Arhivă

Q&A pe teme filatelice

Această categorie conține 7 articole

Q&A cu Vincent Green


Q&A with Vincent Green

This is an interview on philatelic aspects with the chairman of Sandafayre, Mr. Vincent Green. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. Also, if you want to read the entirely interview in English, you can do this by clicking here. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Domnul Vincent Green este preşedintele Sandafayre, companie filatelică britanică ce oferă spre vânzare colecţionarilor mii de piese de colecţie, majoritatea din Commonwealth şi Regatul Unit, dar şi din restul lumii, şi organizează anual 52 de licitaţii filatelice online.

Îi mulţumesc domnului Simon Howlett pentru intermedierea realizării acestui interviu. În continuare, puteţi citi dialogul pe care l-am avut cu domnul Vincent Green.

***

– Bună ziua, domnule Green, şi mulţumesc că aţi acceptat ideea de a răspunde la câteva întrebări pentru cititorii „Blogului de timbrofil”! V-am ales pentru a fi inclus în această serie de interviuri filatelice datorită motto-ului „Serioşi despre mărcile poştale”. Îmi puteţi spune care este cea mai interesantă poveste din existenţa companiei dumneavoastră filatelice?

– De-a lungul celor 30 de ani ai Sandafayre au existat multe poveşti interesante. Cu toate acestea, una dintre preferatele mele este aceea a unui apel telefonic primit de la fiica unui domn care a decedat. El a fost un avid colecţionar de mărci poştale întreaga sa viață și a cumpărat produse de la licitații și dealeri de filatelie din întreaga lume.

Am fost de acord să o vizitez acasă la defunct, într-o locuinţă care era gata de a se prăbuşi, o adevărată ruină. În camera din față, în bucătărie, sub scări, pe scări, în cele 3 dormitoare, la mansardă, peste tot era plin de albume, pachete, cataloage de licitaţii, toate pline de mărci poştale. Erau chiar unele aflate în grămezi în baie. Am fost de acord să-mi asum vânzarea lor și a fost nevoie de 3 camionete mari pentru a goli casa.

A fost extrem de interesant, iar fiica defunctului n-a avut nicio idee despre moștenirea minunată lăsată de tatăl ei, în cele din urmă colecția realizând peste 100.000£.

***

– Se spune că filatelia presupune culegere de informaţii şi un filatelist vede asta ori de câte ori se află alături de colecţia sa. Putem vorbi astăzi de o importanţă culturală a colecţionării mărcilor poştale?

– Importanța culturală a mărcilor poştale şi a colecţionării lor este un subiect foarte interesant și complex, deoarece, în esență, colecţionarea mărcilor poştale reprezintă un hobby. Din acest motiv, mulți colecționari nu acordă foarte mare atenţie asocierii importanţei culturale cu activităţile hobby-ului lor.

Cu toate acestea, în calitate de colecţionari, vom petrece multe, multe ore identificând, categorisind și păstrând mărcile noastre, de aceea cred că într-o epocă a informației în mișcare rapidă și a atenției de scurtă durată, valoarea colecţionării se exprimă prin concentrarea atenţiei noastre, dezvoltarea concentrării mentale și inspiraţia spre cercetare și analiză.

Toate acestea sunt deprinderi valoroase în viaţă pentru o persoană tânără și îi permite să învețe despre lume printr-un hobby tactil, mai degrabă decât ceva virtual, din spatele unui ecran de plastic. Așa că, dacă filatelia are o semnificație culturală, poate că aceasta constă în furnizarea de timp și capacitate de gândire profundă, analiză și contemplare.

În ceea ce-i privește pe colecţionarii de mărci poştale, aceştia sunt adesea atrași iniţial de design. Apoi, după ce îşi petrec mai mult timp cu mărcile lor, învaţă despre acestea, încep să realizeze că aproape fiecare design al unei mărci poştale are o semnificație culturală și istorică.

Dacă vor apoi hobby-ul în sensul corespondenței poștale în sine și modului în care oamenii îl utilizează pentru a comunica între ei, atât în propria țară, cât și în străinătate, încep să înțeleagă că piesele pe care le dețin au o semnificație mult dincolo de cea a valorii lor monetare. Că, în realitate, sunt custozii temporari ai acestor piese importante ale istoriei.

Acest entuziasm, precum și piesele în sine, sunt adesea transmise copiilor lor, care nu pot avea același nivel de interes faţă de mărcile poştale ca și ei, dar de multe ori constată că, în viața lor, au într-adevăr un interes și cunoștințe de istorie și cultură care pot fi urmate doar de pasiunea unei persoane colecţionare de mărci poştale.

***

– Expertizarea filatelică nu este un domeniu cu care mulţi colecţionari să fie familiarizaţi. Sunt sigur că este multă muncă acolo, dar care sunt satisfacţiile acestui job?

– Aceasta este o întrebare fascinantă, deoarece lucrez într-o cameră cu 5 colegi filateliști și din când în când avem alţi filateliști și experți care ne vizitează. Cel puțin o dată pe zi, ne adunăm în jurul biroului cuiva studiind și argumentând despre o marcă poştală sau o carte poştală.

Un bun exemplu este ce s-a întâmplat în urmă cu doar câteva zile, când am găsit un plic rupt, destul de ponosit, din Noua Zeelandă, datat 1862. Mâzgălite peste marca poştală şi încadrate cu totul în ştampilă erau cuvintele „Sugar Creek” și data.

Ne-a luat ceva timp pentru a-i cerceta înțelesul și, în realitate, deși rezultatul a fost interesant, marea plăcere a fost cercetarea și dezbaterea dintre experții filatelici pentru a stabili dacă această „obliterare-manuscris” a reprezentat doar o caracteristică de securitate, scrisă pe o marcă poştală de către un lucrător pentru a împiedica reutilizarea acesteia; sau, poate că a existat un birou poştal temporar la Sugar Creek, dar care nu a avut propria sa ștampilă.

Am ajuns la concluzia că prima explicaţie era mai plauzibilă, aceasta reprezentând un dispozitiv de securitate. Deci, pentru mine, reprezintă redescoperirea adevărului în legătură cu un element istoric complex, care ne oferă cea mai mare plăcere aici, și cred că vorbesc în numele tuturor celor de la Sandafayre.

***

– În calitate de președinte al unei mari companii precum Sandafayre, probabil vă confruntaţi tot timpul cu multe provocări. Cum a fost momentul în care v-ați dat seama că internetul și licitațiile online au devenit un adevărat „must have”?

– Nu sunt sigur, dar cred că noi am reprezentat prima licitație filatelică de pe internet. Am auzit despre o mică şi ciudată afacere care licita tonomate de mingi din cauciuc pe internet, numită „eBay”, și imediat după aceea am început propriile noastre licitații online.

Având un sistem de licitații poștal, spre deosebire de licitațiile publice care au dispus doar recent de tehnologie pentru a pune o cameră live pe internet, ne-am pliat în mod ideal pe online.

***

– Am remarcat că website-ul dumneavoastră, sandafayre.com, este un pic diferit faţă de altele de acelaşi fel, deoarece cititorii pot găsi acolo o mulţime de informaţii utile. Cât de importantă este calitatea serviciilor în afacerea dumneavoastră?

– Orice persoană angajată pe partea filatelică a afacerii (precum și cei doi membri ai echipei  noastre administrative) a început ca fiind colecționari și nu profesioniști, deci ne raportăm foarte puternic la clienții noștri.

Eu personal am găsit o mare resursă în proprietarii diferitelor magazine filatelice pe care le-am vizitat când eram tânăr; am fost, de asemenea, destul de norocos de a avea un număr regulat de târguri filatelice şi ale colecţionarilor în zona mea, care s-au dovedit a fi o altă mare sursă de ajutor și de cunoaștere.

Astfel de resurse sunt acum rare, așa că suntem dornici de a ajuta alți colecționari de mărci poştale să aibă acces la acest tip de cunoștințe și experiență așa cum am avut-o noi, dar de data aceasta trebuie s-o facem prin intermediul internetului.

Bine-înțeles că este o lucrare în curs de desfășurare, dar vom adăuga mai multe clipuri video și informații prin intermediul website-ului nostru, conturilor de Twitter şi Facebook, pentru a ajuta colecționarii să aibă grijă în mod corespunzător și să-şi protejeze mărcile poştale, precum și mai multe informații despre mărci și colecții rare și interesante.

În acest fel, sperăm să putem împărtăși anii de experienţă cu colecţionari din întreaga lume, astfel încât aceştia să fie în măsură să studieze și să evalueze mărcile poştale într-un mod mai informat și mai profesional.

***

– Îmi place cel mai mult secţiunea „Stamp-Cam!”, o nouă categorie grozavă care permite cititorilor să urmărească clipuri video despre loturire aflate în prezent în licitații. În opinia dumneavoastră, viitorul blogging-ului filatelic se bazează pe conținut video?

– La fel precum în cazul meu, cred că mulţi colecționari de mărci poştale capătă o mare plăcere din studiul liniştit, din citit şi din discuţiile despre subiectul lor. Din acest motiv, chiar dacă mă bucură prezentările noastre „Stamp-Cam!” de pe website-ul nostru și acum de pe YouTube, nu cred că viitorul cercetării și comunicării filatelice va fi 100% bazat pe conţinut video.

Sunt sigur că video-ul va face parte dintr-o gamă variată de resurse disponibile colecţionarului, dar poate că eu sunt puţin old-fashioned şi mă bucură formele tradiţionale de cercetare, cum ar fi vizualizarea colecțiilor expuse la show-rile filatelice sau citind cărți şi informaţii online, precum și clipuri video.

***

– Cum vă pot urmări colecţionarii activitatea online?

– Sediul Sandafayre este unul ca oricare altul şi, ca să fiu sincer, camera filatelică este mult mai dezordonată decât la alte sedii! Deci, ar fi foarte plictisitor să ne priviţi la muncă, imaginați-vă un grup de oameni cocoșaţi peste birouri și bând prea multă cafea, înţelegeţi ce vreau să spun.

Cu toate acestea, internetul ne oferă tot mai multe modalități astfel încât colecționarii de mărci poştale să beneficieze de ceea ce facem. Avem acum peste 700 de clipuri video pe canalul nostru YouTube, „Sandafayre Stamps”, și am primit peste 600.000 de vizualizări; eu și Sandafayre avem conturi de Twitter (@VinceGreenStamp & @Sandafayre), pe care le folosim pentru a împărtăși multe dintre piesele minunate pe care le întâlnim în timpul zilei.

Desigur, există şi pagina noastră de Facebook (www.bit.ly/SandafayreFB) și website-ul (www.sandafayre.com), care sunt accesate de colecționari din întreaga lume.

Acestea sunt într-adevăr cele mai bune metode prin care putem împărtăși cele mai bune și foarte cele mai interesante piese și colecții la care suntem destul de norocoși să putem lucra şi pe care să le oferim în cadrul licitațiilor noastre.

Acum avem, de asemenea, un website pentru cei care sunt gata să-și vândă o colecție (www.stamp-appraisals.co.uk), oferind cele mai bune sfaturi de specialitate și sprijin pentru a realiza cea mai bună valoare pentru ceea ce este de multe ori o posesie foarte prețioasă într-o perioadă dificilă.

***

– Apropo, ați observat unele tendințe noi în colecţionarea mărcilor poştale în zilele noastre? Da, mă refer în primul rând la tineri!

– Designul și tehnicile mărcilor poştale se pot schimba, dar activitatea și fascinația hobby-ului nostru minunat sunt la fel de atrăgătoare precum au fost întotdeauna pentru acei tineri suficient de norocoși să-l experimenteze.

Am fost întrebat recent de niște bunici dacă aș putea să-i ajut să-şi distreze cei 5 nepoți ai lor în ziua de după Crăciun. În mod natural, ei s-au gândit că este destul de dificil să aibă grijă de cei 5 copii aflaţi împreună şi n-au știut cum vor face faţă acestei situaţii. În disperare de cauză, s-au apropiat de mine și m-au întrebat dacă am vreo cutie mare de mărci poştale pe care ar putea-o cumpăra.

Le-am găsit niște mărci, precum și nişte albume filatelice și pensete din material plastic. Imediat după Noul An am fost contactat din nou de către bunici şi mi-au spus că au răsturnat cutia în mijlocul sufrageriei şi n-au auzit niciun sunet din partea celor 5 copii timp de 5 ore! Şi mai mult decât atât, nepoții îi roagă să aibă şi alte mărci poştale când îşi vizitează bunicii.

Așa că, într-adevăr, aș recomanda promovarea acestor aspecte simple ale trecutului nostru ca un nou trend pentru tineri. Poate că în acest fel următoarea generație va putea descoperi ea însăşi cât de minunată şi plină de satisfacţii este colecţionarea mărcilor poştale, în acelaşi mod în care şi noi am descoperit-o.

„Hi-tech” este grozav, dar şi lucrurile simple funcţionează.

***

– A fost o mare onoare pentru mine să continui această serie de interviuri cu dumneavoastră, şi mulţumesc pentru timpul acordat! Vă rog să adresaţi câteva cuvinte cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Mulțumesc că mi-ai solicitat să iau parte la acest interviu și sper că cititorii tăi l-au găsit interesant. Aș dori să spun că sper ca povestea mea cu bunicii și mulții lor nepoți a ilustrat faptul că fiecare dintre noi drept colecționari de mărci poştale are un rol de jucat în a ajuta generația următoare să poată descoperi bucuriile colecţionării; pentru că, așa cum știm cu toții, este cel mai bun hobby din lume.

La fel ca şi noi, dacă încep de tineri, ei vor avea un interes care va fi plin de satisfacții și le va aduce plăcere și cunoștințe pentru întreaga durată a vieții lor.


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Q&A cu Eric Contesse


Q&A with Eric Contesse

This is an interview with the French stamp collector Eric Contesse on philatelic themes. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Eric Contesse este un colecţionar francez de mărci poştale şi plicuri circulate. Este un adept al schimburilor filatelice şi progresul colecţiei sale este ilustrat zilnic pe blogul personal, timbredujura.blogspot.ro, dar şi pe conturile sale de pe reţelele sociale. Expert în filatelie, a făcut parte din juriul din anul 2015 al competiţiei „Best EUROPA Stamp“.

În continuare, puteţi citi interviul pe care a avut amabilitatea să mi-l acorde.

***

– Salut, Eric, şi mulţumesc că ai acceptat să-mi acorzi un interviu pentru cititorii „Blogului de timbrofil”. Cunosc faptul că eşti expert în filatelie, însă cum ai făcut primii paşi în fascinanta lume a colecţionării mărcilor poştale?

– Eu nu mă consider chiar un expert în filatelie, în sensul că nu sunt specialist în istorie poştală şi în mărci poştale vechi. Mă interesează toate acestea, nu pot rămâne apatic, şi sunt pasionat de geo-politică, aşa că marca poştală şi istoria ei sunt chiar o linie de unire logică între ele!

Am început să devin interesat de filatelie preluând colecţia mamei mele când aveam 10-12 ani, apoi m-am oprit, din cauza faptului că am devenit student. Apoi am reluat pasiunea când am început să lucrez şi să-mi câştig existenţa. 

***

– Care este cea mai interesantă poveste din viaţa ta de filatelist?

– Interesat de mărcile poştale, nu mi-era suficient să le colecţionez în albume, şi am simţit nevoia la un moment dat „să le împărtăşesc lumii”, în urmă cu vreo 20 de ani. Am decis atunci să trimit scrisori la mai multe administraţii poştale din întreaga lume.

Poşta din Moldova a avut buna idee de a afişa scrisoarea mea şi un colecţionar moldovean (Sergiu) a avut amabilitatea să-mi răspundă. Astfel a început, din întâmplare, această relaţie puternică de prietenie, de pasiune, de schimburi cu această ţară.

Fără filatelie, n-aş fi ştiut probabil niciodată să localizez Moldova pe o hartă 😉

***

– Chiar am observat faptul că una dintre ţările tale favorite, pe care le promovezi pe plan filatelic, este Moldova.

– Sergiu, iar apoi alte persoane din Moldova, au avut amabilitatea să-mi trimită periodic FDC-uri, iar prin intermediul acestor mărci poştale am învăţat multe despre istoria sau despre cultura acestei ţări, pe care am avut ocazia s-o vizitez în luna mai 2016.

***

–  Ştiu că ai fost unul dintre membrii juriului din 2015 ai competiţiei „Best EUROPA Stamp“, organizată de PostEurop. Care este cea mai frumoasă amintire de atunci?

– Din nou, o surpriză la care numai filatelia posedă secretul! Având acces la articolele de pe blogul meu (în special cele privind mărcile poştale EUROPA), PostEurop a avut amabilitatea de a mă propune să fac parte din acest juriu.

Am participat la acest juriu o singură dată, deocamdată (în anul 2015), dar a fost deosebit de interesant să-mi compar ideile cu ale altor personalităţi ale filateliei! 

***

– Participi des la evenimente filatelice? Iar dacă da, expui?

– În Franţa, încerc să merg cât mai des posibil la saloane filatelice recurente (Fête du Timbre, Salon Philatélique de Printemps, Salon Philatélique d’Automne). Profit de aceste ocazii pentru a-mi întâlni prietenii colecţionari. Filatelia presupune o lume în care împarţi şi faci schimburi!

Nu, nu expun momentan, din lipsă de timp (blogul meu presupune deja foarte multă muncă), dar de ce nu, poate voi face asta pe termen mediu.

***

– O activitate importantă a unui colecţionar de mărci poştale este schimbul, iar tu faci asta cu plicurile circulate. Cum le gestionezi şi cum ai grijă de colecţia ta?

– După cum am spus anterior, filatelia nu constă doar în a acumula mărci poştale în albume, presupune şi schimb, iar asta este ceea ce fac eu prin aceste schimburi de scrisori de vreo 10 ani.

Nu am chiar o modalitate de stocare a scrisorilor primite din întreaga lume, dar va trebuie să mă gândesc la acest lucru. Le-am stocat pentru moment într-un dulap, protejate de praf.

***

– Blogul tău, timbredujura.blogspot.ro, este locul unde prezinţi lumii întregi frumuseţea filateliei. Care a fost cea mai mare provocare a lucrului la el?

– Acest blog a devenit o necesitate pentru mine când am început aceste schimburi de scrisori cu corespondenţi străini. Am dorit să fac cunoscute mărcile poştale, ambasadorii ţărilor emitente, să le povestesc istoria, contextul emiterii lor.

Blogul mi se părea cel mai bun mijloc de difuzare a acestor informaţii (iar mai târziu, rețelele sociale).

***

– Unde crezi că se va situa colecţionarea de mărci poştale peste 50 de ani?

– Foarte bună întrebare! Nu-mi fac iluzii, marca poştală, aşa cum o ştim astăzi ca mijloc de expediere, nu va mai exista peste 50 de ani! În ceea ce priveşte cele câteva scrisori rămase de scris pe hârtie, expedierile se vor face online, fără a mai fi nevoie de deplasarea la oficiul poştal…

Atunci, marca poştală de colecţie va mai exista în forma ei actuală? Nu ştiu răspunsul!

***

– Mulţumesc mult pentru acest interviu! Te rog să adresezi câteva cuvinte cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Filatelia nu este numai colecţionarea mărcilor poştale, ci ea permite deschiderea unei lumi, realizarea unor întâlniri magnifice, cultivarea! Contrar la ceea ce mulţi oamenii cred, nu este un hobby demodat, este exact opusul!

Regret că unele aspecte la şcoală nu sunt discutate prin prisma mărcii poştale, elevii ar avea numai de câştigat şi aceasta ar le-ar suscita noi vocaţii!


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba franceză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Q&A cu Trevor Pateman


Q&A with Trevor Pateman

This is an interview with the British stamp collector Trevor Pateman on philatelic themes. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În opinia mea, Trevor Pateman este unul dintre cei mai mari specialişti în istoria poştală a Europei de Est şi a fostei Uniuni Sovietice. Munca sa de cercetare a pieselor care fac obiectul zonelor geografice amintite este materializată pe blogul personal, armeniazemstvo.com, pe care postează articole începând cu anul 2010.

Vă invit să citiţi în continuare interviul pe care mi l-a acordat de curând.

***

– Bun găsit, domnule Pateman, şi vă mulţumesc că aţi acceptat ideea unui interviu pentru „Blogul de timbrofil”. Care consideraţi că este importanţa culturală a colecţionării mărcilor poştale în zilele noastre?

– Sunt impresionat de colecţiile de istorie poştală care se transformă în studii de istorie socială. În cazul României, există un proiect remarcabil la Boston University, bazat iniţial pe arhiva de afaceri aparţinând lui Iacob Bercovici, din Bacău. Acest proiect a fost pornit de un profesor, Thomas Glick, care este el însuşi un colecţionar.

A se vedea: http://www.bu.edu/jewishstudies/research/shtetl-project/.

***

– De când colecţionaţi şi cum aţi început?

– În şcoala primară, în anii 1950, existau cluburi filatelice organizate de profesori. Cluburile se întâlneau în pauzele dintre orele de clasă. Acolo am început să colecţionez.

Cluburile, erau, de asemenea, locurile unde învăţai foarte multe despre istorie, geografie şi cum să pronunţi corect cuvinte precum „Cehoslovacia”.

***

– V-aţi confruntat cu provocări în timpul acumulării pieselor pentru colecţia dumneavoastră?

– Întotdeauna am două colecţii active – una care presupune o muncă asiduă şi alta care este mai uşoară. Dacă ai doar o colecţie care presupune o muncă grea, te poţi duce la expoziţiile filatelice şi să nu găseşti nimic pentru aceasta! Aşadar, este o idee bună să ai o colecţie pentru care este mai uşor (şi mai ieftin) să găseşti piese de adăugat.

***

– În ceea ce priveşte colecţia personală, ce marcă poştală din ea o consideraţi a fi o adevărată comoară, nu neapărat în termeni referitori la preţ?

– Acest lucru este schimbător, însă întotdeauna sunt mulţumit când găsesc ceva ce are o conexiune istorică. Îmi place să caut pe Google şi să aflu cine a fost cel care a scris şi expediat plicul respectiv, dar şi cine a fost persoana căreia i-a fost adresat.

***

– Vă rog să ne spuneţi ceva despre blogul dumneavoastră filatelic deosebit de interesant, armeniazemstvo.com.

– Am început să utilizez e-mailul şi internetul aproximativ în 1999. Am început blogul în 2010. Aveam deja un website „static”, însă blogul a fost mult mai uşor de actualizat. Este important pentru mine să scriu aproape tot în el, iar apoi cititorii să contribuie după aceea.

Mi-aş dori să-l pot indexa după temă, însă software-ul Blogger pe care-l utilizez pare să nu permită acest lucru.

***

– Cunosc faptul că sunteţi un dealer de mărci poştale, specializat în zona rusească şi în filatelia est-europeană. Cum v-a influenţat internetul acestă afacere?

– Atunci când am început ca dealer, în anul 1993, obişnuiam să trimit caiete de schimb (Approval books; Carnets a choix; Auswahlheften). Dar acum acestea nu mai există, finito, kaput, sunt dispărute fără urmă. Aşa că acum vând în principal la expoziţiile filatelice, în licitaţii, dar şi direct, unui număr restrâns de clienţi.

Nu mai utilizez telefonul pentru afacerea mea, ci ţin legătura cu clienţii prin e-mail. Toate acestea sunt schimbări destul de mari.

***

– Colecţionarea mărcilor poştale s-a schimbat de-a lungul istoriei, încercând mereu să ţină pasul cu provocările realităţilor vremurilor. Aţi observat unele tendinţe noi în colecţionarea de mărci poştale din zilele noastre?

– Dacă privim la colecţionarea timpurile a mărcilor poştale (să zicem, înainte de anul 1914 sau chiar de anii 1950), era ceva destul de primitiv: colecţionarii îşi avariau întotdeauna mărcile poştale sau plicurile de corespondenţă, iar tot acest material vechi ne este lăsat acum nouă într-o condiţie teribilă – într-adevăr teribilă.

Colecţionarii moderni caută în general pentru colecţiile lor ceea ce este mai bun, dar nu întotdeauna fac asta.

În Italia, abia au învăţat că nu este o idee bună să cauţi „experţi” pentru a certifica plicurile cu „Cap de bour” românesc.

***

– Consideraţi că este o idee bună popularizarea acestuia hobby printre membrii tinerei generaţii?

– Toată lumea spune că este o idee bună, dar lumea tinerilor s-a schimbat. Poţi învăţa despre istorie, geografie şi pronunţie în alte moduri. Ceea ce am învățat în clubul meu de la școală a fost important pentru mine, dar în zilele noastre poate că aș fi învățat într-un mod diferit.

***

– Mulţumesc pentru acest interviu! Vă rog să adresaţi un mesaj cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Mult noroc cu „Blogul de timbrofil” în 2017!


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Q&A cu Dragan Buškulić


Q&A with Dragan Buškulić

This is an interview with the Croatian stamp collector Dragan Buškulić on philatelic themes. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Poate pentru mulţi dintre voi Dragan Buškulić reprezintă un nume absolut nou, însă vreau să cunoaşteţi un colecţionar de origine croată, pasionat de filatelie şi cartofilie, activitatea sa fiind transmisă altor colecţionari prin intermediul a mai multor bloguri pe care le administrează. Personal, blogul meu favorit scris de Dragan este cel dedicat mărcilor poştale supratipărite.

Acesta este interviul pe care mi l-a acordat pentru voi, cititorii blogului.

 ***

– Salut, Dragan, şi mulţumiri pentru că ai fost de acord cu ideea unui interviu pentru cititorii „Blogului de timbrofil”. Îmi poţi spune ce găseşti cel mai motivant în colecţionarea mărcilor poştale?

– Am început colecţionarea când eram copil şi era distractiv să colecţionez mărci poştale colorate şi interesante. Am învățat multe despre geografie și istorie prin intermediul lor.

Acum mi se pare plin de satisfacții momentul când primesc mărci poştale dintr-o țară nouă și este distractiv să fiu în contact cu diferite persoane din întreaga lume.

***

– Ştiu că tu colecţionezi simultan şi cărţi poştale. Cum le gestionezi?

– Ambele colecţii sunt organizate în albume pe ţări, iar dacă plicurile sau cărţile poştale au mărci dintr-o tematică de care sunt interesat, acestea stau în cutii speciale.

***

– Ştiu de asemenea despre activitatea ta online, cu mai multe bloguri. Te invit să vorbim despre blogul care pare a fi cel mai original dintre toate, overprintedstamps.wordpress.com. Ce-şi propune acesta?

– Acel blog a fost primul creat, exclusiv pentru a-mi prezenta colecţia. Apoi am realizat că acele informaţii despre mărcile poştale supratipărite erau greu de găsit, aşa că am decis să fac un blog care să furnizeze informaţiile necesare, un fel de catalog al mărcilor poştale supratipărite.

***

– Blogul a pornit la drum acum 1 an şi jumătate. Ce se va întâmpla cu el mai departe?

– Este mult de lucru cu acel blog şi am foarte puţin timp liber, aşa că va fi un progres destul de lent şi de aceea nu va fi complet decât peste un timp foarte îndelungat.

***

– Am observat că ai unele lipsuri în listele cu ţări şi teritorii. Cum te pot ajuta colecţionarii care posedă imaginile acestor mărci poştale supratipărite sau ale celor cu perfinuri din listele tale?

– Dacă oricare colecţionar are imagini care-mi sunt necesare pe blog, el sau ea sunt întotdeauna bine-veniţi să mă contacteze şi să-mi trimită fotografiile. Voi fi bucuros să le includ în blogul meu.

***

– Ai vreun stat sau teritoriu favorit care să fi emis mărci poştale supratipărite?

– Îmi plac toate, dar Fiume puţin mai mult decât toate celelalte (n.r. Statul Independent Fiume a fost un teritoriu care a existat în perioada 1920-1924; teritoriul său de 28 km2 cuprindea oraşul Fiume – acum aflat în Croaţia sub denumirea de Rijeka – şi ariile rurale dinspre nord, cu un coridor de legătură spre Italia).

***

– Un alt blog interesant este worldofstamp2.wordpress.com, cu o colecţie imensă de schimburi în întreaga lume de FDC-uri, materiale poştale, plicuri şi cărţi poştale. Îmi poţi spune câteva ponturi pentru un schimb bun?

– Pentru cărţile poştale există postcrossing.com, iar pentru celelalte, trebuie să trimiţi foarte multe scrisori, plicuri, mărci poştale la cât mai multe persoane diferite şi apoi, dacă eşti norocos, câteva dintre acestea îţi vor trimite înapoi câteva materiale interesante.

Din unele ţări este greu să primeşti corespondenţă poştală, aşa că am trimis cereri la Ministerul Afacerilor Externe din ţări precum Ciprul de Nord sau Nagorno Karabakh; pentru unele ţări am trimis cereri către oficiile turistice… Trebuie să fii creativ!

***

– Care este opinia ta despre filatelia de astăzi şi ce exemplare crezi că vor fi cel mai greu de colecţionat în viitor?

– Nu ştiu ce va fi în viitor, deoarece copiii sunt mult mai interesaţi astăzi de tehnologia digitală şi se vede din ce în ce mai puţin interesul lor pentru filatelie.

Exemplarele care sunt deja greu de găsit sunt mărcile poştale sau orice materiale din state care sunt implicate în conflicte şi războaie, precum Somalia, care nu are servicii poştale din anul 1992, şi se pare că vor apare mai multe cazuri ca acesta. Nu este un viitor prea frumos!

***

– Multe muţumiri pentru acest interviu! Te rog să adresezi un mesaj cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Tuturor cititorilor „Blogului de timbrofil” le doresc să găsească atât de multă plăcere în colecţionat ca şi mine. Este important să încerci să încurajezi tinerii să înceapă să colecţioneze, deoarece pot învăţa atât de multe despre lumea din jurul lor, despre istorie, despre oameni şi evenimente importante, despre natură şi geografie… Doar nu vă daţi bătuţi!


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Q&A cu Michael Dodd


Q&A with Michael Dodd

This is an interview with the British stamp collector and dealer Michael Dodd on philatelic themes. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Michael Dodd este dealer şi colecţionar de mărci poştale, stabilit momentan în Filipine, membru al The Great Britain Philatelic Society şi al Internet Philatelic Dealers Association Inc. Una dintre ariile sale de interes este reprezentată de aerofilatelie, iar în vasta sa activitate nu uită să acorde atenţie promovării colecţionării mărcilor poştale, în special în rândul celor care abia descoperă această pasiune.

Acesta este interviul cu detalii filatelice generoase, pe care a avut amabilitatea să mi-l acorde pentru cititorii blogului.

***

– Bun venit, Michael, şi mulţumesc că ai îmbrăţişat ideea unui interviu pentru cititorii „Blogului de timbrofil”. În opinia ta, ce face interesantă colecţionarea mărcilor poştale în zilele noastre?

– Aceasta este o întrebare foarte vastă, deoarece răspunsul depinde de cine colecţionează. Fiecare filatelist va avea un motiv diferit pentru a colecţiona şi o altă perspectivă asupra ceea ce-l interesează.

Consider că ceea ce face interesantă colecţionarea mărcilor poştale în general sunt imaginile şi subiectele ilustrate astăzi pe ele. Aş spune că mulţi filatelişti îndrăgesc mărcile poştale pentru aceste motive, precum şi pentru geografia şi istoria arătate de ele, mai ales că atât de multe par a comemora în prezent un eveniment sau o personalitate din urmă cu 50, 100, 150, 200 sau mai mulţi ani.

Există o mulțime de oportunități pentru designeri şi emitenţi pentru a produce mărci poştale.

Într-o notă personală, şi apreciez că aceasta s-ar putea aplica numai unui anumit segment al comunităţii colecţionarilor de filatelie, consider că o arie mai concentrată de interes sau o tematică aşa cum este menţionată în filatelie, reprezintă un domeniu care poate face apel la o mulţime de colecţionari.

Dându-mă pe mine drept exemplu, zona de interes şi de colecţionare este reprezentată de 3 subiecte: Regatul Unit, George V 1911-12 Downey Heads şi toate varietăţile asociate acestei emisiuni filatelice fascinante de doar 2 mărci poştale şi, ca subiecte tematice, aerofilatelia şi plicurile circulate par avion, în special cele legate de primii ani ai aviaţiei şi, în fine, emisiunile GB Machins Security.

 ***

– Când şi de ce ai început să colecţionezi mărci poştale?

– Aceasta sigur mă va îmbătrâni ;), dar am început să colecţionez în urmă cu 42 de ani. Am mers în vacanţă în Scoţia cu părinţii mei şi îmi amintesc că am cumpărat o marcă emisă pentru a aniversa deschiderea celui de-al 4-lea pod rutier. Aveam câteva exemplare colecţionate deja, dar acesta a fost primul pe care reuşisem să mi-l permit cu banii mei de buzunar şi, desigur, era cumpărat de la un oficiu poştal de lângă pod şi avea aplicată ştampila specială pentru a marca acel eveniment.

De asemenea, tatăl meu m-a dus la un magazin filatelic în Edinburgh, aproape de locul unde stăteam şi am mai cumpărat câteva, şi astfel am devenit interesat şi am vrut să colecţionez mai multe. Îmi amintesc că am cumpărat câteva mărci poştale britanice cu George V de la acel magazin şi începând din acea zi aceasta a devenit adevărata mea arie de interes în colecţionare.

 ***

– Ştiu despre proiectul tău „Cddstamps” şi despre magazinul pe care-l administrezi pe Hipstamp. Care este factorul decisiv atunci când cumperi o marcă poştală?

– Factorul decisiv pentru mine este următorul: am nevoie de aceasta pentru colecția mea, pentru a umple un gol, pentru a îmbunătăți colecţia? Dacă da, iar calitatea este acceptabilă pentru mine şi prețul este corect, atunci o voi cumpăra. Interesant că ai menţionat magazinul online „Cddstamps”. Încerc să ofer exact asta clienților mei, posibilitatea de a umple un gol în colecția lor cu calitatea pe care şi-o doresc, la un preț competitiv.

După cum știi, Bidstart s-a închis, acesta fiind transformat acum în noua platformă numită Hipstamp, iar eu sunt acum acolo cu peste 22.000 de listări.

 ***

– Ca dealer, care a fost cea mai mare provocare filatelică întâlnită vreodată?

– Promovarea magazinului online este cea mai mare provocare a mea. Motivul este că, în general vorbind, este foarte scump să plăteşti pentru publicitate. Dacă aș fi plătit deopotrivă ratele pentru magazin şi publicitatea online, m-aş fi putut confrunta cu situaţia de nu face niciun ban. Este o situație de genul catch-22 (n.r. o situaţie paradoxală, în care un individ nu poate scăpa dintr-o situaţie din cauza unor reguli contradictorii).

Dacă nu cumpăr publicitate, colecţionarii nu vor ştii despre magazinul meu online, iar dacă aş cumpăra publicitate, stocul meu s-ar vinde numai pentru a reuşi să plătesc cheltuielile cu publicitatea. Aș dori să pun deoparte câțiva dolari care să mă ajute să compensez costul materialelor pe care le doresc pentru colecția mea și pentru a finanța costurile poștale pentru exemplarele pe care le trimit gratis colecționarilor începători din întreaga lume.

Mai există o altă provocare și aceasta este de a mă asigura că mărcile poştale pe care le vând ajung la clienții mei în stare în care le-am trimis. În urmă cu câțiva ani am trăit într-o zonă mai izolată, cu o cutie poştală parţial expusă la condiţiile atmosferice, iar în perioadele cu ploi puternice corespondenţa se putea uda foarte uşor. De multe ori plicurile s-au udat, iar într-una dintre ocazii mărcile livrate nu au fost ambalate bine.

Am învățat din asta și trimit întotdeauna comenzile mele ambalate și sigilate într-un plic de plastic, astfel încât indiferent unde sunt primite sau ce tip de cutie poştală are clientul meu, eu pot fi destul de sigur că ele vor ajunge în starea în care le-am expediat.

 ***

– Ai început blogul, cddstamps.blogspot.com, în mai 2006. Cum crezi că s-a schimbat blogging-ul filatelic după mai mult de 10 de ani?

– De fapt, am scris pe un blog cu mai mult timp înainte, însă da, cddstamps.blogspot.com a început acum aproximativ 10 ani. Vechea platformă de blogging pe care o foloseam s-a închis, așa că am început cu Blogspot.

Au existat multe schimbări. Prima, după cum era de așteptat, este numărul de bloguri filatelice care există, care vin și pleacă, și care discută despre fiecare aspect al colecţionării mărcilor poştale.

Când am auzit pentru prima dată despre bloguri la finalul anilor 1990, așa cum am scris pe site-ul meu cddstamps.com, am căutat pe internet și nu am putut găsi niciun blog filatelic. Acest lucru ar putea părea greu de crezut, dar este adevărat. Eu cred sincer că am scris pe unul dintre primele bloguri filatelice. Ar trebui să pot găsi undeva printre vechile mele fișiere niște materiale. Într-o zi, când voi avea ceva timp, probabil că voi face asta.

Poate cea mai mare schimbare a fost calitatea materialului care este scris în prezent. Există unii adevăraţi experți care scriu în domeniile lor, iar pentru noii sau mai experimentaţii colecţionari există o vastitate de experiențe și cunoștințe împărtășite de oameni care scriu bloguri filatelice.

 ***

– Ştiu faptul că adevărata ta casă este Australia, dar ai locuit o vreme în Hong Kong, iar acum în Filipine. Cum este viaţa unui colecţionar care trebuie să călătorească des?

– De fapt, adevărata mea casă a fost Londra, Anglia, cu mulţi ani în urmă. M-am mutat în Canada când aveam 20 de ani, apoi în Australia, Seul, Hong Kong și, aşa cum ai spus, acum casa mea este în Filipine. Aceste mutări mi-au oferit un acces incredibil la diferite materiale filatelice de la spectacole filatelice, expoziții internaționale și licitații locale, unde am putut participa personal.

Participarea personal la licitații este ceea ce am făcut în Canada, Australia și Hong Kong, în mod regulat, în timp ce am trăit în acele țări. Astfel am avut şansa de a întâlni alți colecționari, alți dealeri și mai ales personalul caselor de licitații. Și în asemenea întâlniri înveţi întotdeauna ceva despre filatelie.

O altă oportunitate pe care am avut-o este că am reuşit, mai ales în ultimii 10 ani, să particip la expoziții internaționale. Sunt atât de multe de văzut și de învățat de la acestea. Merg la Expoziția din Tapei în luna octombrie (n.r. PhilaTaipei a avut loc în perioada 21-26 octombrie a.c.). Este ceva ce într-adevăr aștept cu nerăbdare.

 ***

– Am găsit într-unul dintre site-urile tale „Colţul copiilor” şi am înţeles că trimiţi mărci poştale copiilor de mai bine de 15 ani! Care este părerea ta despre viitorul colecţionării?

– Interesantă întrebare și cred că dealerii și autoritățile poștale ar trebui să o ia în considerare. De fapt, eu cred că viitorul colecţionării mărcilor poştale este bun dintr-un punct de vedere şi rău dintr-altul.

Bun deoarece există o recunoaștere și acceptare că mărcile poştale pot fi o investiție și, având în vedere că există un grup socio-demografic interesat de ele, capabil de a-şi permite să le cumpere și dornic să facă acest lucru ca o investiție, cred că putem prevedea un viitor luminos pentru anumite zone ale hobby-ului.

De asemenea, desigur, este doar un hobby care interesează o mulțime de oameni, astfel că va continua ca un hobby, sunt sigur de asta.

Cu toate acestea, în general vorbind, colecţionarea de mărci poştale nu va aduce un câștig al investițiilor financiare în viitor. Este nevoie de colecţionare specializată pentru a realiza aceasta și, în general, există foarte puțini conștienţi să promoveze hobby-ul.

Autorităţile poştale din lumea întreagă au cauzat în mare parte această situaţie, prin politica lor neobosită de a emite mai multe mărci poştale și de a convinge colecționarii să le cumpere, astfel încât ei, colecţionarii, posedă fiecare nouă emisiune. Eu însumi am fost în această situație în urmă cu aproximativ 10 ani.

Am prevăzut că doar îmi voi irosi banii dacă voi avea fiecare nouă emisiune într-un album, iar unele dintre ele deveneau din ce în ce mai scumpe.

Prin urmare, este dificil de a avea noi colecționari în hobby din cauza costurilor emisiunilor noi. De fapt, toate aceste noi emisiuni sunt, în opinia mea, un factor de descurajare a noilor colecţionari. Când am început eu, în urmă cu 42 de ani, într-un an existau poate 4 emisiuni cu 20 de valori noi sau mai puţin. Colecţionarii tineri, sau hai să spunem noii colecţionari, nu-şi pot permite între 12 şi 15 emisiuni noi pe an, cu probabil 70-100 de mărci poştale…

De asemenea, este nevoie de dealeri, cluburi filatelice și școli sau alte organizații pentru a ajuta la promovarea colecţionării pentru interesul lor și nu doar pentru un anume câștig financiar.

Un aspect pe care-l văd drept pozitiv este că, atunci când particip la expoziții filatelice internaționale, există de obicei o prezență foarte puternică și vizibilă a activităților și expunerilor concentrate pe atragerea de colecţionari tineri. Există de obicei o participare mare a copiilor însoţiţi de părinți. Interesul trebuie să fie mai mult decât unul de o vizită de 1 zi pe an, este ceva promovabil în continuare şi după expoziție.

Mă tem că acest lucru nu se întâmplă la gradul necesar, după cum am remarcat. Cel puţin nu din informaţiile mele. De exemplu, grupurile filatelice de pe Yahoo sau alte forumuri din urmă cu mai mult de 5 ani nici măcar nu mai există acum, deşi erau foarte populare şi a existat un spirit al comunităţii colecţionarilor foarte activ.

Da, există încă o anumită activitate de gen, dar după cum am văzut, activitatea a scăzut, judecând după rapoartele pe care le-am citit.

Dar nu complet, deoarece ştiu că există un grup pe stamboards.com, care înflorește. Mai mult, acest tip de muncă în folosul comunității colecţionarilor de filatelie ne-a fost adus de către fondatorul  şi administratorii stampboard.com, mai ales pentru a atrage noi şi tineri colecţionari care sper că vor rămâne interesaţi de hobby pe măsură ce cresc.

 ***

– În opinia ta, cum ajută social media la popularizarea filateliei în rândul tinerei generaţii?

– Sincer, nu cred că o face. Așa cum am spus mai sus, grupurile filatelice au fost populare şi active în urmă cu câţiva ani, dar par să fie în scădere de popularitate și în activitate. Microsoft a închis forumul său, care a fost folosit de mai multe grupuri filatelice, iar despre grupurile Yahoo am citit că par a fi din ce în ce mai puţin urmărite.

Twitter are o oarecare activitate, dar în mare măsură ceea ce este postat este mai mult de natură publicitară mai degrabă decât o discuție sau o promovare a hobby-ului. În opinia mea, social media nu este focalizat pe colecţionarii tineri sau pe ideea de a promova hobby-ul.

 ***

– Mulţumesc pentru acest interviu, Michael! Te rog să adresezi câteva cuvinte cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Mesajul meu pentru cititori este: bucurați-vă de colecţie şi de discuţia cu alţii despre colecţionarea mărcilor poştale. Atunci când prietenii și oamenii în general mă întreabă dacă am hobby-uri, le spun de colecţionarea de mărci poştale, iar ei se arată de multe ori surprinşi și, uneori, îi pot simți gândindu-se „cât de plictisitor este!”.

Nu este deloc plictisitor, şi nici nu este un hobby atât de vechi precum ar vrea unii să ne facă să credem. Este un hobby minunat pentru oricine, de toate vârstele, care aduce plăcere, învățare, prieteni și satisfacție tuturor celor care sunt implicați.


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Q&A cu Max Peter


Q&A with Max Peter

This is an interview with the Romanian stamp collector Max Peter on philatelic themes. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Max Peter este un colecţionar de mărci poştale din România, fin cunoscător al istoriei filatelice autohtone şi autor al mai multor studii filatelice pe care le pune la dispoziţie cu multă generozitate celor interesaţi. Analizarea licitaţiilor online reprezintă o pasiune de-a sa, fiind mereu cu un pas înaintea tuturor, pentru a oferi sfaturi utile filateliştilor dornici de a-şi mări colecţiile şi de a-şi dezvolta cunoştinţele.

Acesta este interviul pe care a avut amabilitatea să mi-l acorde pentru cititorii blogului meu.

 ***

– Vă mulţumesc că aţi acceptat să participaţi la acest interviu, domnule Max Peter. Din punctul dumneavoastră de vedere, filatelia este doar o colecţionare de mărci poştale?

– Nu aş vrea să abordez definiţia dată filateliei în dicţionare, oricine poate să o citească dacă doreşte.

Filatelia poate fi exact ceea ce îşi doreşte colecţionarul: o modalitate de destindere, de relaxare, o modalitate de petrecere plăcută a timpului liber, o formă de exprimare estetică, un mijloc de îmbogăţire a culturii generale sau, dimpotrivă, o activitate direcţionată către un scop cât se poate de precis.

Filatelia este şi o disciplină de studiu. Unii colecţionari se îndreaptă spre ramura denumită de regulamentele internaţionale „filatelie tradiţională”, studiind din punct de vedere tehnic modul de imprimare al mărcilor poştale, caracteristicile lor tehnice şi varietăţile potenţiale.

Alţi colecţionari îmbrăţişează zona studiului istoric al circulaţiei mărcilor poştale (tarifele pe categorii de trimiteri, rute poştale şi destinaţii, ştampilografie etc.), el făcând practic parte din studiul mai larg al istoriei comunicaţiilor.

Partea sa frumoasă este că pasionatul îşi alege exact ceea ce îşi doreşte, ţinând cont de înclinarea spre anumite domenii, teme sau perioade şi, desigur, de bugetul de care dispune. Practic nu există nicio restricţie la nivelul colecţionarului individual.

Filatelia mai poate fi şi un vehicul de investiţie, dar la acest nivel sunt necesare cunoştinţe avansate şi o experienţă de foarte mulţi ani în domeniu. În alte ţări (nu şi în România), filatelia poate îmbrăca totdată şi o latură comercială.

