Arhivă

Timbrofil

Timbrofil a fost scris 224 articole pentru Blog de timbrofil

Povestea colecţiei mele (1)


The story of my collection (1) / In this series of articles, I’ll tell you step by step the story of my collection, as I catalog the postage stamps that I have in my own albums. In this episode, I’ll refer to Afghanistan, South Africa, and Ajman. The pieces of my collection are online in my personal account on Colnect, where you can also find the duplicate list, and my wish list. In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


După cum spuneam într-un articol anterior, vă voi relata povestea colecţiei mele pas cu pas, pe măsură ce cataloghez mărcile poştale de care dispun. În acest episod mă voi referi la Afganistan, Africa de Sud şi Ajman.

Din Afganistan am 11 mărci poştale, din perioada 1984-1985. Ce mi se pare interesant la mărcile afgane este că au înscrise pe ele atât caractere arabe, cât şi latine, mai precis în limba franceză.

Dar de ce limba franceză? Deoarece Afganistan s-a alăturat UPU (Uniunii Poştale Universale) în anul 1928, la 1 an după ce au apărut primele mărci poştale având pe ele caractere latine, respectiv inscripţia „AFGHAN POSTES”. Acestea au fost înlocuite cu denumirile în limba franceză – „POSTES AFGHANES” – şi au rămas în această formă până în anul 1989.

Din Africa de Sud am 8 mărci poştale, emise între anii 1963-1988. Studiind în detaliu seria filatelică emisă în anul 1988, mi-a atras atenţia numele gravorului, Hein Botha.

Cine este Hein Botha? Este cel care a semnat ilustraţiile pentru majoritatea mărcilor poştale sud-africane, dar şi pentru ţările învecinate. A început să picteze încă de la vârsta de 10 ani, primind primele aprecieri şi premii de pe băncile şcolii. Munca sa a cuprins inclusiv cea de-a 5-a serie de mărci poştale uzuale sud-africane din anul 1988, dedicată plantelor suculente.

Din emiratul Ajman am 11 mărci poştale, din perioada 1968-1969. Temele acestora acoperă domenii precum sporturi olimpice, cosmos şi păsări exotice. Am remarcat că, în general, au dimensiuni mari şi sunt foarte colorate.

Întrebarea în acest caz este: de ce Ajman şi nu Emiratele Arabe Unite? Primul oficiu poştal din emiratul Ajman s-a deschis în anul 1963, iar în anul 1964 au fost emise primele mărci poştale proprii. Alăturarea Ajman la EAU (Emiratele Arabe Unite) s-a făcut abia în anul 1971, însă a continuat să emită mărci poştale, iar înlocuirea cu denumirea EAU s-a făcut în anul 1973, aşa cum procedase şi Ajman în anul 1966, când emitea mărci poştale pentru exclava sa Manama. 

Trăgând linie şi adunând, rezultă următoarea situaţie: Afganistan – 11, Africa de Sud – 8, Ajman – 11, deci un total de 30 de mărci poştale din 3 entităţi teritoriale diferite, cu cel mai vechi exemplar din anul 1963, din Africa de Sud.

Mărcile poştale din colecţia mea se află online în contul personal de pe Colnect, acolo unde puteţi găsi şi lista de dubluri, respectiv mancolista mea.

Filatelia şi limbile străine


Philately and the foreign languages

An argument in favor of philately, for those who are still looking for a hobby, is the possibility of gaining vast knowledge in fields such as geography, history, culture and civilization, art, architecture, mythology, religion, science and technology, aviation, animals and plants, various events, world personalities, and more.

I would add the foreign languages to this list, because there are many moments when after studying a postage stamp, the next step is to open the dictionary and find some new term in any language.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Un argument în plus în favoarea filateliei, pentru cei care încă se află în căutarea unui hobby, este posibilitatea acumulării de vaste cunoştinţe în domenii precum geografia, istoria, cultura şi civilizaţia, arta, arhitectura, mitologia, religia, ştiinţa şi tehnologia, sportul, aviaţia, animalele şi plantele, diversele evenimente, personalităţile lumii şi multe altele.

La această listă de domenii aş adăuga şi limbile străine. Este bine cunoscut faptul că administraţiile poştale emit mărci şi produse filatelice având înscrise pe acestea date precum denumirea ţării, valoarea nominală şi descrierea temei în limba sau limbile oficiale din ţările respective. 

Iată câteva exemple concludente din punctul meu de vedere: Österreich (Austria), България (Bulgaria), Hrvatska (Croaţia), Føroyar (Insulele Faroe), Ελληνική Δημοκρατία (Grecia), Magyarország (Ungaria), Росси́я (Rusia), Türkiye Cumhuriyeti (Turcia) etc.

În ţări precum Statele Unite sau Australia este relativ simplu, adică dacă deţii câteva noţiuni elementare de limba engleză, vei putea interpreta uşor acele date de care vorbeam anterior, ori vei putea apela la un dicţionar.

Acelaşi lucru ar putea fi valabil şi în cazul Regatului Unit, însă nu trebuie uitat faptul că Anglia, unde se vorbeşte şi se utilizează exclusiv limba engleză, este doar una dintre părţile componente ale Regatului Unit, alături de Scoţia, Ţara Galilor, Irlanda de Nord, Cornwall şi câteva insule din largul coastelor Angliei, iar toate acestea deţin propriile limbi galice sau celtice care încă sunt folosite de locuitori, inclusiv sunt înscrise pe mărcile poştale emise.

De asemenea, alte exemple sunt reprezentate de Canada (unde se utilizează limba engleză şi limba franceză) sau Africa de Sud (unde se utilizează limba engleză şi limba Afrikaans, iar denumirea ţării este înscrisă South Africa sau Suid Afrika, după caz).

Un exemplu şi mai complicat este cel al Elveţiei, care utilizează 3 limbi oficiale: germana, franceza şi italiana (există şi a 4-a limbă oficială – Romansh – vorbită însă doar de 1% din populaţie). Denumirea ţării este, bine-înţeles, diferită: Schweiz (germană), Suisse (franceză), Svizzera (italiană) şi Svizra (romansh), existând câteva mărci poştale având înscrise aceste denumiri (unele pe mărci identice emise cu fiecare dintre cele 3 denumiri), însă majoritatea mărcilor poştale poartă convenţional denumirea Helvetia.  

Elveția nu este un caz unic de ţară care emite mărci poştale în 3 limbi diferite. Ceylon a început să emită produse filatelice în 3 limbi diferite (în engleză, Sinhala şi Tamil) începând cu anul 1949.

Am lăsat la final un exemplu singular, însă pe care-l consider poate cel mai frumos în utilizarea limbilor străine pe mărcile poştale. Danemarca a emis în anul 1966 două mărci semi-poştale (Michel #438-439) în scopul colectării de fonduri pentru Crucea Roşie, inscripţionând numele organizaţiei în nu mai puţin de 32 de limbi diferite.

Important este şi să cunoaştem terminologia filatelică în diverse limbi străine. Utilizaţi în studiile voastre şi link-ul următor, unde denumirile în engleză sunt însoţite de cele în limbile franceză, germană, italiană, portugheză şi spaniolă.

Sunt convins că nu am cuprins în acest articol toată problematica acestui subiect, însă am să vă rog pe voi să vă examinaţi clasoarele sau albumele filatelice şi să completaţi prin comentarii aceste câteva rânduri.

Termeni filatelici: dealer filatelic


Philatelic terms: stamp dealer

A stamp dealer represents a company or an individual who deals in stamps and philatelic products. Stamp dealers are of many kinds and their businesses range from small home operations to large international companies.

Below is an example of stamp dealer which I recommend all of you for quality, honesty, and passion in doing a good job for philatelists all over the world – Michael Dodd and his own online store on HipStamp.com, CDDStamps.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Distribuitorul de mărci poştale („Stamp dealer” în limba engleză, „Marchand(e) philatéliste” în limba franceză şi „Briefmarkenrolle” în limba germană) reprezintă o companie/persoană juridică sau o persoană fizică autorizată care se ocupă de vânzarea mărcilor poştale și produselor filatelice.

Dealerii de mărci poştale sunt de foarte multe tipuri, iar afacerile lor variază de la unele mici, desfăşurate uneori chiar de acasă, până la afaceri la nivel mare, în cadrul unor companii internaționale. Indiferent de tipul lor, dealerii efectuează vânzări prin comenzi poştale, în cadrul târgurilor filatelice, la sediile firmelor pe care le reprezintă, în cadrul licitaţiilor filatelice sau prin intermediul internetului, pe website-uri precum eBay sau Delcampe.

De asemenea, dealerii variază în funcţie de materialul pe care-l pun în vânzare, respectiv faptul că sunt specializaţi doar în anumite ţări, regiuni, perioade de timp sau subiecte de actualitate.

În finalul prezentării mele, mă voi opri asupra unui exemplu elocvent de calitate şi corectitudine de distribuire a mărcilor poştale către clienţi. Este vorba despre magazinul specializat al lui Michael Dodd de pe platforma HipStamp.com, CDDStamps. Mărcile poştale pot fi vizualizate după criteriul teritorial sau cel tematic, fiind propuse piese de colecţie din Statele Unite, Africa (Rhodesia, Nyasaland, Tanzania etc.), Asia (China, Hong Kong, Sri Lanka), Australia şi Oceania, British Commonwealth, Canada, Caraibe (Antigua, Bermuda, Montserrat etc.), Europa (Cipru, Irlanda, Malta etc.), Regatul Unit, Nicaragua.

Mi se pare foarte importantă corectitudinea în vânzarea de mărci poştale clienţilor – iar Michael a iterat de foarte multe ori acest aspect în postările şi tweet-urile sale, inclusiv într-un articol pe care l-am realizat împreună, denumit „Condiţia mărcilor poştale” – deoarece astfel se asigură fidelizarea şi chiar sporirea numărului celor interesaţi de produsele anumitor dealeri.

Spre exemplu, luând cazul mărcii poştale de 30 de cenţi (SG #142) din imaginile de mai sus. al mărcii poştale din British East Africa (Kenya, Uganda, Tanganyika), exemplarul neştampilat costă 1$, însă exemplarele ştampilate, deşi fiecare costă 0,15$, clientul îşi poate alege conform fotografiei inserate în catalogul de prezentare, piesa pe care şi-o doreşte, respectiv cu amprenta ştampilei conform preferinţelor. Mi se pare foarte important acest aspect, alături de seriozitatea în trimiterea pachetului comandat şi modalitatea simplificată de efectuare a plăţii. Doar astfel putem vorbi despre o distribuire a mărcilor poştale şi de o colecţionare a acestora de calitate.

Filatelist cu bani puţini


Philatelist with low costs

The universally concept is that you have to invest a lot financially so you can be really called a ‘philatelist’! The question is: can you be a philatelist with low costs? I personally think you could! That’s why I’ll enumerate some methods by which any stamp collector, especially those at the beginning of the road, can have a modest collection, but beautiful and interesting.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Concepţia universal valabilă în rândul oamenilor referitor la colecţionarea mărcilor poştale este că trebuie să investeşti foarte mult din punct de vedere financiar pentru a putea fi numit cu adevărat „filatelist”!

Ok, există o bună parte a celor care investesc constant sume mari de bani în hobby-ul lor şi astfel participă la evenimente şi licitaţii internaţionale, de unde achiziţionează piese rare şi foarte valoroase, pe care apoi le redau circuitului filatelic obţinând profit sau le oferă pur şi simplu moştenire generaţiei următoare de filatelişti.

Mai este o altă categorie de colecţionari, din rândul celor extrem de pasionaţilor de filatelie, care pentru acea piesă lipsă din exponatul cu care doresc să participe la o anumită expoziţie, ar oferi oricât, numai să intre în posesia ei şi să câştige astfel admiraţia juriului şi a celorlaţi colecţionari.    

Însă trebuie ţinut cont şi de faptul că mai există o categorie de filatelişti, anume aceia care sunt pasionaţi de colecţionarea şi studiul mărcilor poştale, însă care nu-şi permit sau nu doresc să investească sume prea mari în colecţia lor.

Întrebarea este: poţi fi filatelist cu bani puţini? Eu cred că da! De aceea am să enumăr câteva metode prin care orice colecţionar de mărci poştale, mai ales cei aflaţi la început de drum, pot avea o colecţie într-adevăr modestă, dar deosebit de frumoasă şi interesantă.

În primul rând, colecţionarea mărcilor poştale ştampilate este mai puţin costisitoare decât cea a mărcilor neştampilate. Unde le putem găsi? La târgurile filatelice, spre exemplu, iar o idee bună ar fi cumpărarea mărcilor poştale în loturi (termenul în limba engleză este acela de „kiloware”), deoarece preţul este mai mic raportat la bucată şi uneori puteţi avea şi surprize plăcute! Un exemplu personal ar fi că, în urma cumpărării unui lot de mărci poştale în majoritatea lor britanice, am avut şansa de a găsi printre acestea un exemplar din seria Penny Red, varianta „plate numbers” din anul 1864!

O altă metodă de a găsi mărci poştale ştampilate este verificarea plicurilor din cutia poştală. Ştiu, veţi întreba: cine mai trimite scrisori prin poştă în ziua de astăzi? Sunt de accord că acest lucru reprezintă aproape o raritate astăzi, însă nu vă lăsaţi descurajaţi! Sigur veţi găsi prin vreun colţ al casei sau poate în podul bunicilor o cutie cu plicuri vechi de odinioară!

Ar mai fi ideea de a spune rudelor, prietenilor sau chiar vecinilor despre faptul că sunteţi filatelist. Uneori îi puteţi salva de a mai căuta idei pentru cadoul de ziua voastră de naştere! 🙂

Aţi aflat că în oraşul vostru trăieşte un filatelist aflat acum la o vârstă venerabilă? Încercaţi să-l contactaţi şi să purtaţi o discuţie cu acesta, deoarece vă poate da câteva ponturi despre cum aţi putea să vă construiţi colecţia personală cu bani puţini!

În ziua de astăzi există foarte multe oportunităţi din partea dealerilor de filatelie care, în încercarea de a-şi face o reclamă cât mai eficientă, apelează la punerea la dispoziţia filateliştilor a unor mărci poştale gratuite.

Iată un exemplu! Michael Dodd, prorietarul website-ului de vânzări online Cddstamps.com, a oferit în ultimii 15 ani peste 200.000 de mărci poştale gratuite copiilor şi tinerilor, în scopul popularizării filateliei în rândul acestora.

De asemenea, pentru a face faţă concurenţei, aceleaşi companii, dar şi unele publicaţii filatelice, organizează periodic concursuri cu premii filatelice deosebit de atractive. Am să vă dau un exemplu personal şi în acest caz: în urma participării la un concurs organizat online, am câştigat premiul constând într-un lot format din aproape 100 de mărci poştale cu tema Europa!

Un alt loc unde puteţi găsi mărci poştale la preţuri reduse sau chiar gratis sunt cluburile filatelice. Tot astfel puteţi schimba duplicatele cu mărci poştale pe care nu le aveţi în colecţie.

Schimburi filatelice se pot realiza astăzi destul de uşor prin intermediul internetului. Eu utilizez, spre exemplu, portalul Colnect, reuşind până în prezent câteva schimburi deosebit de bune cu colecţionari din mai multe ţări. 

În concluzie, sper că v-am oferit destule motive pentru a realiza că filatelia nu trebuie neapărat să fie un hobby scump. Ideea este că fiecare colecţionar îşi construieşte colecţia conform propriilor idei şi preferinţe, iar uneori piesele din colecţia ta sunt cele care-ţi oferă clipe de relaxare după o zi grea la serviciu, indiferent de sumele investite în acestea.

Galeria castelelor din Europa


Europa’s gallery of castles

The gallery of castles in Europa theme contains everything that is best represented from the architectural view in the countries covered by the joint issue having a tradition of over 60 years. One by one, castles such as Windsor, Mikhailovsky, Dommeldange, Schönbrunn, Dublin, Doria-Dolceacqua, Bayburt Kalesi, Wartburg, Chambord and many more were present on particularly beautiful postage stamps that can always make up a thematic collection.

You can still vote online for the prize ‘Best Europa stamp in 2017’ – the public prize, the closing date being September, 9th. The castles representing Romania in this competition have been the subject of a special article on this blog.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Am afirmat de multe ori în ultima perioadă că digitizarea filateliei este modul inteligent prin care aceasta va supravieţui ca hobby în anii ce vor urma. Nu cred că are sens să enumăr motivele, sunt sigur că fiecare dintre noi le ştim foarte bine. Vă voi da doar un singur exemplu în favoarea acestei afirmaţii, o hartă realizată pe platforma Google Maps cu toate castelele ale căror imagini sunt prezente în tema de anul acesta a emisiunilor Europa.

Galeria castelelor din Europa conţine tot ceea ce reprezintă mai bun ca valori arhitecturale pentru ţările cuprinse în sfera emisiunii comune cu o tradiţie de peste 60 de ani. Rând pe rând, castele precum Windsor, Mikhailovsky, Dommeldange, Schönbrunn, Dublin, Doria-Dolceacqua, Bayburt Kalesi, Wartburg, Chambord şi multe altele au fost prezente pe mărci poştale deosebit de frumoase, care pot oricând să alcătuiască o colecţie tematică de pus în ramă. 

Încă se mai poate vota online pentru premiul „cea mai bună marcă poştală Europa 2017” – premiul publicului, data limită fiind 9 septembrie. Castelele care reprezintă România în această competiţie au făcut subiectul unui articol special pe acest blog.

Alba Iulia filatelică (17)


Alba Iulia through philately (17)

Today only a short article in the philatelic series dedicated to Alba Iulia. In 1996, the city was the host of the 11th Biennale of Polar Philately, organized by the Romanian Philatelic Federation. On this occasion, were issued several covers, and commemorative medals. The event was dedicated to the polar research program, in particular to the 1st Romanian who reached the North Pole in 1995 – Dr. Teodor Gheorghe Negoiţă (1947-2011).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Astăzi doar un scurt articol în cadrul serialului filatelic dedicat Albei Iulia filatelice. În anul 1996, oraşul a fost gazda celei de-a XI-a Bienală de filatelie polară, organizată de Federaţia Filatelică Română. Cu această ocazie, au fost emise întreguri poştale cu marcă poştală fixă de 150 de lei, respectiv medalii comemorative.

Evenimentul a fost dedicat programului de cercetări polare, în speţă primului român ajuns la Polul Nord în anul 1995 – dr. Ing. Teodor Gheorghe Negoiţă (1947-2011), cel care este continuatorul tradiţiei începute de Emil Racoviţă în urmă cu mai bine de 100 de ani. Merită amintit faptul că în ianuarie 2006 a avut loc inaugurarea primei staţii româneşti permanente de cercetare şi explorare din Antarctica (staţia Law-Racoviţă).

Digitizarea filateliei


Digitization of stamp collecting

Although the trend in philately is to decrease the number of stamp collectors, especially in the United States and Western Europe, digitization of stamp collecting is now active, slowly but sure! If you visit specialized websites you can find, for example, pre-designed album pages for countries from Abu Dhabi to Zululand, software and other useful technology tools, which make our life easier.

Don’t you agree with this opinion? OK, but I’ll make a short experiment! I’ll ask you that: how many of you haven’t resisted the temptation to scan the QR code from the image that accompanies this article?

And if you did, thank you for your visit! 🙂

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Mulţi dintre noi nu realizăm asta, dar internetul a schimbat complet o mare parte din filatelie privită ca hobby. Cel mai evident este faptul că numărul e-mail-urilor a depăşit de foarte multe ori numărul scrisorilor clasice, expediate prin poştă. Mulţi uită inclusiv faptul că în anul 1999 foarte puţini colecţionari de mărci poştale dispuneau de un e-mail, de fapt.

Lumea în care trăim astăzi este una dinamică şi interactivă, iar filatelia este un hobby care a reuşit de-a lungul anilor să supravieţuiască şi să se adapteze schimbărilor şi provocărilor de tot felul, ajungând în prezent să devină cunoscută drept un hobby digitizat, interactiv, dinamizat prin intermediul instrumentelor de social media.

Deşi trendul este de scădere a numărului de colecţionari de mărci poştale, mai ales în Statele Unite şi în Europa de Vest, digitizarea filateliei se întâmplă totuşi încet, dar sigur! Dacă vizitaţi website-uri specializate, puteţi găsi, spre exemplu, pagini de albume filatelice pre-desenate, pentru ţări de la Abu Dhabi la Zululand, care pot fi printate foarte uşor, în schimbul unei taxe lunare destul de decentă.

De asemenea, mai ales cu afluxul tot mai mare de emisiuni filatelice la nivel mondial, organizarea colecţiilor personale devine un lucru foarte important, iar în ajutorul filateliştilor vin aplicaţiile software. Mai nou, toate publicaţiile filatelice importante au variante digitale ale apariţiilor lor în format hârtie.

Bine-înţeles, eBay şi alte website-uri de comerţ electronic sunt instrumente mult mai căutate de filatelişti decât magazinele sau târgurile de profil. Şi ar mai fi un argument pro-digitizarea filateliei: tehnologia vă poate ajuta foarte mult în pregătirea unui exponat sau a unui discurs pe teme filatelice.

Nu sunteţi de acord cu cele prezentate mai sus? Vă respect opiniile, însă voi face un scurt experiment! Vă voi întreba: câţi dintre voi n-au rezistat tentaţiei de a scana codul QR din imaginea care însoţeşte acest articol?

Iar dacă aţi făcut-o, vă mulţumesc pentru vizită! 🙂

Din cutia poştală (11)


From the mailbox (11)

Michael Dodd just sent me some beautiful postage stamps from Hong Kong and Norfolk Island, and the moment is very appropriate because I’m working hard on sorting and cataloging my worldwide stamp collection. This way, my collection was enlarged again with some new pieces!

Thanks Michael for your gift!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Michael Dodd mi-a trimis din Filipine câteva mărci poştale din Hong Kong şi din Norfolk Island. Cele din Norfork Island sunt o noutate absolută pentru colecţia mea filatelică, iar momentul este unul cum nu se poate mai potrivit, deoarece lucrez la sortarea şi catalogarea colecţiei mele de mărci poştale, altele decât cele din România.

Norfolk Island este o insulă aflată în partea sud-vestică a Oceanului Pacific, fiind teritoriu australian. A fost descoperită de James Cook în anul 1774, devenind colonie penitenciară britanică între 1788-1814 şi 1825-1855. Dintre mărcile trimise de Michael se remarcă seria de uzuale din anul 1947, prima serie filatelică emisă de Norfolk Island.

Salamat sa iyo kaya magkano, Michael!

Filatelia prin metode analitice


Philately through analytical methods

The Institute for Analytical Philately (IAP) represents a nonprofit corporation dedicated to sponsoring technical research activities to better the stamp collecting hobby.

To facilitate this, IAP provides research grants and technical support to qualified philatelists to assist them in performing their valuable work, and because one of the most important aspects of research is the dissemination of results, all philatelists receiving grants from IAP are required to publish in widely circulated journals, both scientific and philatelic.

A future project of IAP will take place in October 2017 in London – the 3rd International Symposium on Analytical Methods in Philately.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Institutul pentru Filatelia Analitică (IAP) reprezintă o organizaţie virtuală nonprofit dedicată sponsorizării activităților de cercetare tehnică în scopul îmbunătățirii colecţionării mărcilor poştale. Pentru a facilita acest lucru, IAP oferă granturi de cercetare și suport tehnic pentru filateliștii calificați în scopul de a-i ajuta pe aceştia să-și desfășoare mai eficient activitatea şi să obțină o nouă perspectivă și cunoaștere a mărcilor poştale prin aplicarea unor metode științifice riguroase.

Datorită faptului că unul dintre cele mai importante aspecte ale cercetării este reprezentat de diseminarea rezultatelor, toți filatelistii care primesc granturi de la IAP sunt obligați să-şi publice articolele în reviste de prestigiu, atât științifice cât și filatelice.

Printre proiectele notabile ale IAP se numără lucrările: „A Colorimetric Analysis Methodology for Philatelic Studies” de David L. Herendeen şi „Papermaking and Ink Chemistry of the US Three-Cent Banknote Issue” de Alexandra Pekarovicova.

Un alt proiect de amploare este în pregătire momentan – după evenimentele organizate în anii 2012 şi 2015, în octombrie 2017 va avea loc cel de-al treilea simpozion internațional asupra metodelor analitice în filatelie.

Acesta se va desfăşura în Londra şi va include teme deosebit de interesante: aplicaţiile informatice în analiza culorilor şi clasificarea mărcilor poştale, compararea versatilă a mărcilor poştale prin diferenţiere de imagine de înaltă rezoluție, utilizarea histogramelor tonale în studiul nuanțelor mărcilor poştale, studiul culorilor emisiunilor filatelice germane Crown & Eagle, explorarea misterelor de culoare ale timbrelor-taxă emise de Statele Unite utilizând spectrometria cu fluorescență cu raze X, precum şi multe alte subiecte deosebit de interesante.

Cei 10 inamici ai filateliştilor


The 10 enemies of stamp collectors

My Twitter account gives me daily the opportunity to explore the wonderful world of stamp collecting, to find philatelic news and to interact with other collectors or representatives of philatelic associations, but also to find answers to various questions that arise, as I decipher day by day the mysteries of this hobby.

One of the questions is about the deterioration agents of postage stamps – there are 10 such agents (which I called ‘philatelic enemies’) – who can affect a stamp collection.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Contul din reţeaua socială Twitter îmi dă posibilitatea zilnic să explorez minunata lume a colecţionării mărcilor poştale, să aflu noutăţi filatelice şi să interacţionez cu alţi filatelişti sau reprezentanţi ai asociaţiilor filatelice, dar şi să aflu răspunsuri la diverse întrebări care apar pe măsură ce descifrez tainele acestui hobby.

Una dintre întrebări este cea referitoare la agenţii de deteriorare a mărcilor poştale – îşi mai găsesc locul în colecţia filatelică mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare?

Există 10 agenţi de deteriorare – pe care i-am numit „inamici ai filateliştilor” – care pot acţiona asupra unei colecţii filatelice:

– umiditatea – trebuie păstrată în intervalul optim de 35-55%;

– temperatura – căldura excesivă şi frigul sunt sunt la fel de dăunătoare condiţiei mărcilor poştale, de aceea trebuie respectat intervalul optim de 18-22°C;

– lumina excesivă – expunerea la razele solare sau la surse apropiate de lumină artificială provoacă pete, decolorări, iar uneori chiar crăparea mărcilor poştale;

– apa;

– substanţele chimice – diversele spray-uri sau aerosoli pot afecta iremediabil hârtia mărcilor poştale;

– forţa fizică – poate cauza deformări, îndoituri sau rupturi, de aceea este recomandată stocarea mărcilor poştale în albume sau clasoare;

– rozătoarele, insectele şi microorganismele;

– focul;

– neglijenţa;

– hoţii.

În mod normal, mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare, de la îndoituri, pete şi până la rupturi, n-au ce căuta într-o colecţie aparţinând unui colecţionar care se respectă, şi mai ales nu pot face obiectul vânzării sau schimbului filatelic. Dar cum procedăm în cazul unor mărci valoroase (atât în ceea ce priveşte vechimea, dar şi valoarea de catalog)? Renunţăm aşa uşor la acestea?

Un prieten de-al Blogului de timbrofil, Michael Dodd, este de părere că mai întâi trebuie stabilit gradul de deterioare a unei mărci. Dacă este vorba despre urme de murdărie sau de praf, se poate utiliza spălarea suprafeţei acelei mărci cu apă caldă. Mulţi oamenii sugerează utilizarea a tot felul de substanţe chimice, însă este recomandată testarea acestora înainte de utilizare.

Într-un final, pentru grade avansate de deteriorare, este utilă stabilirea conceptului de marcă poştală valoroasă – 10$, 100$, 1.000$? Poate face diferenţa o anumită ţară, regiune, perioadă, eveniment…

Părerea mea este că problema în acest caz trebuie pusă astfel – cu cât valoarea este mai ridicată, cu atât merită investiţia de a consulta un expert în conservare pentru a găsi o cale de a salva acea marcă şi de o avea în continuare în colecţie.