Acum citeşti...
Glosar de termeni, Jurnal de timbrofil

Termeni filatelici: filigran


Philatelic terms: watermark

This is an important part of a postage stamp, giving it much beauty and value. In this article I write about the history of watermark in Romanian philately divided in 10 parts (the first one in 1889 and the last one in 1994).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Scopul acestei prezentări îl constituie nevoia de explorare a unui domeniu ce poate părea banal la prima vedere colecţionarilor avizaţi, însă, în opinia mea, este absolut necesar tuturor pentru înţelegerea unei părţi din vasta istorie a mărcii poştale româneşti.

Fac referire aici la filigran, elementul care înnobilează micile petice de hârtie ce bucură şi surprind deopotrivă timbrofilii, dintotdeauna şi de pretutindeni.

Filigranul (din limba latină: „filum” – fir şi „granum” – grăunte) reprezintă un desen care apare pe anumite hârtii când acestea sunt privite cu ochiul liber sau cu ajutorul unor instrumente optice specifice. Totuşi, de cele mai multe ori, acest termen se consideră că provine de la argintărie şi nu din industria hârtiei.

***

Filigranul de pe mărcile poştale româneşti a cunoscut o istorie îndelungată, de aceea voi împărţi întreaga perioadă în 10 părţi.

I – Pseudo-filigranul „stemă mică”

La 14 octombrie 1889, odată cu lansarea emisiunii filatelice „Carol I – Vulturi” (Michel #70-75), s-a utilizat pentru imprimarea mărcilor poştale hârtia filigranată, de aceea se consideră că avem de-a face mai întâi cu pseudo-filigranul „stemă mică”.

II – Filigranul „PR”

Cinci ani mai târziu însă, în 1894, pentru emisiunile filatelice „Carol I – Cifra în patru colţuri” şi „Carol I – Spic de grâu” s-a utilizat primul filigran din istoria mărcii poştale româneşti, denumit „PR” (Poşta Română).

El este cunoscut în patru variante diferite: filigran cu litere mici (11,5 mm lungime şi 15,5 mm lăţime), filigran cu litere subţiri (12,5 mm lungime şi 14 mm lăţime), filigran cu litere mari (14 mm lungime şi 14 mm lăţime) şi filigran cu litere inversate (14,5 mm lungime şi 13,5 mm lăţime).

III – Filigranul „stemă mare”

Începând cu anul 1900, o nouă serie de mărci poştale „Carol I – Spic de grâu” a purtat ca filigran fragmente din „stema mare”, stema completă putând fi văzută pe o coală compusă din 25 de mărci poştale. La partea superioară se pot recunoaşte cuvintele „Regatul României”.

IV – Filigranul „linii ondulate”

A trebuit aşteptat anul 1922 pentru a fi utilizate liniile ondulate în filigran. Prima emisiune filatelică a fost „Încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia” (Michel #286-292). De notat că valorile de 5 bani şi de 6 lei au liniile ondulate verticale, iar celelalte 5 valori au liniile ondulate orizontale.

V – Filigranul „PTT şi coroană”

În anul 1930, apare filigranul „PTT şi coroană”, utilizat pentru emisiunea filatelică „Carol al II-lea – Uzuale” (Michel #375-385). Filigranul este prezent în 8 poziţii diferite, orientat diagonal pe cadrul mărcilor poştale către fiecare dintre colţuri, normal şi răsturnat.

VI – Filigranul „coroană regală multiplă”

Doar 1 an mai târziu, în 1931, la emiterea mărcii poştale „Trei regi” (Michel #418), este utilizat următorul tip de filigran, reprezentând o coroană regală multiplă. Hârtia astfel filigranată va fi utilizată pentru toate mărcile poştale emise până în anul 1943.

VII – Filigranul „cruce şi coroană”

Emisiunea filatelică „A II-a aniversare a intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial” (Michel #760-762) va marca şi introducerea unui nou tip de filigran, crucea şi coroana. Acesta nu va dispare decât în anul 1948, atunci când este proclamată Republica Populară Română.

VIII – Filigranul „RPR”

Apoi a urmat perioada comunistă, iar filigranul „RPR”, introdus odată cu emisiunea „Poşta aeriană, valori mari” (Michel #1162-1164), va fi utilizat până în anul 1962.

IX – Filigranul „RPR” modificat

Designul filigranului „RPR” va fi modificat pentru unele emisiuni filatelice începând cu anul 1951. Emisiunea „Săptămâna muzicii” (Michel #1288-1290) a fost prima, apoi au mai urmat şi altele.

X – Ultimul filigran

Deşi nu a mai fost utilizat timp de zeci de ani în filatelia românească, totuşi ultimul filigran („Fr”) apare la seria „Uzuale – Principalele specii forestiere” (Michel #4982-4991), din anul 1994.

***

Aceasta ar fi prezentarea succintă a filigranelor prezente pe mărcile poştale emise în România. Aş dori să mai adaug doar o informaţie citită în urmă cu mai mulţi ani într-un ziar de business, în cadrul unui interviu acordat de preşedintele Federaţiei Filatelice Române.

Referindu-se la factorii care dau valoare unei mărci poştale, domnia sa amintea raritatea ca fiind cea mai importantă, apoi inspiraţia colecţionarilor de a alege piese pentru colecţiile lor.

Astfel, valoarea unei mărci poştale creşte cu cât tirajul emiterii acesteia a fost mai mic, iar după epuizarea întregului tiraj, mărcile cu filigran devin, la rândul lor, de trei ori mai scumpe decât restul.

Completările aduse acestui material sunt mai mult decât bine-venite.

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: