Acum citeşti...
Jurnal de timbrofil, Tema „România 100”

România 100 (1928-1932)


Romania 100 (1928-1932)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1928-1932: the inauguration of the ‘Cross of the Heroes’ in 1928, the creation of the ‘Autonomous Office of Post, Telegraph and Telephones’ (PTT) in 1929, the proclamation by the Parliament of King Carol II in 1930, the opening to the public of the Bucharest History Museum in 1931, and the 75th anniversary of the Moldavian Bull’s Head stamps in 1932.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Iată-ne ajunşi în anul 1928! Dacă vă aflaţi pentru prima oară în faţa acestui serial filatelic, trebuie să ştiţi că episoadele anterioare au fost despre perioada 1918-1922, respectiv despre perioada 1923-1927. 1928 este anul în care se instituie prin lege durata zilei de muncă de 8 ore, dar şi anul în care se aude de la Bucureşti primul semnal în eter al Radio România. Tot acum s-a înfiinţat prima grădină zoologică din România, la Sibiu. La 14 septembrie a fost inaugurată „Crucea Eroilor Neamului” de pe Vârful Caraiman, monument închinat eroilor ceferişti căzuţi în timpul primei conflagraţii mondiale. A fost construită între anii 1926-1928, din iniţiativa reginei Maria. Pe mărcile poştale ale anului 1928 şi-au găsit locul emisiunile dedicate împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei, 15 ani de la Unirea Dobrogei, dar şi cele avându-l în prim-plan pe regele Mihai copil.


Un an mai târziu, în 1929, se înregistrează cea mai scăzută temperatură din România (record valabil şi astăzi): -38,5°C la Bod, în Depresiunea Braşovului. Pe 3 august a fost creată „Regia autonomă a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor” (PTT), care a luat în exploatare şi administrare serviciile publice de poştă, telegraf şi telefon. Pe plan filatelic, în anul 1929 a fost emisă seria care aniversează 10 ani de la Unirea Transilvaniei. Interesant de studiat sunt şi cele 6 timbre oficiale „vultur cu steag” (cu valori nominale cuprinse între 50 de bani şi 25 de lei).


Anul 1930 aduce o schimbare politică importantă pentru destinul României, respectiv proclamarea de către Parlament a prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmarigen ca rege al României sub numele de Carol al II-lea. În data de 8 iunie, acesta depune jurământul în faţa Parlamentului, iar această dată a rămas întipărită la propriu în filatelia românească, datorită emisiunii uzuale cu supratipar „Mihai I copil”. Revenirea pe tronul României a lui Carol al II-lea s-a făcut într-un moment de intense dispute politice, deoarece se cunoaşte faptul că  acesta a reprezentat cel mai controversat rege al României, acţiunile sale personale şi politice declanşând foarte multe dispute publice. Din filatelia acelei vremi ne-au rămas, bine-înţeles, şi emisiunile dedicate noului rege, cunoscut la rândul său ca fiind un mare filatelist.


În 1931 se deschide publicului Muzeul de Istorie a Bucureştiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei 117. După 28 de ani, colecţiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Şuţu (care din anul 1999 poartă numele de Muzeul Municipiului Bucureşti). Potrivit website-ului oficial, Palatul Şuţu (construit de Costache Şuţu între anii 1833-1835) reprezintă una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din capitala României, fiind totodată şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de peste un secol şi jumătate. Anul 1931 a însemnat şi lansarea mai multor emisiuni filatelice, dintre care merită menţionate: „Carol al II-lea – emisiunea Londra”, „Semicentenarul Regatului României”, „Centenarul Armatei” şi „Expoziţia cercetăşească”.


În fine, anul 1932 a rămas cunoscut în istorie datorită celei de-a 3-a Conferinţe balcanice de la Bucureşti, la care au participat, alături de România, state precum Albania, Grecia, Iugoslavia şi Turcia. S-au pus bazele atunci unui pact politic balcanic bazat pe principiul neagresiunii. Pe plan cultural, a apărut „România literară”, gazetă de critică şi informaţie literar-artistică, sub conducerea lui Liviu Rebreanu, iar pe plan filatelic, anul 1932 a însemnat aniversarea a 75 de ani de la emiterea mărcilor Cap de bour, dar şi lansarea pe piaţă a primei coliţe româneşti, cu ocazia primei ediţii a EFIRO, expoziţie filatelică internaţională desfăşurată sub înaltul patronaj al regelui Carol al II-lea.

Reclame

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Google translate

Cifrele blogului

  • 24,239 pageviews
Reclame
%d blogeri au apreciat asta: