Acum citeşti...
Jurnal de timbrofil, Tema „România 100”

România 100 (1938-1942)


Romania 100 (1938-1942)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1938-1942: the inauguration of Brancuşi’s ‘Endless Column’ in 1938, the centenary of the birth of King Carol I in 1939, the return of King Mihai I to the throne of Romania in 1940, the military operations in Bessarabia and Northern Bukovina in 1941, and the establishment of a military administration regime in Bessarabia in 1942.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Am ajuns cu serialul dedicat Centenarului la anul 1938, când România devine stat naţional legionar. A fost decretată o nouă Constituţie, prin care era introdusă dictatura regală şi sfârşitul regimului parlamentar. Este şi anul în care moare regina Maria a României, mama regelui Carol al II-lea. Este, de asemenea, un an foarte important din punct de vedere cultural, deoarece cea care va deveni mai târziu simbolul cântecului popular românesc – Maria Tănase – debutează la radio în Bucureşti, iar celebra lucrare a sculptorului Constantin Brâncuşi – „Coloana fără sfârşit” – este inaugurată la Târgu Jiu. Sculptura reprezintă o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României şi face parte din ansamblul monumental „Calea Eroilor”, alături de „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor” şi „Poarta sărutului”. Tot din 1938, în filatelie a rămas seria dedicată voievozilor, în cadrul emisiunii „Straja Ţării”. 


Anul 1939 aduce aniversarea centenarului naşterii regelui Carol I al României, eveniment ilustrat în filatelie printr-o serie de 14 mărci poştale cu valori nominale cuprinse între 25 bani şi 16 lei. Pe plan cultural, apar două reviste literare importante, una la Iaşi („Jurnalul literar”,  sub conducerea lui George Călinescu) şi cealaltă la Bucureşti („Revista literară”, sub conducerea lui Cezar Petrescu). Din păcate, anul 1939 a însemnat un nou şoc pentru întreaga lume, deoarece a însemnat izbucnirea celei de-a doua conflagraţii mondiale. În România s-a decretat mobilizarea generală, iar aceasta s-a declarat neutră şi şi-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei, greu încercată de conflictul cu regimul nazist condos de Adolf Hitler.


Evenimentele legate de cel de-al II-lea război mondial ocupă fac obiectul şi anului următor, 1940. Politica dusă de România o apropie de Germania hitleristă, iar în urma unor tratate şi protocoale internaţionale, aceasta pierde, rând pe rînd, părţi importante din teritoriul ei. Regele Carol al II-lea suspendă Constituţia şi cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale. Acesta din urmă, la rândul său, îl forţează pe Carol al II-lea să abdice în favoarea fiiului său, Mihai I. Astfel, începe cea de-a doua domnie a regelui Mihai I, sub dictatura lui Antonescu. Odată cu revenirea pe tron a lui Mihai I revin şi mărcile poştale cu chipul acestuia în emisiunile filatelice româneşti.   


Anul 1941 debutează cu o lovitură de stat dată de generalul Antonescu Mişcării Legionare din România, cu care intrase în conflict. În noaptea de 21 spre 22 iunie, armata declanşează operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, instituindu-se astfel starea de război între România şi Uniunea Sovietică. Evenimentul coincide cu momentul începerii „Operaţiunii Barbarossa”, prin care Germania atacă URSS. Ituaţia escaladează spre finalul anului 1941, când numeroase ţări, printre care Regatul Unit, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud declară război României, iar la instistenţele guvernelor german şi italian, România declară război Statelor Unite.


Odată Basarabia eliberată în 1941, a fost instituit pentru 3 ani un regim de administrare militară în acel teritoriu care revenise de drept la graniţele sale iniţiale. În perioada următoare, inclusiv în anul 1942, armata română a luat parte la numeroase bătălii în Crimeea, Caucaz, la Cotul Donului şi Stalingrad, ceea ce a generat pierderi masive de vieţi omeneşti şi reducerea considerabilă a capacităţii combative a trupelor. Faptul acesta i-a fost atribuit mareşalului Ion Antonescu şi va fi mai târziu consemnat în istorie drept declararea acestuia „criminal de război”, pentru care a şi fost condamnat la moarte şi executat.

Reclame

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Google translate

Cifrele blogului

  • 24,878 pageviews
Reclame
%d blogeri au apreciat asta: