Acum citeşti...
Jurnal de timbrofil, Tema „România 100”

România 100 (1918-1922)


Romania 100 (1918-1922)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1918-1922: the Great Union of 1918, the Romanian postal office’s opening in Constantinople in 1919, the establishment of the 1st biospeleology institute in the world in 1920, the birth of King Mihai of Romania in 1921, and the Coronation of 1922 in Alba Iulia.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


1918

Începem incursiunea în istoria modernă a României cu anul 1918, anul care a adus Marea Unire a provinciilor istorice locuite de români. La 1 decembrie 1918, sărbătorită astăzi drept Ziua Naţională a României şi al cărei Centenar îl vom celebra în 2018, a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Naţională, care a proclamat unirea Transilvaniei cu România, încheindu-se astfel îndelungul proces de făurire a statului național unitar român, început în anul 1859. Evenimentul deschiderii circulaţiei poştale între vechile provincii româneşti a fost marcat prin supratipărirea cu textul „1918” a unei părţi din mărcile poştale necirculate ale acelei vremi, aflate în posesia unor bănci, scopul fiind de evitare a reintrării lor în circuitul poştal, fapt ce ar fi condus la pierderi uriaşe administraţiei poştale.


1919

Continuăm călătoria noastră în anul 1919, cunoscut în istoria României drept anul înfrângerii Ungariei, după ce aceasta, refuzând să recunoască Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a ordonat trupelor sale să atace Armata română. Sub conducerea regelui Ferdinand I, Armata română a înaintat până la Budapesta, pe care a ocupat-o în august 1919. De asemenea, anul 1919 a rămas în istoria României anul în care a fost adoptat calendarul gregorian (ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie, pe stil nou), dar şi anul deschiderii unui oficiu poștal românesc în Constantinopol, care a funcţionat până în anii 1922-1923. Au fost supratipărite 5 valori ale emisiunii „Moldova” (5, 10, 15, 25 şi 40 de bani), sub forma unui cerc cu textul „POŞTA ROMÂNĂ – CONSTANTINOPOL”, anul 1919 în centru, alături de monograma „PTT-FF”.


1920

Iată-ne ajunşi în anul 1920, când România semnează la Paris împreună cu Franţa, Regatul Unit, Italia şi Japonia Tratatul de recunoaştere a unirii Basarabiei cu România. Tot atunci, la Cluj-Napoca, se desfăşoară un eveniment notabil pentru România – înfiinţarea de către Emil Racoviţă a primului institut de biospeologie din lume. Savantul român a fost ales la vârsta de numai 25 de ani membru al Societăţii zoologice din Franţa şi a participat ca naturalist la Expediţia antarctică belgiană (1897-1899) la bordul navei Belgica, alături de alţi specialişti din Norvegia, Statele Unite şi Polonia. Pe plan filatelic, anul 1920 înseamnă pentru colecţionari introducerea în circulaţie a primelor mărci ale emisiunilor filatelice uzuale „Ferdinand I – cap mare” şi „Ferdinand I – cap mic”.


1921

Anul 1921 contribuie la zestrea culturii româneşti cu două evenimente care merită amintite. Primul dintre ele este înfiinţarea Operei Române din Bucureşti, care avea spectacolul inaugural în acelaşi an cu opera „Lohengrin” de Richard Wagner, dirijor fiind celebrul George Enescu. Cel de-al 2-lea eveniment cultural îl reprezintă debutul filosofului şi profesorului roman Mircea Eliade cu articolul „Duşmanul viermelui de mătase” în „Ziarul ştiinţelor populare şi al călătoriilor”. Demn de amintit pentru anul 1921 este organizarea festivităţii căsătoriei principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea al României între anii 1930-1940) cu principesa Elena, fiica regelui Constantin I la Greciei, dar şi naşterea unicului copil al celor doi, Mihai (viitorul rege Mihai I al României între anii 1927-1930 şi 1940-1947).


1922

Pe data de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a avut loc Încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca regi ai României Mari. După ce Patriarhul României, Miron Cristea, a oficiat liturghia în cadrul căreia au fost sfinţite coroanele regale, Ferdinand I şi-a aşezat singur pe cap coroana de oţel, apoi a încoronat-o pe soţia sa. Coroana de oţel reprezintă coroana regală a României, turnată din ţeava unui tun otoman capturat în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, în bătălia de la Griviţa. Regele Carol I, unchiul lui Ferdinand I, a ales atunci oţel, şi nu aur, tocmai pentru a simboliza vitejia ostaşilor români. Cu prilejul evenimentului istoric din anul 1922 au fost emise şapte mărci poştale cu valori nominale cuprinse între 5 bani şi 6 lei, pe care sunt ilustrate chipurile celor doi suverani, stema României Mari şi imaginea Catedralei unde a avut loc Încoronarea.

Advertisements

Discussion

No comments yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Advertisements

Google translate

Cifrele blogului

  • 21,414 pageviews
%d bloggers like this: