Arhivă

Timbrofil

Timbrofil a fost scris 217 articole pentru Blog de timbrofil

Din cutia poştală (11)


From the mailbox (11)

Michael Dodd just sent me some beautiful postage stamps from Hong Kong and Norfolk Island, and the moment is very appropriate because I’m working hard on sorting and cataloging my worldwide stamp collection. This way, my collection was enlarged again with some new pieces!

Thanks Michael for your gift!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Michael Dodd mi-a trimis din Filipine câteva mărci poştale din Hong Kong şi din Norfolk Island. Cele din Norfork Island sunt o noutate absolută pentru colecţia mea filatelică, iar momentul este unul cum nu se poate mai potrivit, deoarece lucrez la sortarea şi catalogarea colecţiei mele de mărci poştale, altele decât cele din România.

Norfolk Island este o insulă aflată în partea sud-vestică a Oceanului Pacific, fiind teritoriu australian. A fost descoperită de James Cook în anul 1774, devenind colonie penitenciară britanică între 1788-1814 şi 1825-1855. Dintre mărcile trimise de Michael se remarcă seria de uzuale din anul 1947, prima serie filatelică emisă de Norfolk Island.

Salamat sa iyo kaya magkano, Michael!

Filatelia prin metode analitice


Philately through analytical methods

The Institute for Analytical Philately (IAP) represents a nonprofit corporation dedicated to sponsoring technical research activities to better the stamp collecting hobby.

To facilitate this, IAP provides research grants and technical support to qualified philatelists to assist them in performing their valuable work, and because one of the most important aspects of research is the dissemination of results, all philatelists receiving grants from IAP are required to publish in widely circulated journals, both scientific and philatelic.

A future project of IAP will take place in October 2017 in London – the 3rd International Symposium on Analytical Methods in Philately.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Institutul pentru Filatelia Analitică (IAP) reprezintă o organizaţie virtuală nonprofit dedicată sponsorizării activităților de cercetare tehnică în scopul îmbunătățirii colecţionării mărcilor poştale. Pentru a facilita acest lucru, IAP oferă granturi de cercetare și suport tehnic pentru filateliștii calificați în scopul de a-i ajuta pe aceştia să-și desfășoare mai eficient activitatea şi să obțină o nouă perspectivă și cunoaștere a mărcilor poştale prin aplicarea unor metode științifice riguroase.

Datorită faptului că unul dintre cele mai importante aspecte ale cercetării este reprezentat de diseminarea rezultatelor, toți filatelistii care primesc granturi de la IAP sunt obligați să-şi publice articolele în reviste de prestigiu, atât științifice cât și filatelice.

Printre proiectele notabile ale IAP se numără lucrările: „A Colorimetric Analysis Methodology for Philatelic Studies” de David L. Herendeen şi „Papermaking and Ink Chemistry of the US Three-Cent Banknote Issue” de Alexandra Pekarovicova.

Un alt proiect de amploare este în pregătire momentan – după evenimentele organizate în anii 2012 şi 2015, în octombrie 2017 va avea loc cel de-al treilea simpozion internațional asupra metodelor analitice în filatelie.

Acesta se va desfăşura în Londra şi va include teme deosebit de interesante: aplicaţiile informatice în analiza culorilor şi clasificarea mărcilor poştale, compararea versatilă a mărcilor poştale prin diferenţiere de imagine de înaltă rezoluție, utilizarea histogramelor tonale în studiul nuanțelor mărcilor poştale, studiul culorilor emisiunilor filatelice germane Crown & Eagle, explorarea misterelor de culoare ale timbrelor-taxă emise de Statele Unite utilizând spectrometria cu fluorescență cu raze X, precum şi multe alte subiecte deosebit de interesante.

Cei 10 inamici ai filateliştilor


The 10 enemies of stamp collectors

My Twitter account gives me daily the opportunity to explore the wonderful world of stamp collecting, to find philatelic news and to interact with other collectors or representatives of philatelic associations, but also to find answers to various questions that arise, as I decipher day by day the mysteries of this hobby.

One of the questions is about the deterioration agents of postage stamps – there are 10 such agents (which I called ‘philatelic enemies’) – who can affect a stamp collection.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Contul din reţeaua socială Twitter îmi dă posibilitatea zilnic să explorez minunata lume a colecţionării mărcilor poştale, să aflu noutăţi filatelice şi să interacţionez cu alţi filatelişti sau reprezentanţi ai asociaţiilor filatelice, dar şi să aflu răspunsuri la diverse întrebări care apar pe măsură ce descifrez tainele acestui hobby.

Una dintre întrebări este cea referitoare la agenţii de deteriorare a mărcilor poştale – îşi mai găsesc locul în colecţia filatelică mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare?

Există 10 agenţi de deteriorare – pe care i-am numit „inamici ai filateliştilor” – care pot acţiona asupra unei colecţii filatelice:

– umiditatea – trebuie păstrată în intervalul optim de 35-55%;

– temperatura – căldura excesivă şi frigul sunt sunt la fel de dăunătoare condiţiei mărcilor poştale, de aceea trebuie respectat intervalul optim de 18-22°C;

– lumina excesivă – expunerea la razele solare sau la surse apropiate de lumină artificială provoacă pete, decolorări, iar uneori chiar crăparea mărcilor poştale;

– apa;

– substanţele chimice – diversele spray-uri sau aerosoli pot afecta iremediabil hârtia mărcilor poştale;

– forţa fizică – poate cauza deformări, îndoituri sau rupturi, de aceea este recomandată stocarea mărcilor poştale în albume sau clasoare;

– rozătoarele, insectele şi microorganismele;

– focul;

– neglijenţa;

– hoţii.

În mod normal, mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare, de la îndoituri, pete şi până la rupturi, n-au ce căuta într-o colecţie aparţinând unui colecţionar care se respectă, şi mai ales nu pot face obiectul vânzării sau schimbului filatelic. Dar cum procedăm în cazul unor mărci valoroase (atât în ceea ce priveşte vechimea, dar şi valoarea de catalog)? Renunţăm aşa uşor la acestea?

Un prieten de-al Blogului de timbrofil, Michael Dodd, este de părere că mai întâi trebuie stabilit gradul de deterioare a unei mărci. Dacă este vorba despre urme de murdărie sau de praf, se poate utiliza spălarea suprafeţei acelei mărci cu apă caldă. Mulţi oamenii sugerează utilizarea a tot felul de substanţe chimice, însă este recomandată testarea acestora înainte de utilizare.

Într-un final, pentru grade avansate de deteriorare, este utilă stabilirea conceptului de marcă poştală valoroasă – 10$, 100$, 1.000$? Poate face diferenţa o anumită ţară, regiune, perioadă, eveniment…

Părerea mea este că problema în acest caz trebuie pusă astfel – cu cât valoarea este mai ridicată, cu atât merită investiţia de a consulta un expert în conservare pentru a găsi o cale de a salva acea marcă şi de o avea în continuare în colecţie.

Povestea colecţiei mele


The story of my collection

Starting with this article, I propose to tell everybody the story of my stamp collection. I have already cataloged my chronological collection of Romanian postage stamps (and I realized that I have 4,109 pieces in it), and now, along with the filling of the inevitable gaps in the albums, I’m going to start cataloging my postage stamps issued by other countries.

I’ll periodically post articles that will include the progress made in sorting, cataloging and arranging pieces in my albums, but I’ll also insert scans with duplicates (for exchanges) as well as wish lists and, of course, I’ll bring to your attention various topics that I’ll find interesting.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Începând cu acest articol, îmi propun să vă spun povestea colecţiei mele filatelice. Sunt în etapa în care mi-am catalogat deja colecţia cronologică de mărci poştale româneşti (şi am constatat că am 4.109 exemplare), iar acum, în paralel cu umplerea golurilor inevitabile din cadrul colecţiei, încep catalogarea mărcilor poştale emise de alte ţări.

Voi posta periodic articole care vor cuprinde progresul înregistrat în sortarea, catalogarea şi aranjarea pieselor în clasoarele mele, dar voi insera şi scanări ale duplicatelor mele în vederea realizării de schimburi, precum şi mancoliste şi, bine-înţeles, vă voi supune atenţiei diverse subiecte pe care le voi considera interesant de abordat.

Forma electronică de evidenţă o voi realiza prin tabele în Excel şi prin intermediul contului personal de pe colnect.com (unde se vor putea regăsi şi listele de ofertă şi de cerere), iar instrumentele pe care le voi utiliza vor fi website-urile briefmarken.de şi stampworld.com.

Topul filatelic al anului 2017


The philatelic top of 2017

Some postage stamps are extremely rare, and just like with any other collecting hobby, there are some pieces that are worth insane amounts of money. In this article, I’ll talk about some of the rarest postage stamps ever, in a top 10 rarest postage stamps, released by The Gazette Review’s website.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Aşa cum afirmam într-o postare anterioară pe blog, cu cât o emisiune filatelică este mai rară şi mai bine primită pe piaţa de profil, cu atât autoritatea poştală emitentă se poate mândri cu faptul că se încadrează în ceea ce cataloagele internaţionale numesc „most expensive countries to collect”.

Website-ul american The Gazette Review a publicat de curând topul 10 actualizat pentru anul 2017 al celor mai rare (şi celor mai scumpe) mărci poştale la nivel mondial, piesele însumând incredibila valoare de 8.555.000$:

1 – Eroarea de culoare Treskilling Yellow (marca emisă în anul 1855 în Suedia s-a păstrat până în prezent într-un singur exemplar; în anul 1937, piesa a intrat în colecţia regelui Carol al II-lea al României pentru suma de 5.000£, în urma unei licitaţii organizate de casa H.R. Harmer; marca poştală este cotată astăzi la 2,3 milioane $)

2 – Eroarea de culoare Baden 9 Kreuzer (marca emisă în anul 1851 în statul german Baden a fost colorată din greşeală în verde în loc de roz; interesant este faptul că eroarea a fost descoperită abia după 44 de ani de la emiterea mărcii poştale, iar astăzi mai există doar 4 exemplare; marca este cotată în prezent la 1,4 milioane $)

3 – One cent magenta (marca emisă în anul 1856 în British Guyana, mai există astăzi doar într-un singur exemplar; raritatea sa rezultă din numărul limitat de exemplare emise iniţial; preţul său este estimat astăzi la 935.000$)

4 – Benjamin Franklin (marca a fost emisă în anul 1867 în Statele Unite, la scurt timp după Războiul Civil; face parte dintr-o serie care mai include mărci poştale cu chipurile lui Abraham Lincoln şi George Washington; astăzi, această marcă poştală este cotată la valoarea de 935.000$)

5 – Hawaiian Missionaries (marca a fost emisă în anul 1851; iniţial, o astfel de marcă poştală costa 15 cenţi şi era utilizată de misionarii care lucrau în Hawaii; astăzi, există mai puţin de 20 de astfel de piese, iar preţul unui exemplar se ridică la suma de 760.000$)

6 – Mauritius Post Office (marca a fost emisă în anul 1847; există două versiuni ale acestei mărci poştale, una în portocaliu şi alta în albastru; în anul 1993, un plic francat cu ambele variante de culoare ale mărcii a fost vândut în cadrul unei licitaţii cu preţul de 4 milioane $; astăzi, un exemplar este cotat la valoarea de 600.000$)

7 – Perechea Buenos Aires „In Ps” (emisă în anul 1859, este singura pereche existentă astăzi dintr-o emisiune a Statului Buenos Aires; este vorba despre o eroare de orientare a celor două mărci ale perechii, iar valoarea acestui singur exemplar existent în prezent este de 575.000$)

8 – Marca poştală Tiflis (emisă în anul 1857 în oraşul Tiflis – astăzi Tbilisi – din Georgia; astăzi mai există doar 5 exemplare din acestă emisiune, iar valoarea unei mărci poştale este estimată la 500.000$)

9 – Declaraţia de Independenţă (marca a fost emisă în anul 1869, în Statele Unite; este una dintre primele mărci poştale americane tipărite în două culori: verde şi violet; preţul estimat astăzi pentru un astfel de exemplar este de 275.000$)

10 – Debarcarea lui Columb (marca a fost emisă în anul 1869, în Statele Unite; în imagine este recreată o pictură a evenimentului, realizată de John Vanderlyn; valoarea de astăzi a mărcii poştale este estimată la 275.000$)

Soluţie de marketing filatelic


A philatelic marketing solution

Since for a few weeks the ‘Blog de timbrofil’ activity will stop (because I’m involved in some personal projects that require a lot of concentration and a lot of time), I thought I would launch a topic of reflection on an effective philatelic marketing solution that can be applied in almost any country in the world.

In this case, it’s Australia, more specifically an Australian philatelic issue that has benefited from the support of the famous journalist and travel blogger Ben Southall, winner of the 2009 International Competition ‘The Best Job in the World’.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Întrucât pentru câteva săptămâni activitatea „Blogului de timbrofil” se va opri (motivul fiind faptul că sunt implicat în câteva proiecte personale care necesită multă concentrare şi mult consum de timp), m-am gândit să vă lansez o temă de reflecţie asupra unei soluţii eficiente de marketing filatelic care se poate aplica în aproape orice ţară.

În cazul de faţă, este vorba despre Australia, mai precis despre o emisiune filatelică australiană care a beneficiat de sprijinul celebrului jurnalist şi blogger de turism Ben Southall, câştigător al competiţiei internaţionale „The Best Job in the World” din 2009.

Emisiunea filatelică se numeşte „Lucruri care înțeapă” şi a fost lansată în anul 2014, cu ocazia aniversării lunii colecţionării mărcilor poştale. Ben Southall a ajutat la promovarea protejării Marii Bariere de Corali, dar şi a emisiunii filatelice tematice, menţionând că mărcile poştale vor ajuta oamenii să înţeleagă diversitatea vieţii sălbatice din Australia.

Puteţi vedea mai jos imagini cu soluţia de marketing propusă.

Eveniment filatelic notabil


Notable philatelic event

The day of May 4th will be from now the ‘National Stamp Celebration Day’ in UK! The RPSL’s President, Mr. Frank Walton, says that: ‘We are absolutely delighted to be taking part in launching National Stamp Celebration Day and inviting people into The Royal. It is important to us to increase the awareness for the hobby and to showcase what we do as a Society. We have a wonderful history and are excited to share that.’

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


The Royal Philatelic Society London (RPSL) are o nouă iniţiativă pentru filateliştii britanici, dar şi pentru cei din lumea întreagă, anunţând ziua de 4 mai ca fiind începând de anul acesta Ziua Naţională a Celebrării Mărcii Poştale. Astfel, RPSL, cel mai vechi club filatelic existent astăzi, celebrează mărcile poştale exact în ziua în care a apărut prima marcă adezivă în anul 1840, celebra Penny Black.

„Suntem absolut încântaţi să fim parte a lansării Zilei Naţionale a Celebrării Mărcii Poştale şi invităm toată lumea la The Royal”, a spus Frank Walton, preşedintele RPSL, care a adăugat că scopul acestei iniţiative este de a conştientiza cât mai multă lume asupra acestui hobby. „Este important pentru noi să creştem conştientizarea asupra hobby-ului şi de a demonstra ceea ce facem noi ca

3 idei smart în sprijinul filateliei


3 smart ideas in support of philately

There are more and more talks about the innovative ways to promote philately, in order to attract as many followers as possible, especially young people. Social networks are the solution to this, and in this article I’ll make you aware of 3 such ideas spread by enthusiastic collectors through the resources made available by Twitter, YouTube, Facebook and Instagram – ‘Exploring Stamps’, ‘Art Stamped’ & ‘Zeboose’.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Se vorbeşte din ce în ce mai mult în ultima perioadă despre promovarea inovativă a filateliei, în scopul atragerii cât mai multor adepţi în rândurile ei, în special tineri. Reţelele de socializare reprezintă soluţia pentru acest lucru, iar în acest articol vă voi face cunoscute trei astfel de idei răspândite de colecţionari entuziaşti prin intermediul resurselor puse la dispoziţie de Twitter, YouTube, Facebook şi Instagram.

Un prim exemplu este „Exploring Stamps”, un canal YouTube cu videoclipuri realizate într-o manieră atractivă şi hazlie de către un colecţionar care utilizează conturile de Twitter şi de Instagram pentru a-şi promova munca în folosul filateliştilor. Este o modalitate smart de promovare a filateliei, deoarece se ştie că volumul de conţinut video este în continuă creştere în reţelele de socializare, iar tinerii sunt primii vizaţi când este vorba despre adresare directă în acest fel.

Un alt exemplu este „Art Stamped”, un website care prezintă adevărate mini-opere de artă aparţinând unei colecţionare britanice care realizează imaginile unor tablouri exclusiv din mărci poştale, unele dintre acestea decupate într-o manieră artistică, astfel încât graniţa dintre hobby şi artă este uneori insesizabilă. Website-ul este promovat prin intermediul contului de Twitter. Şi aceasta este o idee smart, care atrage tinerii spre cretivitate şi modalitate originală de exprimare.

Un ultim exemplu este „Zeboose”, un website de vânzări filatelice online, care-şi utilizează conturile de Twitter şi de Facebook pentru a-şi promova activitatea şi noutăţile aflate în stoc. Dar mă veţi întreba: dar până aici ce este atât de nou şi de smart? Ei bine, fotografiile care însoţesc postările de pe cele două reţele de socializare sunt smart, fiind realizate într-un mod care te face, pur şi simplu, să le îndrăgeşti imediat şi să afli mai multe despre acele mărci poştale.

Sunt sigur că mai există şi alte idei inovative şi sper ca numărul lor să crească din ce în ce mai mult, astfel încât viitorul filateliei şi al colecţionării mărcilor poştale să se contureze într-un mod cât mai atractiv şi durabil.

Termeni filatelici: rolă de mărci


Philatelic terms: coil stamps

Coil stamps are a vertical or horizontal strip of postage stamps, usually rolled into a coil, thus earning their name. A large percentage of modern stamps are sold in coil form, because they are more amenable to mechanized handling in large quantities than either sheet stamps or booklet stamps.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Rola de mărci („Coil stamps” în limba engleză, „Rouleau de timbres” în limba franceză şi „Briefmarkenrolle” în limba germană) reprezintă mărci poştale tipărite pe benzi de hârtie rulată, care pot fi distribuite cumpărătorilor şi prin intermediul automatelor speciale (mărcile poştale de automat, emise oficial de administraţiile poştale, în hârtia cărora se află elemente de securizare). Aceasta a apărut la începutul secolului al XX-lea.

Un element de interes în acest domeniu îl reprezintă perforaţiile, care se găsesc de obicei de-a lungul părţii drepte sau celei stângi (în acest caz avem de-a face cu noţiunea de „perforaţii verticale”) ori de-a lungul părţii superioare sau celei inferioare a mărcilor (caz în care vorbim despre „perforaţii orizontale”). În cazul rolelor, perforaţiile sunt ceva mai lungi decât în caz obişnuit, iar separarea mărcilor poştale se face prin tăiere, mai degrabă decât prin rupere, acesta reprezentând un indiciu clar că acea marcă provine dintr-o rolă.

S-a luat în calcul şi imprimarea unui număr pe partea din spate a mărcilor din rolă, în scopul unui control exact asupra epuizării acelei role. La început aceste numere erau imprimate din 10 în 10 mărci, apoi din 5 în 5, pentru ca imediat după anul 2000 să se tipărească astfel de numere de control pe fiecare dintre mărcile dintr-o rolă.

De asemenea, merită să vorbim şi despre inovaţiile recente privind rolele de mărci. Un exemplu este utilizarea mărcilor auto-adezive în role de dimensiuni foarte mari, întocmai ca o bandă adezivă cu etichete.

O dorinţă de sărbători


A desire for holidays

They say that the desire expressed at Holy Easter has great chances to come true! Well, my desire is to see more online presence from stamp collectors in Romania. The reasons could be numerous, and the most important is that Romanian philately, which next year will turn the venerable age of 160 years, is truly fascinating and full of history that deserves to be told.

Happy Easter to all, wherever you are!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Este vremea sărbătorilor pascale, momentul când cu toţii ne aplecăm spre introspecţie şi spre căutarea unei căi de a deveni ceva mai buni. Anul acesta, toţi creştinii sărbătoresc în acelaşi timp Învierea Domnului, acest fapt făcând încărcătura spirituală să aibă o şi mai mare intensitate. Am ilustrat această scurtă postare cu imaginile a două mărci poştale româneşti emise de curând. Ele surprind cel mai bine mesajul divin şi dorinţa noastră, a tuturor, de a deveni mai buni.

Se spune că dorinţa exprimată în preajma sărbătorilor pascale are şanse foarte mari să se împlinească! Ei bine, dorinţa mea este văd cât mai multe prezenţe filatelice în mediul online din partea colecţionarilor de mărci poştale din România. Motivele ar fi numeroase, iar cel mai important dintre ele este că filatelia românească, care anul viitor va împlini venerabila vârstă de 160 de ani, este cu adevărat fascinantă şi plină de istorii ce merită povestite.    

Un Paşte liniştit tuturor, oriunde v-aţi afla!