 ***

– Care au fost primii dumneavoastră paşi în lumea colecţionarilor?

– Cred că eram prin clasa I-a când tatăl meu mi-a adus (luat de la un cunoscut) un catalog Zumstein pentru mărcile europene. Ştiam deja să citesc, îmi băgasem nasul prin cărţile din bibliotecă şi noua cărţulie m-a uimit întrucât nu mai văzusem aşa ceva. Nu mai spun de limbă, germana părându-mi-se ceva venit de pe Lună!

Astăzi nu mai ştiu cum am reuşit atunci să înţeleg, dar după câteva luni de buchiseală şi de exerciţii făcute „pe viu” cu mărci nedezlipite de pe fragmente (pe care mi le aducea mama de la registratura cooperativei unde lucra) am început să-mi dau seama, în mare, cam ce presupune colecţionarea.

M-a ajutat mult şi unul dintre colegii de clasă (care începuse să strângă deja mărci) şi care m-a luat (împreună cu tatăl său) la unul dintre multele cercuri filatelice bucureştene existente în acei ani, făcându-mă filatelist „cu acte”.

De atunci nu m-am mai oprit. Am avut norocul să întâlnesc adevărate personalităţi care m-au ghidat în primii paşi în ale filateliei. Nu pot să nu îmi aduc aminte de Nicolae Tripcovici şi de Kiriac Dragomir. Mi-a plăcut să citesc, am avut norocul să primesc de la cei mai bătrâni multă literatură şi cataloage vechi.

Nu m-am bazat numai pe asta însă. Am studiat mult, câteva veri le-am petrecut parcurgând mii de pagini de reviste şi de cataloage împrumutate de pe unde găseam, ori chiar cumpărate de la colecţionarii mai bătrâni, deoarece în magazinele vremii nu se găsea nimic. Toţi banii pe care îi aveam îi cheltuiam ori pe mărci, ori pe literatură.

 ***

– Ştiu că sunteţi un analist atent şi critic al pieţei filatelice care are legătură cu România. Care este tendinţa actuală a practicării filateliei în vremurile noastre?

– În opinia mea, dacă în viitorul apropiat nu se vor produce câteva schimbări, filatelia ar putea să-şi dea definitiv obştescul sfârşit. Există destui colecţionari pasionaţi, dar conjunctura în care aceştia îşi desfăşoară activitatea nu este deloc una prielnică, mai rea chiar şi faţă de direcţia spre care se îndreaptă filatelia pe plan internaţional. În România, din păcate, se înregistrează câteva tendinţe şi conjuncturi deosebit de periculoase pentru viitorul filateliei:

– emitentul mărcilor poştale (Romfilatelia), prin politica pe care a adoptat-o de mai mulţi ani a „rupt” marca de circulaţia poştală, transformând-o dintr-un mijloc de plată a serviciului poştal într-un obiect speculativ;

– legislaţia românească, spre deosebire de reglementările de oriunde altundeva (şi din UE, şi din aproape orice ţară membră a ONU şi a Uniunii Poştale Universale) impune restricţii pentru orice tranzacţie cu mărci poştale, incluzându-le în rândul obiectelor aparţinând patrimoniului cultural mobil ca urmare a unor decizii arbitrare, nejustificate ştiinţific; în ciuda acestui lucru, chiar dacă fac parte din categoria obiectelor de patrimoniu, în ultimele zeci de ani nicio persoană plătită din bani publici nu a făcut nimic pentru valorificarea aşa-zisului patrimoniu prin studii şi/sau cercetări de profil; impunerea interdicţiilor împreună cu dezinteresul total al autorităţilor pentru valorificarea din punct de vedere cultural a filateliei şi cu lipsa oricărui sprijin pentru activităţile filatelice nu poate să ducă decât la scăderea numărului de colecţionari şi la diminuarea valorică a colecţiilor; (ca să fac o paranteză, în strategia pentru cultură pentru perioada 2016-2020 cuvintele „timbre” şi „filatelie” lipsesc cu desăvârşire);

– spre deosebire de asociaţiile sau federaţiile filatelice naţionale din alte ţări, federaţia noastră naţională şi cercurile/cluburile locale nu beneficiază de absolut niciun sprijin nici din partea administraţiei poştale naţionale, nici din partea organelor administraţiei publice, nici din partea direcţiilor de cultură; multe cluburi nu mai au sedii, neinteresând pe nimeni ce fac colecţionarii.

 ***

– Iar despre filateliştii români din anul de graţie 2016 ce părere aveţi?

– Filateliştii români supravieţuiesc într-un mediu ostil, în opinia mea. Există în continuare un nucleu de colecţionari pasionaţi care continuă să organizeze expoziţii locale sau regionale, există în continuare pasionaţi care continuă să publice articole, informări, studii şi cercetări. Lipsa sediilor pentru cercuri şi cluburi a dus la organizarea zonală a unor târguri ale colecţionarilor care, de bine, de rău ajută la perpetuarea ca specie (sic!) a filateliştilor.

Regretul meu personal este că numărul colecţionarilor interesaţi de filatelia tradiţională şi de istoria poştală a continuat să se micşoreze.

Pe de altă parte sunt foarte bucuros că apar şi colecţionari mai tineri care sunt interesaţi de dezvoltarea acestei frumoase pasiuni. De aceea cred că pasiunea nu va muri de tot.

 ***

– Încurajaţi tânăra generaţie de colecţionari să adere la o asociaţie filatelică?

– Răspunsul este cu certitudine „da”. Colecţionarul începător are nevoie de sprijinul colegilor cu mai multă experienţă, iar cercurile şi cluburile filatelice sunt cele mai potrivite pentru atingerea acestui scop, în opinia mea.

Pe de altă parte, pasul spre aşa-numita filatelie competiţională este unul necesar, odată atins un anumit nivel. Nu trebuie uitat faptul că participarea (ca expozant) la orice manifestare filatelică internaţională nu se poate face decât prin federaţia naţională de profil, deoarece aşa prevăd regulamentele internaţionale.

 ***

– Blogul dumneavoastră, romanianstampnews.blogspot.ro, reprezintă una dintre „ferestrele online” ale filateliei româneşti, deschisă lumii întregi. Care este cea mai interesantă poveste legată de acesta?

– Chiar în primul an de activitate a blogului am publicat un scurt articol în care atrăgeam atenţia asupra unor supratipare false (fantezii) oferite pe un portal de licitaţii online de către un negustor din Germania. Persoana respectivă a dat peste articol şi mi-a reproşat faptul că l-am nominalizat, insultându-mă. Atunci am beneficiat de o reacţie promptă a mai multor cititori ai blogului la care, sincer să fiu, nu m-am aşteptat şi care m-a bucurat foarte mult.

 ***

– Pe lângă faptul că scrieţi zeci de articole anual pe blog, oferiţi celor interesaţi şi acces la studiile dumneavoastră prin intermediul ghidurilor reunite în Biblioteca Filatelică Românească. V-aţi gândit şi la necesitatea publicării online a unei reviste filatelice, sub coordonarea dumneavoastră?

– Recunosc faptul că m-am gândit la o revistă online chiar şi înainte de a deschide blogul. Am lucrat mulţi ani în media şi credeam că mă voi descurca. Ulterior am renunţat însă la idee (fiind oarecum forţat şi de unele probleme de sănătate).

N-am abandonat de tot ideea însă. Am speranţa că voi găsi un colecţionar îndeajuns de motivat să demareze o astfel de iniţiativă, pe care sunt gata să îl sprijin.

 ***

– Dacă ar fi să alegeţi pentru colecţia personală o singură marcă poştală pe care v-aţi dorit-o toată viaţa, care ar fi aceea?

