Arhivă

Bucuresci

This tag is associated with 2 posts

Bucuresci sau Bucureşti?


Bucuresci or Bucureşti?

This is a good question to ask any collector who likes Romanian postal history. It’s interesting to know how the name of the Romanian capital city – Bucharest – was changed from ‘Bucuresci’ into ‘Bucureşti’ in 1904, and the key to solving this mystery is the ortography of the Romanian language, which has undergone changes over time, some of them even radical.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Ei bine, raportându-ne la aspectul filatelic al problemei, acestă întrebare are un răspuns! Nu, nu este vorba despre o greşeală de scriere ori o confuzie între denumirile a două localităţi diferite, ci ambele se referă la aşezarea de pe malul Dâmboviţei, astăzi capitala României. Interesant este de ştiut cum s-a ajuns la schimbarea denumirii localităţii, iar cheia rezolvării acestui mister o reprezintă ortografia limbii române, care a suferit de-a lungul vremii modificări, unele dintre ele chiar radicale.

Astfel, dacă scrierea slavonă (sau chirilică) a dăinuit multe secole, începând cu anul 1870 se utilizează un alfabet mix, care se regăseşte şi pe primele mărci poştale emise în Moldova. În 1860-1862 se adoptă oficial alfabetul latin, iar emisiunile filatelice s-au adaptat şi ele situaţiei, aşa cum au stat lucrurile cu toate domeniile vieţii cotidiene din acea epocă.

 

Astfel, până în anul 1904, denumirea de Bucuresci era cea oficială, aceasta regăsindu-se pe ştampilele aplicate îndeosebi pe mărcile poştale din seria „Spic de grâu”, emise la finalul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. În anul 1904 a avut loc reforma ortografică impusă de Academia Română prin introducerea diacriticelor, ceea ce a condus inclusiv la schimbarea denumirii localităţii din Bucuresci în Bucureşti, prin scrierea grupului consonantic „şt”.

Alte schimbări ale ortografiei limbii române au avut loc în anul 1953 – dispariţia literei „â” şi înlocuirea acesteaia cu „î”, în anul 1964 – se revine la „â” pentru cuvântul „român” şi derivatele lui (tot de atunci, mărcile poştale româneşti au din nou inscripţionarea POSTA ROMANA sau POŞTA ROMÂNĂ), în anul 1993 – revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î” în anumite poziţii ale cuvintelor şi scrierea „sunt” în loc de „sînt”, respective în anul 2005 – când a fost stabilită scrierea într-un singur cuvânt pentru „niciun”, „nicio”, „niciunul”, „niciuna”.

 

Advertisements

Obliterare de tip Daguin


Daguin type obliteration

The Daguin machine is one of the first mechanic letters’ obliteration, invented by the French engineer Eugène Daguin (1849-1888), the one who patented it in 1882. In the image below, you can see a ‘Bucuresci Daguin’ obliteration, introduced in Romania since 1890. It was applied on the 10 bani postage stamp of ‘Carol I – Ear of wheat’ issue.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Maşina Daguin este una dintre primele maşini de obliterare mecanică a scrisorilor, inventată de inginerul francez Eugène Daguin (1849-1888), cel care a brevetat-o în anul 1882. Punerea sa oficială în circulaţie s-a produs în anul 1884, la Paris, succesul său fiind asigurat prin politica de acceptare a publicităţii pe benzile de obliterare, fapt care i-a asigurat finanţarea. Maşina a ieşit din uz în anul 1960.

După cum probabil se ştie, o obliterare de tip Daguin are drept particularitate aplicarea a două ştampile cu diametrul interior de 12-13 mm, diametrul exterior de 22-23 mm şi distanţa dintre centrele celor două ştampile de 28 mm.

În imaginea alăturată, se poate vedea o obliterare de tip „Bucuresci Daguin”, introdusă în România începând cu anul 1890. Ea a fost aplicată pe marca poştală de 10 bani a emisiunii „Carol I – Spic de grâu”, reperele sale fiind următoarele: blocul „datare” – data pe 3 linii şi anul înscris cu 2-4 caractere – două cifre, probabil anii 1893-1898, blocul „birou poştal” – BUCURESCI, cu trei dimensiuni pentru înălţimea literelor – 3,1 mm fiind una dintre ele, respectiv blocul „ornament” – diverse ornamente – în acest caz, crucea Sf. Andrei.

Cât priveşte amprenta datorată pistonului, probabil că a rămas pe plicul francat cu această marcă poştală.

Google translate

Cifrele blogului

  • 19,456 pageviews
%d bloggers like this: