Arhivă

Opinii personale

This category contains 32 posts

Un decalog pentru filatelişti


A decalogue for philatelists

Did you know there is a decalogue for philately enthusiasts? Like any other area to collect, philately also has its well established rules, which must be respected by anyone who embraces this hobby, in most cases even for a lifetime. The philatelic decalogue first appeared in 1929, in an article written for the American publication Weekly Philatelic Gossip. I don’t pretend to agree with these, to consider that there are only 10 such rules for the philately enthusiasts, or that it would be necessary. The decalogue is translated after the original text, and the comments for each ’commandment’ belong to me. In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Ştiaţi că există un decalog al pasionatului de filatelie? Ca orice alt domeniu de colecţionat, filatelia are şi ea regulile sale bine stabilite, care trebuie respectate de oricine îmbrăţişează acest hobby, în majoritatea cazurilor chiar pentru o viaţă întreagă.

În anul 1929, în cadrul unui articol scris pentru publicaţia americană Weekly Philatelic Gossip, au apărut cele 10 „porunci” ale colecţionarului de mărci poştale, subiectul fiind apoi reluat în anul 1951, în gazeta clubului filatelic Garfield-Perry din Cleveland, Ohio.

Nu am pretenţia să fiţi de acord cu acestea, să consideraţi că există doar 10 astfel de reguli ale pasionatului de filatelie şi nici că ar fi necesar de aşa ceva pentru a fi numit filatelist. Decalogul este tradus după textul original, iar comentariile pentru fiecare „poruncă” îmi aparţin.

  1. Nu trebuie să critici în niciun moment ceea ce colecţionează colegul tău.

Alegerile altui coleg într-ale filateliei îi aparţin acestuia în întregime. Bine-înţeles, îţi poţi face datoria de a-i da sfaturi sau de a-l îndruma conform propriei tale experienţe, însă niciodată să nu ai pretenţia să te urmeze întocmai sau chiar să-ţi copieze parcursul în modul de a colecţiona, şi nici nu ai dreptul moral de a-l critica pentru alegerile sale. Dacă doreşte să colecţioneze toate mărcile poştale din lume emise în anul naşterii sale, este ok, este o formă de a practica filatelia! Până la urmă, fiecare este liber de a-şi alege ce vrea să colecţioneze, şi mai apoi să studieze, atunci când vine vorba despre micile petice de hârtie care ne plac tuturor în aceeaşi măsură, nu-i aşa?

  1. Trebuie să fii mereu pregătit de a ajuta orice alt filatelist care are nevoie de ajutor.

A ajunge la o vârstă care să-ţi permită să afirmi că deţii multe informaţii despre domeniul tău de colecţionare, nu înseamnă că n-ar trebui să te intereseze de cei care bat la porţile filateliei, indiferent dacă aceştia sunt deja adulţi sau doar nişte puştani. Fă-ţi timp şi împărtăşeşte din experienţa ta, deoarece viitorul colecţionării mărcilor poştale constă în egală măsură în existenţa studiilor şi cărţilor publicate, dar şi în descoperirea de noi elemente de studiu pe baza celor deja existente, respectiv reinventarea acestui frumos hobby numit filatelie.

  1. Trebuie să-ţi studiezi mărcile din colecţie, deoarece adevărata bucurie vine numai prin cunoaşterea lor temeinică.

A te numi filatelist înseamnă a trece dincolo de nivelul colecţionării mărcilor poştale, spre studierea lor şi specializarea într-o anumită arie de colecţionare. Foarte mulţi filatelişti aplică regula a 2-a din acest decalog şi transmit mai departe cunoştinţele acumulate. Aceasta este o formă de a cunoaşte adevărata satisfacţie a muncii împlinite, ştiind că punctele tale de vedere referitoare la o anumită problematică filatelică ajung la alţi filatelişti, iar acesţia le pun în discuţie în cadrul întâlnirilor cercurilor filatelice locale sau prin comentarii online. Trebuie să-ţi cunoşti foarte bine piesele din colecţie pentru a face la un moment dat tot felul de conexiuni cu informaţiile pe care le afli, să identifici o eroare filatelică etc.

  1. Trebuie să foloseşti orice oportunitate în aţi spori avantajul colecţionării, atrăgându-i şi pe alţii spre filatelie.

Se pierde foarte mult din potenţialul real al filateliei, deoarece mulţi colecţionari nu ştiu să folosească la maximum avantajul specializării într-o anumită arie de colecţionare. Altfel spus, nu ştiu să facă o reclamă renumelui pe care l-au câştigat prin truda atâtot ani! În opinia mea, n-ar trebui ratat niciun prilej de a da de ştire că filatelia este frumoasă şi merită practicată, dând exemple personale prin apelarea la mijloacele online actuale, care sunt la îndemâna oricui. Există internet, bloguri, Facebook, forumuri, platforme dedicate filateliei. Nu contează că ai 20 de ani sau 70 de ani, gândeşte-te că prin publicitate adusă filateliei se aplică tot soiul de reguli ale marketingului, un impuls adus filateliei prin publicarea unui articol despre un anumit subiect filatelic înseamnă mai mult interes din partea altora pentru a colecţiona, iar mai mult interes pentru a colecţiona înseamnă un hobby mai puternic.

  1. Trebuie să cauţi să te asociezi cu alţi filatelişti, deopotrivă în beneficiul propriu şi al celorlaţi.

Practicarea filateliei presupune căutarea perpetuă a oportunităţilor de ne îmbogăţi cunoştinţele în domeniu, iar aceasta se poate realiza doar prin comunicarea cu alţii. Nu trebuie să refuzi sau să ratezi dialogul ori asocierea cu alţi filatelişti, deoarece nu ştii ce poţi afla nou şi interesant la un anumit moment dat, chiar şi de la un novice în domeniu. Filatelia este prin excelenţă un hobby prietenos, aducând oamenii împreună pentru un interes comun, acela de a evita să vorbeşti peste ani de filatelie la timpul trecut.

  1. Trebuie să colaborezi cu alţi filatelişti pentru avansarea hobby-ului.

Şansa de a lucra asociativ este printre oportunităţile acordate de filatelie ca hobby. Aplicând regula a 5-a a acestui decalog, vei constata rapid şi foarte limpede că întotdeauna există multe de studiat când vorbim despre filatelie, dar şi că mai sunt foarte multe de descoperit sau de îmbunătăţit. Trebuie doar să faci pasul spre a te înscrie într-un cerc, club, asociaţie, federaţie filatelică, şi să fii astfel mereu ancorat în realitatea unui domeniu de colecţionare care, deşi are un trecut măsurat în peste 177 de ani de existenţă, priveşte cu încredere spre viitor!

  1. Trebuie să faci mereu tot posibilul pentru a menţine filatelia în formă pură şi departe de tot ceea ce i-ar putea afecta imaginea.

Din momentul în care devii filatelist, ai datoria de a folosi toate cunoştinţele pentru a menţine filatelia curată, departe de orice intruziune care i-ar putea afecta credibilitatea sau frumuseţea. Există tot soiul de metode, unele dintre ele inovative (iar aici mă refer la concepte precum vlogging filatelic sau stamp art) care ajută la popularizarea hobby-ului, dar şi metodele clasice, de concepere a unori studii mai elaborate sau mai generaliste, iar apoi publicarea lor, toate acestea ajutând filatelia şi ţinând-o departe de orice încercare de a-i opri evoluţia. Spre exemplu, sesizezi încercarea de păcălire a filateliştilor cu falsuri pe un portal de vânzare online, reacţionează!

  1. Trebuia să acţionezi în relaţiile cu alţi filatelişti astfel încât să nu ai niciodată nicio îndoială.

Aici vorbim, bine-înţeles, despre schimburile filatelice. Fă eforturi ca în relaţiile cu alţi colegi filatelişti să fii corect şi să te faci util, altfel spus, acţionează faţă de alţii precum doreşti să acţioneze alţii faţă de tine! Onestitatea este foarte importantă, iar atunci când dai o informaţie cuiva sau trimiţi mărci poştale către cineva, încearcă să acorzi mare atenţie ca informaţia furnizată să fie întotdeauna cea corectă, iar mărcile poştale trimise prin poştă să fie de bună calitate, deoarece încercarea de a-i păcăli pe alţii se poate întoarce către tine ca un bumerang!  

  1. Trebuie să nu-ţi fie ruşine cu hobby-ul tău.

Mulţi consideră filatelia un hobby mult prea învechit, poate chiar plictisitor, care nu mai poate produce satisfacţii. Ştiu, oricare dintre noi a trecut sau trece prin asta, dar nu trebuie să-ţi fie ruşine prin a te numi filatelist! Pune la cale un plan prin care să te faci vizibil, să aduci argumente pro-filatelie, să demonstrezi că viitorul filateliei sună bine, iar rezultatele vor veni negreşit!

  1. Trebuie să fii gata oricând să adresezi întrebări care să te împiedice să te ascunzi în spatele unei măşti de cunoştinţe presupuse.

Încearcă în orice moment să fii parte la ascensiunea filateliei ca hobby şi nu-ţi fie frică să pui acele întrebări care să ducă la o mai bună înţelegere a jocului, a lucrurilor care fac din filatelie un domeniu de învăţare continuă despre ceea ce este în jurul nostru, fie că este vorba despre istorie, astronomie, gastronomie sau street art. Trebuie doar să îndrăzneşti!

Advertisements

Impresii de la Webstock


Thoughts from Webstock

I just come back home from Webstock in Bucharest, a yearly conference where the top Romanian bloggers tell their story to other bloggers and try to underline the trends for next year in social media.

I’m now full of new and useful ideas! I hope that philately blogging in my country to grow, and that’s why I’m ready to help anyone who wants to express through writing, in order to increse the number of our community.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Ca orice blogger care dorește să fie conectat la tendințele actuale ale modalităților de exprimare în online, am participat la conferințele și premiile Webstock, organizate în București și ajunse la cea de-a 10-a ediție. Am avut ocazia să văd și să ascult mulți bloggeri consacrați, de data aceasta offline, iar bagajul de cunoștințe și idei îmi este din nou plin.

Am constatat că este foarte important să te documentezi înainte a participa la astfel de evenimente, că originalitatea, calitatea și constanța postărilor reprezintă cartea de vizită a unui blogger, că nu este nevoie de multe cuvinte pentru a-ți exprima opiniile în online, iar ceea ce trebuie să primeze pentru un blogger este respectul pentru cititorii săi, respect manifestat sub toate aspectele.

Ca blogger de filatelie, sunt mândru că am reprezentat hobby-ul regilor și regele hobby-urilor la o manifestare care a devenit un fel de Turn Babel al bloggosferei românești, loc în care, printre domenii precum technology, fashion, cooking, parenting, lifestyling, vlogging și așa mai departe, încă este loc de mai mult, inclusiv domenii de nișă precum filatelia.

M-a încurajat să spun asta un blogger pe care-l stimez mult (Cristian Manafu), care m-a întrebat dacă mai există bloggeri de filatelie în România. I-am răspuns afirmativ, însă recunosc că am privit cu încredere într-un viitor frumos pentru acest domeniu, în care peste ani, Webstock să însemne locul în care mă voi întâlni cu bloggeri de filatelie și vom avea ce povesti și altora.

Desigur, drumul este unul lung și anevoios, însă studiul mărcilor poștale ne poate ajuta să facem asta, iar filatelia românească merită să fie cunoscută prin intermediul online-ului.

Îndemnul meu este, dacă aveți ceva de spus, să începeți să scrieți. Inițiativa mea este de a vă pune la dispoziție blogul pentru articole de genul guest blog (îmi puteți trimite articole pentru a le publica sub semnătura voastră, dacă încă nu v-ați hotărât să deschideți bloguri proprii) sau să utilizați metode simple dar foarte eficiente de blogging (spre exemplu: blog chaining).

Exemple demne de urmat în bloggingul filatelic sunt nenumărate, însă vă recomand să începeți cu blogul domnului Max Peter, reper pentru mine pentru mult timp de acum înainte. Vă aștept în bloggosferă!

Instrumente online gratuite


Free online tools

In this article, I intended to introduce you, under the form of a tutorial, how to catalog your postage stamps collection without buying a printed or electronic specialized catalog.

I propose 3 online sources: Colnect, StampWorld and Michel, and as an example I take the Romanian postal stamp having the nominal value of 1 Leu since 1984 (Michel #4031).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În acest articol mi-am propus să vă prezint, sub forma unui tutorial, cum vă puteţi cataloga colecţia de mărci poştale fără a dispune de un catalog specializat tipărit sau în format electronic, care bine-înţeles poate fi cumpărat.

Ca să mă fac înţeles încă de la început, nu pledez neapărat pentru instrumentele online gratuite, deoarece acestea au unele avantaje, însă şi foarte multe dezavantaje, aşa cum veţi putea citi în continuare. O investiţie într-un catalog specializat este absolut necesară pentru a vă putea numi cu adevărat filatelişti, însă cataloagele online pot constitui un punct de pornire în călătoria spre descoperirea unui hobby fabulos, aşa cum este filatelia.

Vă propun 3 surse online: Colnect, StampWorld şi Michel, iar ca exemplu luăm marca poştală românească având valoarea nominală de 1 Leu din anul 1984 (Michel #4031).

Colnect presupune crearea unui cont de utilizator şi stabilirea unei parole pentru a avea acees la facilităţile sale. Există posibilitatea stabilirii limbii române ca limbă de afişare a conţinutului, iar facilităţile Colnect nu se opresc aici. În contul personal putem crea liste de catalogare a mărcilor pe care le deţinem în colecţie, precum şi liste de schimb, în funcţie de ţări şi de ani. Mai mult, pentru fiecare marcă poştală inclusă în liste se pot bifa numărul de exemplare (de la 1 până la 99/+) şi condiţia acelei mărci (MNH, MH, U, CTO).

Pentru marca poştală luată ca exemplu, procedăm în felul următor: sortăm căutarea în funcţie de ţară (România), apoi în funcţie de an (1984) şi derulăm paginile aferente acestui an până la marca poştală cu numărul de catalog respectiv (Michel #4031).

Putem afla următoarele informaţii: denumirea seriei din care face parte (protecţia mediului), numerele de catalog (Michel #4031, Scott #3190, Yvert #3497), temele din care face parte (protecţia mediului, flori, floarea soarelui), data emiterii (26.04.1984), formatul (marcă poştală comemorativă), perforaţiile (13½), tipul tiparului (fotogravură), dimensiunile 48×33 mm), valoarea nominală (1 Leu) şi tirajul (2 milioane de exemplare).

De asemenea, este inserată fotografia mărcii poştale. Interesante mi se par afişarea unui anumit scor (bazat pe contorizarea numărului de membrii Colnect care au în colecţia lor acea marcă poştală; în acest caz, este vorba despre scorul 25% – ridicat), dar şi a link-urilor către pagina eBay, pentru identificarea unor mărci similare aflate în vânzare pe internet.

Minusul pe care l-am identificat în cazul Colnect ar fi că nu afişează cotele mărcilor poştale, însă per total consider că este un catalog bun şi util.

StampWorld presupune de asemenea crearea unui cont de utilizator şi stabilirea unei parole, iar la fel ca în cazul Colnect, există posibilitatea stabilirii limbii române ca limbă de afişare a conţinutului. Nu se pot crea însă liste, iar acesta este un dezavantaj pentru cei care doresc să-şi ţină o evidenţă a colecţiei personale sub această formă.

Pentru marca poştală luată ca exemplu, procedăm în felul următor: sortăm căutarea în funcţie de continent (Europa) şi de ţară (România), iar aici găsim o chestie interesantă, deoarece alături de butonul pentru România, ma există o sortare în funcţie de vechile poşte locale. În exemplul dat nefiind vorba despre o poştă locală, facem click pe numele ţării (sau pe harta alăturată), iar apoi găsim sortarea în funcţie de decade. Facem click pe decada 1980-1989, apoi pe anul 1984 şi derulăm până la marca poştală căutată.

Putem afla următoarele informaţii: denumirea seriei din care face parte marca poştală (protecţia mediului), data emiterii (26.04.1984), filigranul (însă aici nu este cazul), numele designerului (F. Ivănuş), perforaţiile (13½), numărul de catalog stabilit exclusiv de StampWorld (4018; acest tip de catalogare nu este neapărat o situaţie fericită, deoarece poate crea confuzie, însă salvarea vine de la identificarea fotografiei mărcii respective). De asemenea, mai găsim: denominarea (1 Leu), descrierea mărcii poştale (dacă este cazul; în exemplul nostru: Helianthus annuus) şi tirajul (2 milioane de exemplare).

Chiar dacă la capitolul informaţii, StampWorld furnizează mai puţine în comparaţie cu Colnect, totuşi marele plus al StampWorld este inserarea unor cote informative, în funcţie de condiţia mărcii poştale (**, *, #, FDC). Pentru exemplul nostru: 0,25€ pentru **, 0,10€ pentru #. Trebuie ştiut faptul că aceste preţuri nu sunt cele oficiale, care le regăsim doar în cataloagele specializate.

Şi StampWorld este un catalog şi util, putând completa informaţiile pe care nu le găsim în Colnect.

Ajungem şi la ultima sursă online gratuită: Michel. Aceasta nu presupune crearea unui cont de utilizator şi nu există posibilitatea stabilirii limbii române ca limbă de afişare a conţinutului, acesta fiind exclusiv limba germană.

Sortarea şi afişarea informaţiilor este una facilă şi simplistă. Pentru marca poştală luată ca exemplu, procedăm în felul următor: căutăm după numărul Michel (4031), apoi după ţară (Rumänien) şi an (1984), iar informaţiile găsite (menţionez că acestea sunt informaţiile pentru varianta gratuită a catalogului online) sunt după cum urmează: numărul de catalog Michel, data emiterii (26.04.1984), denumirea seriei (protecţia mediului), tipul tiparului (RaTdr – fotogravură), numărul de mărci dintr-o coală (5×5), respectiv perforaţiile (13½).

Recapitulare:

Sursa online

Colnect

StampWorld

Michel

User şi parolă

Da Da Nu

Limba română

Da Da Nu

Alte limbi străine

Da Da Da (germana)

Posibilitate formare liste

Da Nu Nu

Posibilitate sortare

Da Da Nu

Afişare număr catalog

Da (cataloage internaţionale) Da (propriu) Da (Michel)

Afişare dată emitere

Da Da Da

Afişare perforaţii

Da Da Da

Afişare tip tipar

Da Nu Da

Afişare filigran

Da Da Da

Afişare dimensiuni

Da Da (doar pentru coli) nu

Afişare tiraj

Da Da Nu

Afişare designer

Nu Da Nu

Inserare fotografie

Da Da Nu

Afişare cote/preţ

Nu Da (este orientativ, în funcţie de condiţie) Nu

Cred că putem concluziona că, din perspectiva unui filatelist fără prea mare experienţă şi care învaţă zi de zi ceva nou, informaţiile furnizate de astfel de instrumente online gratuite pot constitui o sursă valoroasă de studiu, cel puţin pentru o anumită perioadă.

Filatelist cu bani puţini


Philatelist with low costs

The universally concept is that you have to invest a lot financially so you can be really called a ‘philatelist’! The question is: can you be a philatelist with low costs? I personally think you could! That’s why I’ll enumerate some methods by which any stamp collector, especially those at the beginning of the road, can have a modest collection, but beautiful and interesting.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Concepţia universal valabilă în rândul oamenilor referitor la colecţionarea mărcilor poştale este că trebuie să investeşti foarte mult din punct de vedere financiar pentru a putea fi numit cu adevărat „filatelist”!

Ok, există o bună parte a celor care investesc constant sume mari de bani în hobby-ul lor şi astfel participă la evenimente şi licitaţii internaţionale, de unde achiziţionează piese rare şi foarte valoroase, pe care apoi le redau circuitului filatelic obţinând profit sau le oferă pur şi simplu moştenire generaţiei următoare de filatelişti.

Mai este o altă categorie de colecţionari, din rândul celor extrem de pasionaţilor de filatelie, care pentru acea piesă lipsă din exponatul cu care doresc să participe la o anumită expoziţie, ar oferi oricât, numai să intre în posesia ei şi să câştige astfel admiraţia juriului şi a celorlaţi colecţionari.    

Însă trebuie ţinut cont şi de faptul că mai există o categorie de filatelişti, anume aceia care sunt pasionaţi de colecţionarea şi studiul mărcilor poştale, însă care nu-şi permit sau nu doresc să investească sume prea mari în colecţia lor.

Întrebarea este: poţi fi filatelist cu bani puţini? Eu cred că da! De aceea am să enumăr câteva metode prin care orice colecţionar de mărci poştale, mai ales cei aflaţi la început de drum, pot avea o colecţie într-adevăr modestă, dar deosebit de frumoasă şi interesantă.

În primul rând, colecţionarea mărcilor poştale ştampilate este mai puţin costisitoare decât cea a mărcilor neştampilate. Unde le putem găsi? La târgurile filatelice, spre exemplu, iar o idee bună ar fi cumpărarea mărcilor poştale în loturi (termenul în limba engleză este acela de „kiloware”), deoarece preţul este mai mic raportat la bucată şi uneori puteţi avea şi surprize plăcute! Un exemplu personal ar fi că, în urma cumpărării unui lot de mărci poştale în majoritatea lor britanice, am avut şansa de a găsi printre acestea un exemplar din seria Penny Red, varianta „plate numbers” din anul 1864!

O altă metodă de a găsi mărci poştale ştampilate este verificarea plicurilor din cutia poştală. Ştiu, veţi întreba: cine mai trimite scrisori prin poştă în ziua de astăzi? Sunt de accord că acest lucru reprezintă aproape o raritate astăzi, însă nu vă lăsaţi descurajaţi! Sigur veţi găsi prin vreun colţ al casei sau poate în podul bunicilor o cutie cu plicuri vechi de odinioară!

Ar mai fi ideea de a spune rudelor, prietenilor sau chiar vecinilor despre faptul că sunteţi filatelist. Uneori îi puteţi salva de a mai căuta idei pentru cadoul de ziua voastră de naştere! 🙂

Aţi aflat că în oraşul vostru trăieşte un filatelist aflat acum la o vârstă venerabilă? Încercaţi să-l contactaţi şi să purtaţi o discuţie cu acesta, deoarece vă poate da câteva ponturi despre cum aţi putea să vă construiţi colecţia personală cu bani puţini!

În ziua de astăzi există foarte multe oportunităţi din partea dealerilor de filatelie care, în încercarea de a-şi face o reclamă cât mai eficientă, apelează la punerea la dispoziţia filateliştilor a unor mărci poştale gratuite.

Iată un exemplu! Michael Dodd, prorietarul website-ului de vânzări online Cddstamps.com, a oferit în ultimii 15 ani peste 200.000 de mărci poştale gratuite copiilor şi tinerilor, în scopul popularizării filateliei în rândul acestora.

De asemenea, pentru a face faţă concurenţei, aceleaşi companii, dar şi unele publicaţii filatelice, organizează periodic concursuri cu premii filatelice deosebit de atractive. Am să vă dau un exemplu personal şi în acest caz: în urma participării la un concurs organizat online, am câştigat premiul constând într-un lot format din aproape 100 de mărci poştale cu tema Europa!

Un alt loc unde puteţi găsi mărci poştale la preţuri reduse sau chiar gratis sunt cluburile filatelice. Tot astfel puteţi schimba duplicatele cu mărci poştale pe care nu le aveţi în colecţie.

Schimburi filatelice se pot realiza astăzi destul de uşor prin intermediul internetului. Eu utilizez, spre exemplu, portalul Colnect, reuşind până în prezent câteva schimburi deosebit de bune cu colecţionari din mai multe ţări. 

În concluzie, sper că v-am oferit destule motive pentru a realiza că filatelia nu trebuie neapărat să fie un hobby scump. Ideea este că fiecare colecţionar îşi construieşte colecţia conform propriilor idei şi preferinţe, iar uneori piesele din colecţia ta sunt cele care-ţi oferă clipe de relaxare după o zi grea la serviciu, indiferent de sumele investite în acestea.

Digitizarea filateliei


Digitization of stamp collecting

Although the trend in philately is to decrease the number of stamp collectors, especially in the United States and Western Europe, digitization of stamp collecting is now active, slowly but sure! If you visit specialized websites you can find, for example, pre-designed album pages for countries from Abu Dhabi to Zululand, software and other useful technology tools, which make our life easier.

Don’t you agree with this opinion? OK, but I’ll make a short experiment! I’ll ask you that: how many of you haven’t resisted the temptation to scan the QR code from the image that accompanies this article?

And if you did, thank you for your visit! 🙂

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Mulţi dintre noi nu realizăm asta, dar internetul a schimbat complet o mare parte din filatelie privită ca hobby. Cel mai evident este faptul că numărul e-mail-urilor a depăşit de foarte multe ori numărul scrisorilor clasice, expediate prin poştă. Mulţi uită inclusiv faptul că în anul 1999 foarte puţini colecţionari de mărci poştale dispuneau de un e-mail, de fapt.

Lumea în care trăim astăzi este una dinamică şi interactivă, iar filatelia este un hobby care a reuşit de-a lungul anilor să supravieţuiască şi să se adapteze schimbărilor şi provocărilor de tot felul, ajungând în prezent să devină cunoscută drept un hobby digitizat, interactiv, dinamizat prin intermediul instrumentelor de social media.

Deşi trendul este de scădere a numărului de colecţionari de mărci poştale, mai ales în Statele Unite şi în Europa de Vest, digitizarea filateliei se întâmplă totuşi încet, dar sigur! Dacă vizitaţi website-uri specializate, puteţi găsi, spre exemplu, pagini de albume filatelice pre-desenate, pentru ţări de la Abu Dhabi la Zululand, care pot fi printate foarte uşor, în schimbul unei taxe lunare destul de decentă.

De asemenea, mai ales cu afluxul tot mai mare de emisiuni filatelice la nivel mondial, organizarea colecţiilor personale devine un lucru foarte important, iar în ajutorul filateliştilor vin aplicaţiile software. Mai nou, toate publicaţiile filatelice importante au variante digitale ale apariţiilor lor în format hârtie.

Bine-înţeles, eBay şi alte website-uri de comerţ electronic sunt instrumente mult mai căutate de filatelişti decât magazinele sau târgurile de profil. Şi ar mai fi un argument pro-digitizarea filateliei: tehnologia vă poate ajuta foarte mult în pregătirea unui exponat sau a unui discurs pe teme filatelice.

Nu sunteţi de acord cu cele prezentate mai sus? Vă respect opiniile, însă voi face un scurt experiment! Vă voi întreba: câţi dintre voi n-au rezistat tentaţiei de a scana codul QR din imaginea care însoţeşte acest articol?

Iar dacă aţi făcut-o, vă mulţumesc pentru vizită! 🙂

Cei 10 inamici ai filateliştilor


The 10 enemies of stamp collectors

My Twitter account gives me daily the opportunity to explore the wonderful world of stamp collecting, to find philatelic news and to interact with other collectors or representatives of philatelic associations, but also to find answers to various questions that arise, as I decipher day by day the mysteries of this hobby.

One of the questions is about the deterioration agents of postage stamps – there are 10 such agents (which I called ‘philatelic enemies’) – who can affect a stamp collection.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Contul din reţeaua socială Twitter îmi dă posibilitatea zilnic să explorez minunata lume a colecţionării mărcilor poştale, să aflu noutăţi filatelice şi să interacţionez cu alţi filatelişti sau reprezentanţi ai asociaţiilor filatelice, dar şi să aflu răspunsuri la diverse întrebări care apar pe măsură ce descifrez tainele acestui hobby.

Una dintre întrebări este cea referitoare la agenţii de deteriorare a mărcilor poştale – îşi mai găsesc locul în colecţia filatelică mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare?

Există 10 agenţi de deteriorare – pe care i-am numit „inamici ai filateliştilor” – care pot acţiona asupra unei colecţii filatelice:

– umiditatea – trebuie păstrată în intervalul optim de 35-55%;

– temperatura – căldura excesivă şi frigul sunt sunt la fel de dăunătoare condiţiei mărcilor poştale, de aceea trebuie respectat intervalul optim de 18-22°C;

– lumina excesivă – expunerea la razele solare sau la surse apropiate de lumină artificială provoacă pete, decolorări, iar uneori chiar crăparea mărcilor poştale;

– apa;

– substanţele chimice – diversele spray-uri sau aerosoli pot afecta iremediabil hârtia mărcilor poştale;

– forţa fizică – poate cauza deformări, îndoituri sau rupturi, de aceea este recomandată stocarea mărcilor poştale în albume sau clasoare;

– rozătoarele, insectele şi microorganismele;

– focul;

– neglijenţa;

– hoţii.

În mod normal, mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare, de la îndoituri, pete şi până la rupturi, n-au ce căuta într-o colecţie aparţinând unui colecţionar care se respectă, şi mai ales nu pot face obiectul vânzării sau schimbului filatelic. Dar cum procedăm în cazul unor mărci valoroase (atât în ceea ce priveşte vechimea, dar şi valoarea de catalog)? Renunţăm aşa uşor la acestea?

Un prieten de-al Blogului de timbrofil, Michael Dodd, este de părere că mai întâi trebuie stabilit gradul de deterioare a unei mărci. Dacă este vorba despre urme de murdărie sau de praf, se poate utiliza spălarea suprafeţei acelei mărci cu apă caldă. Mulţi oamenii sugerează utilizarea a tot felul de substanţe chimice, însă este recomandată testarea acestora înainte de utilizare.

Într-un final, pentru grade avansate de deteriorare, este utilă stabilirea conceptului de marcă poştală valoroasă – 10$, 100$, 1.000$? Poate face diferenţa o anumită ţară, regiune, perioadă, eveniment…

Părerea mea este că problema în acest caz trebuie pusă astfel – cu cât valoarea este mai ridicată, cu atât merită investiţia de a consulta un expert în conservare pentru a găsi o cale de a salva acea marcă şi de o avea în continuare în colecţie.

Motive pentru a colecţiona


Reasons to collect

It’s already been 2 years since I am writing on this blog! This is a philatelic story of my first steps into stamp collecting, through the ideas of Ayd Rand, who wrote an article in ‘Minkus Stamp Journal’, in 1971.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Au trecut deja 2 ani de când scriu pe blog! La ceas aniversar, mi-am propus să-mi adresez 2 întrebări. Prima este: de ce colecţionez mărci poştale?

Pentru a răspunde, voi utiliza câteva idei din spusele novelistei ruso-americane Ayd Rand, desprinse dintr-un articol publicat iniţial în anul 1971 în „Minkus Stamp Journal”. La fel ca mulţi dintre noi, a colecţionat mărci poştale încă din copilărie şi a făcut mai târziu o pasiune din aceasta.

Eu am început să colecţionez mărci poştale când aveam vreo 8-9 ani. Pe vremea aceea, nu ştiam prea multe despre lumea filateliştilor, mi-aduc aminte că existau nişte plicuri filatelice (cu premii) pe care mi le cumpărau ai mei şi în care găseam de fiecare dată noi piese ce le aşezam cu grijă într-un clasor de dimensiuni medii, cu o copertă albastră.

După o vreme, am renunţat la acest hobby, clasorul cu tot cu mărcile din el ajungând într-o cutie de carton, rămânând uitat într-un final după trecerea multor ani în care printre preocupările mele nu şi-a găsit loc şi filatelia.

Alţi ani au trecut apoi, priorităţile în viaţă s-au tot schimbat, iar timpul meu liber a devenit atât de preţios, încât trebuia să-mi concentrez atenţia asupra unui hobby care să-mi ofere un refugiu în goana nebună a lumii în care trăim cu toţii. Iar acest hobby s-a numit, bine-înţeles, filatelia!

Cum s-a întâmplat asta? Într-o zi, am primit câteva mărci poştale cadou, într-o alta un vechi catalog filatelic, iar scânteia s-a aprins din nou! Am frecventat de atunci diverse anticariate, târguri, magazine, m-am informat, am făcut schimburi, am ajuns să discut despre filatelie, să-mi cataloghez colecţia, să scriu un blog,..

Precum Ayd Rand, am regăsit entuziasmul de a colecţiona după mulţi ani, ca și cum n-ar fi existat nicio întrerupere! Şi totuşi, de ce colecţionez mărci poştale?

Am fost întrebat de multe ori despre aceasta. Întocmai cum a răspuns Ayd Rand, motivele mele sunt oarecum aceleaşi, deoarece plăcerea de a colecţiona se regăseşte în modul în care-ţi foloseşti eficient mintea.

Dincolo de îmbogăţirea continuă a cunoaşterii lumii şi realităţii din jurul nostru, colecţionarea de mărci poştale este un hobby pentru oamenii ocupaţi, având scopuri precis stabilite, ambiţioşi. Aceştia sunt obişnuiţi să lucreze având ţinte stabilite pe termen lung şi, de aceea, găsesc o plăcere deosebită în ocazii unice, când caută un refugiu de respiro, cum ar fi o petrecere sau un spectacol ori poate un concediu, pentru a-şi odihni mintea.

Iar colecţionarea de mărci poştale îndeplineşte pe deplin acestă necesitate!

Şi ar mai fi ceva: faptul că în comunitatea colecţionarilor de mărci poştale există o anumită doză de „fraternitate”, este locul în care deţinerea aceloraşi valori creează punţi de legătură, se generează idei şi de aceea filatelia ajunge să fie interpretată de toţi cei care o descoperă ca fiind o imagine spectuloasă a imaginaţiei umane…

În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, aceasta este: ce am reuşit să fac în tot acest timp pentru colecţionarii de mărci poştale? Ei bine, doar voi îmi puteţi răspunde la această întrebare. Şi vă invit s-o faceţi!

P.S.: încă mai am vechiul clasor din copilărie, cel cu ale sale coperţi albastre! 😉

La cumpăna dintre ani


At the turn of the year

Some thoughts at the turn of the year. I wish you all the best for 2017 and keep watching my activity on blog!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Această postare este ultima din acest an şi îmi place să cred că anul care vine îmi va aduce o perfecţionare a activităţii filatelice, atât online, cât şi offline.

Urmărind câteva analize ale conţinutului scris pe acest blog de-a lungul anului 2016, am remarcat că au fost în total 95 de postări şi că numărul vizitatorilor a fost de peste 1.500, cei mai mulţi din Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Croaţia, Franţa, Rusia, Germania, Filipine, Belgia şi, bine-înţeles, România.

Numărul accesărilor a fost de aproape 2,5 ori mai mare comparativ cu anul 2015, printre cele mai citite postări numărându-se: „5 motive să nu alegi filatelia”, „Pionieri: Dimitrie C. Butculescu”, „Q&A cu Max Peter”, „Q&A cu Keijo Kortelainen” şi „Inovaţii pentru mărcile poştale”.

În plus, a crescut numărul accesărilor dinspre reţele sociale precum Facebook, Twitter şi Google+, un argument să acord o atenţie deosebită optimizării blogului pentru dispozitivele mobile. Un pas în acest sens l-am făcut şi prin înscrierea blogului în baza de date a ZeList.

În legătură cu proiectele mele viitoare, vă invit să-mi urmăriţi activitatea pe blog în anul 2017. Vă doresc un An Nou mai bun, cu multe împliniri şi bucurii!

Prietenii „Blogului de timbrofil”


The friends of ‘Blog de timbrofil’

There are many categories of my blog’s followers, but all of them share with me information and help me growing more and more each day. My blog is written for you, so I thank you very much for your support!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Anul 2017 se apropie cu paşi repezi şi m-am gândit să vă dezvălui comunitatea prietenilor blogului pe care scriu, cei fără de care rezultatele muncii mele nu ar fi puse în valoare prin opinii valoroase şi idei benefice pentru drumul parcurs în colecţionarea şi studiul mărcilor poştale.

Am împărţit această comunitate în 4 categorii.

O primă categorie o reprezintă filateliştii-bloggeri, iar lista începe cu Keijo Kortelainen, cel care m-a onorat cu acordarea primului interviu din seria celor 4 publicate deja pe blog. Calitatea muncii sale este recunoscută, iar modestia îl caracterizează, fiind mereu pregătit să ofere sfaturi utile. Voi continua cu Michael Dodd şi brandul său „Cddstamps”. Lui Michael îi sunt recunoscător pentru sprijinul acordat pe blog, dar şi în activitatea mea filatelică.

De asemenea, apropiaţi blogului meu sunt: Dragan Buškulić – cel de la care am învăţat multe referitor la domeniul mărcilor poştale supratipărite, Trevor Pateman şi ale sale incursiuni în istoria poştală din estul Europei, Jim Jackson – de la care am învăţat să apreciez detaliile în studierea mărcilor poştale, respectiv Michael Adkins şi proiectele sale legate de ţări/regiuni care nu mai există astăzi, dar trăiesc în continuare prin intermediul emisiunilor filatelice.

Din această primă categorie mai face parte şi Jeremy Borouchoff, cel care a făcut din blogul său o punte de legătură între istorie şi filatelie. În sprijinul acestei frumoase influenţe stau vorbele lui Mike Frechette: „Într-o lume în care conversaţiile au evoluat de la trimiterea cărţilor poştale la trimiterea e-mailurilor şi a mesajelor text, mai există o cale de a colecţiona mărci poştale: ca o modalitate de a păstra istoria”.

Trecem acum la cea de-a doua categorie, unde se regăsesc câţiva colecţionari români. În primul rând, domnul Max Peter, pe care-l respect pentru ceea ce face pentru filatelia românească şi pentru faptul că întotdeauna m-a sprijinit cu sfaturile sale utile. Urmează apoi domnul Mihai Ceucă, un alt apropiat al blogului, cel care a înţeles că viitorul filateliei nu este posibil fără a crea o legătură strânsă între generaţii.

Din sfera maximafiliei, m-au onorat cu opinii utile domnii Alex Antonache şi Alex Mateescu, precum şi membrii Societăţii Filatelice „Tutova” din Bârlad.

Cea de-a treia categorie este reprezentată de cei câţiva apropiaţi ai blogului prin intermediul extensiei acestuia în social media, contul personal de Twitter. Aş dori să-i amintesc aici pe Ian Hunter, John Deegan şi membrii Royal Philatelic Society.

Am lăsat la final o categorie la care ţin foarte mult – non-filateliştii. Sunt colecţionari, însă nu de filatelie, dar tocmai acest fapt ne uneşte, deoarece găsim întotdeauna similitudini între diversele moduri de a colecţiona şi de a vorbi despre colecţiile noastre. Într-o ordine aleatorie, cei mai activi sunt: Ron Joiner – colecţionar şi restaurator de ceasuri, pasionat de istoria acestora, GP Cox – blogger cu informaţii vaste legate de era Războiului din Pacific, Bespoke Traveler – colecţionar de amintiri frumoase din călătorii şi blogger dedicat pasiunii sale, Rabirius – artist digital şi fotograf profesionist, respectiv Jim Holroyd – expat în Tbilisi, colecţionar, printre altele de maşini în miniatură.

Bine-înţeles, mai sunt şi alţii. Tuturor le mulţumesc pentru onoarea pe care mi-o fac de fiecare dată când trec pragul blogului meu. „Blogul de timbrofil” este scris pentru voi!

Din economia colecţionării


From the economy of collecting

A Forbes analysis about the stamp collecting, and the investments in this hobby. The important thing is that the price development for postage stamps depends of many factors, such as number of issues, nominal value, and maybe the interest for investment in philately.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Unul dintre avantajele instrumentelor de social media este că eşti mereu conectat la pulsul global al domeniului tău de interes. Astfel stau lucrurile şi în cazul de faţă, când Twitter mi-a facilitat accesul la subiectul acestei postări, un rezumat tradus al unui excelent articol publicat de prestigioasa publicaţie Forbes.

Articolul original este semnat de Richard Lehmann, investitor şi autor al mai multor cataloage şi cărţi despre filatelie.

Cu toţii suntem familiarizați de decenii întregi cu dezbaterile privind viitorul filateliei sau lipsa acestuia. Soluţia vehiculată de fiecare dată pentru ca un astfel de lucru să se întâmple este atragerea tinerilor spre colecţionarea de mărci poştale, un gest nobil, bine-înţeles, dar care nu abordează problema reală a filateliei de astăzi.

Problema se rezumă la faptul că în timpul necesar unui nou colecţionar să se alăture grupului colecţionarilor, se estimează că 4 colecţionari mor și alţi aproximativ 4 renunţă la filatelie sau devin mai puțin activi, deoarece se pensionează și nu mai deţin multe venituri sau același nivel de interes ori satisfacție faţă de colecţionare.

Aşadar, o rată alarmantă de creştere negativă a numărului adepţilor acestui hobby!

Argumentul economic se referă la faptul că, atunci când mai mulți colecţionari dispar sau renunţă la mărcile lor poştale, acestea sunt „aruncate” într-o piață în continuă scădere, iar prețurile au de suferit. Aceasta este realitatea zilelor noastre!

Chiar dacă sunt mulţi care afirmă că acest fapt nu este neapărat unul rău, deoarece colecţionarii pot cumpăra ceea ce doresc la preţuri mai ieftine, majoritatea realizează că toate acestea alcătuiesc de fapt o spirală mortală care, în cele din urmă, nu servește nimănui.

Mai întâi, să analizăm piața filatelică în funcţie de tipurile de colecţionari! Vom elimina din ecuaţie colecţionarii de mărci poştale contemporane, care reprezintă un segment tot mai mare al pieţei de profil, dar şi segmentul subjugat efectiv de administraţiile poştale de astăzi, cele care scot emisiuni filatelice în cantităţi prea mari, la preţuri exorbitante uneori, fără a mai pune prea mult accent pe calitate.

De asemenea, vom elimina tinerii colecţionari şi, în general, pe cei care doar acumulează mărci poştale, aceştia fiind în majoritate cumpărătorii de produse filatelice ieftine. În cele din urmă, vom elimina colecţionarii de plicuri circulate, timbre fiscale şi colecţii specializate.

Şi cu ce vom rămâne? Vom rămâne cu filateliştii care colecţionează mărci poştale în funcţie de ţări sau regiuni, respectiv cu investitorii în filatelie. Colecționarii în funcţie de ţări sau regiuni reprezintă de departe proprietarii celei mai mari părţi a pieselor valoroase. Majoritatea acestora se încadrează în generaţia care tocmai s-a pensionat sau este aproape de a o face.

Prin urmare, sunt cei care, în timp ce interesul pentru filatelie crește semnificativ datorită timpului pe care-l vor avea la dispoziţie, de fapt, dorința de a investi sume uriaşe în hobby-ul lor este mult limitată, din cauza resurselor financiare mai puţine.

Celălalt grup, al investitorilor, depinde de evoluția prețurilor mărcilor poştale de valoare. Analizele au demonstrat că, de-a lungul timpului, o marcă poştală tinde să se aprecieze proporţional cu creşterea preţului său de tranzacţionare pe piaţa de profil. Bine-înţeles, nu este o regulă universală, dar se aplică în foarte multe cazuri!

Un preț ridicat pentru o marcă poştală creează o percepție de „apartenenţă”, când se consideră că ea are o poveste de spus sau are în trecutul său o serie interesantă de proprietari. „Apartenenţa” este semnul distinctiv, oferă o oarecare mândrie proprietarului și certitudinea că a făcut o investiție bună.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul câştigării unor premii la expoziţii filatelice sau după publicarea unui catalog specializat cu piese din colecţia proprie. Astfel, investitorii reprezintă un element critic în supraviețuirea filateliei, deoarece ei sunt dispuși să cumpere mărci poştale valoroase în cantități multiple, nu doar câteva, în scopul de a-şi finaliza colecția personală.