– Ar putea părea curios, dar în prezent nu mai am dorinţa de a avea o marcă anume. Deschiderea oferită în ultimii 20 de ani de internet mi-a permis să admir (virtual) cam toate rarităţile mondiale. Pot spune că mi-am potolit acea „sete” care există în orice colecţionar, neavând dorinţa de a poseda fizic vreo marcă poştală anume.

Mai degrabă mă stăpâneşte continuu dorinţa de a descoperi vreo varietate nouă la mărcile pe care le-am strâns de-a lungul anilor.

 ***

– Vă mulţumesc pentru acest interviu! Vă rog să adresaţi un scurt mesaj cititotilor „Blogului de timbrofil”.

– Aş dori să transmit oricărui colecţionar, fie el începător sau mai avansat, să nu lase să moară această pasiune neasemuit de frumoasă, să încerce să o transmită mai departe.

Dacă aţi citit până aici, vă mulţumesc pentru răbdarea de care aţi dat dovadă.


© Copyright: Blog de timbrofil. Textul acestui interviu poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Q&A cu Keijo Kortelainen


Q&A with Keijo Kortelainen

This is an interview with the Finnish stamp collector Keijo Kortelainen on philatelic themes. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Keijo Kortelainen este un colecţionar de mărci poştale din Finlanda, autor al mai multor articole filatelice publicate în reviste prestigioase precum Royal Mail British Philatelic Bulletin şi Stamp & Coin Magazine. Este posesorul unei imense colecţii filatelice din lumea întreagă, care a fost prezentată în ediţia lunii mai 2014 a Stamp Magazine într-o poveste intitulată „Lumea nu este de ajuns”.

Acesta este interviul pe care Keijo a avut amabilitatea să mi-l acorde pentru cititorii „Blogului de timbrofil”.

***

– Keijo, bine te-am găsit şi mulţumesc că ai acceptat ideea unui interviu pentru cititorii „Blogului de timbrofil”. Se spune: „Colecţionarea de timbre = Colecţionarea de cunoaştere”. Ce crezi despre aceasta?

– Expresia „cunoașterea înseamnă putere” este foarte adevărată în acest hobby al nostru, dar aș spune că, pe măsură ce avansezi şi cu cât înveţi mai mult, cu atât acesta presupune chin şi dificultăţi (precum învăţarea despre falsuri, erori, fabricaţii filatelice etc.). Așa că, eventual, cei mai fericiţi sunt colecţionarii care nu deschid „Cutia Pandorei”, dar se bucură de colecţionare, fără a învăţa însă prea mult.

Viața în sine presupune învățare şi, chiar fără a fi prea tehnici cu mărcile poştale, acestea furnizează cantităţi nemăsurate de ceea ce eu consider a fi cunoştinţe inofensive despre geografie, istorie, design etc. În cele din urmă, vei găsi un echilibru între muncă şi ceea ce te bucură şi-ţi place. Mie personal îmi place să amestec ambele părți.

***

– Ce te-a determinat să începi să colecţionezi mărci poştale?

– O serie de factori… Fratele meu mai mare obişnuia să păstreze mărci poştale și, desigur, am fost interesat. Apoi a fost un muzician maghiar (care trăia în acelaşi imobil) care mi-a dăruit câteva mărci din țara sa, când eram adolescent. Iar un copil din școala noastră a avut o prezentare referitor la colecţionarea mărcilor poştale.

Când am primit în sfârşit un „kit pentru colecţionarii de mărci poştale” drept cadou de Crăciun de la părinții mei, am devenit destul de dependent şi de atunci n-am mai privit înapoi. Așa că, strâng mărci de peste 30 de ani și voi continua să colecţionez, sper, încă cel puţin 30 de ani.

***

– Ştiu foarte bine blogul tău, stampcollectingblog.com, „prima resursă pentru informaţii şi ştiri filatelice exclusive”. Cum alegi subiectele pentru articolele sale?

– Unul dintre motivele pentru care am început blogging-ul despre mărcile poştale a fost că, la un moment dat, am fost foarte bolnav, iar singurele lucruri pe care le puteam face erau să citesc şi să dorm destul de mult. Așa că am citit toate chestiile filatelice care îmi ajungeau în mâini.

Din păcate, cea mai mare parte dintre acestea pur şi simplu nu meritau citite (cel puțin din punctul de vedere al unui colecţionar generalist / lumea întreagă) și am crezut că pot face lucrurile mai bine. Și astfel am creat SCB (Stamp Collecting Blog). 

Când aleg un subiect, de obicei mă întreb două lucruri: 1) eu aş citi despre asta (dacă a fost scrisă de altcineva) și 2) pot oferi o anumită valoare adăugată (noi informații / cercetare / abordare) subiectului. Dacă primesc răspunsuri pozitive la ambele, atunci este ceva despre care voi încerca să scriu.

Subiectele se bazează în întregime pe mărci poştale și pe problemele pe care le-am întâlnit cu colecția mea personală, precum și lucruri care mi se par interesante.

***

– De asemenea, știu despre imensa ta colecţie din lumea întreagă. Ce criterii utilizezi pentru a include noi mărci în ea? Ai câteva ponturi legate de colecţionare de dezvăluit?

– Am trei criterii majore pentru adăugarea de mărci la colecția mea: 1) trebuie să fie ceva ce nu am deja, 2) trebuie să fie circulat (accespt inclusiv CTO, deși prefer circulat pe trimiterile poștale) și 3) trebuie să fie fără defecte.

Dacă sunt îndeplinite toate cele trei condiţii, atunci marca poştală merge în colecția mea. 

Este posibil ca singurul sfat pe care pot să-l ofer să fie simplu: găsiţi-vă propria cale în colecţionare și distraţi-vă cu ea.

***

– Cum îţi vezi colecția în viitor?

– În creștere cu câte o marcă de fiecare dată 😉

Colecția mea a ajuns la 100.000 de mărci poştale diferite (folosind numerele principale Michel drept criterii) în vara trecută, iar următorul obiectiv este, desigur, ajungerea la 200.000 de mărci poştale diferite (care probabil mă vor ţine ocupat pentru următorii 15-20 de ani).

Și, dacă voi avea o viață lungă și sănătoasă, atunci aş putea fi capabil să o ridic la 300-400.000 de mărci. Nu este atât de importantă destinaţia, cât călătoria în sine.

***

– În opinia ta, care este cea mai frumoasă marcă poştală din lume emisă vreodată?

– Asta e greu de spus, deoarece opinia mea este posibil să se schimbe în fiecare zi. Dar pentru moment, eu îi voi surprinde pe toţi cu numele unui timbru maghiar. beautifulSunt un mare fan al Art Deco și al artei vintage, astfel încât aceasta (design, culori, ornamente) se potrivește cu însăși esența papilelor mele gustative. 

***

– Revenind la colecția ta, dacă ar trebui să alegi doar o singură marcă poştală şi s-o iei, să zicem, în misiunea spaţială „Mars One”, care ar fi aceea?

– Ooh, asta e încă una grea. Voi merge cu asta. mars

De obicei, nu amestec religia și politica cu filatelia, dar voi face o excepție aici. Aceasta nu este o marcă poştală frumoasă, dar arată ceea ce noi oamenii i-am făcut mamei Terra în numele dezvoltării. Să sperăm că nu vom repeta aceste greșeli în alte lumi (deși mă tem că lăcomia este o parte esențială a acestor decizii luate).

***

– Care este cel mai mare regret al tău (probabil acea marcă poştală pe care ţi-ai dorit-o cel mai mult, dar ţi-a scăpat şi ai ratat-o)?

– În cuvintele lui Robbie Williams, „fără regrete, ele nu funcţionează.

***

– Multe mulțumiri pentru acest interviu! Te rog să adresezi un mesaj cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Dacă șapte ani ca blogger de timbre m-a învățat ceva, este o afirmație foarte simplă: „munceşte din greu, fii bun cu ceilalţi, iar lucruri uimitoare se vor întâmpla!.  Sper să văd mulți dintre voi vizitând şi abonându-vă la SCB 😉


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!