Arhivă

Filigran

This tag is associated with 2 posts

Termeni filatelici: filigran


Philatelic terms: watermark

This is an important part of a postage stamp, giving it much beauty and value. In this article I write about the history of watermark in Romanian philately divided in 10 parts (the first one in 1889 and the last one in 1994).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Scopul acestei prezentări îl constituie nevoia de explorare a unui domeniu ce poate părea banal la prima vedere colecţionarilor avizaţi, însă, în opinia mea, este absolut necesar tuturor pentru înţelegerea unei părţi din vasta istorie a mărcii poştale româneşti.

Fac referire aici la filigran, elementul care înnobilează micile petice de hârtie ce bucură şi surprind deopotrivă timbrofilii, dintotdeauna şi de pretutindeni.

Filigranul (din limba latină: „filum” – fir şi „granum” – grăunte) reprezintă un desen care apare pe anumite hârtii când acestea sunt privite cu ochiul liber sau cu ajutorul unor instrumente optice specifice. Totuşi, de cele mai multe ori, acest termen se consideră că provine de la argintărie şi nu din industria hârtiei.

***

Filigranul de pe mărcile poştale româneşti a cunoscut o istorie îndelungată, de aceea voi împărţi întreaga perioadă în 10 părţi.

I – Pseudo-filigranul „stemă mică”

La 14 octombrie 1889, odată cu lansarea emisiunii filatelice „Carol I – Vulturi” (Michel #70-75), s-a utilizat pentru imprimarea mărcilor poştale hârtia filigranată, de aceea se consideră că avem de-a face mai întâi cu pseudo-filigranul „stemă mică”.

II – Filigranul „PR”

Cinci ani mai târziu însă, în 1894, pentru emisiunile filatelice „Carol I – Cifra în patru colţuri” şi „Carol I – Spic de grâu” s-a utilizat primul filigran din istoria mărcii poştale româneşti, denumit „PR” (Poşta Română).

El este cunoscut în patru variante diferite: filigran cu litere mici (11,5 mm lungime şi 15,5 mm lăţime), filigran cu litere subţiri (12,5 mm lungime şi 14 mm lăţime), filigran cu litere mari (14 mm lungime şi 14 mm lăţime) şi filigran cu litere inversate (14,5 mm lungime şi 13,5 mm lăţime).

III – Filigranul „stemă mare”

Începând cu anul 1900, o nouă serie de mărci poştale „Carol I – Spic de grâu” a purtat ca filigran fragmente din „stema mare”, stema completă putând fi văzută pe o coală compusă din 25 de mărci poştale. La partea superioară se pot recunoaşte cuvintele „Regatul României”.

IV – Filigranul „linii ondulate”

A trebuit aşteptat anul 1922 pentru a fi utilizate liniile ondulate în filigran. Prima emisiune filatelică a fost „Încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia” (Michel #286-292). De notat că valorile de 5 bani şi de 6 lei au liniile ondulate verticale, iar celelalte 5 valori au liniile ondulate orizontale.

V – Filigranul „PTT şi coroană”

În anul 1930, apare filigranul „PTT şi coroană”, utilizat pentru emisiunea filatelică „Carol al II-lea – Uzuale” (Michel #375-385). Filigranul este prezent în 8 poziţii diferite, orientat diagonal pe cadrul mărcilor poştale către fiecare dintre colţuri, normal şi răsturnat.

VI – Filigranul „coroană regală multiplă”

Doar 1 an mai târziu, în 1931, la emiterea mărcii poştale „Trei regi” (Michel #418), este utilizat următorul tip de filigran, reprezentând o coroană regală multiplă. Hârtia astfel filigranată va fi utilizată pentru toate mărcile poştale emise până în anul 1943.

VII – Filigranul „cruce şi coroană”

Emisiunea filatelică „A II-a aniversare a intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial” (Michel #760-762) va marca şi introducerea unui nou tip de filigran, crucea şi coroana. Acesta nu va dispare decât în anul 1948, atunci când este proclamată Republica Populară Română.

VIII – Filigranul „RPR”

Apoi a urmat perioada comunistă, iar filigranul „RPR”, introdus odată cu emisiunea „Poşta aeriană, valori mari” (Michel #1162-1164), va fi utilizat până în anul 1962.

IX – Filigranul „RPR” modificat

Designul filigranului „RPR” va fi modificat pentru unele emisiuni filatelice începând cu anul 1951. Emisiunea „Săptămâna muzicii” (Michel #1288-1290) a fost prima, apoi au mai urmat şi altele.

X – Ultimul filigran

Deşi nu a mai fost utilizat timp de zeci de ani în filatelia românească, totuşi ultimul filigran („Fr”) apare la seria „Uzuale – Principalele specii forestiere” (Michel #4982-4991), din anul 1994.

***

Aceasta ar fi prezentarea succintă a filigranelor prezente pe mărcile poştale emise în România. Aş dori să mai adaug doar o informaţie citită în urmă cu mai mulţi ani într-un ziar de business, în cadrul unui interviu acordat de preşedintele Federaţiei Filatelice Române.

Referindu-se la factorii care dau valoare unei mărci poştale, domnia sa amintea raritatea ca fiind cea mai importantă, apoi inspiraţia colecţionarilor de a alege piese pentru colecţiile lor.

Astfel, valoarea unei mărci poştale creşte cu cât tirajul emiterii acesteia a fost mai mic, iar după epuizarea întregului tiraj, mărcile cu filigran devin, la rândul lor, de trei ori mai scumpe decât restul.

Completările aduse acestui material sunt mai mult decât bine-venite.

Advertisements

Emisiunile „spic de grâu”


The issues ‘ear of wheat’

In the article below I listed all the stamps issued under the ‘ear of wheat’, and the watermarks used in making them. Thus, a total of 53 postage stamps issued under that name. I recommend you the website romaniastamps.com to see more about these postage stamps.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În acest articol intenţionez să trec în revistă toate mărcile poştale emise sub egida „spic de grâu”, precum şi a filigranelor utilizate în realizarea acestora.

Epopeea mărcilor „spic de grâu” a început în anul 1893, când au fost emise patru valori (3 bani galben, 10 bani maro, 15 bani roşu şi 25 bani verde), cu filigran PR-II, însă necirculate (Lista de preţuri #50). În acelaşi an a început emiterea mărcilor care au circulat efectiv (Lista de preţuri #51), cu două valori (1 leu maro şi roz, 2 lei portocaliu şi maro), cu filigran PR.

Emisiunea cu filigran PR a continuat în anul 1894 cu şapte valori (1½ bani negru, 3 bani maro, 5 bani albastru, 10 bani verde, 15 bani roşu, 25 bani violet şi 50 bani portocaliu) şi în anul 1895 cu alte două valori (1 „bani” maro şi 40 bani verde).

În anul 1898, filigranul PR a fost menţinut la lansarea emisiunii având culori schimbate UPU (Lista de preţuri #52). Este vorba despre patru mărci (5 bani verde, 10 bani roşu, 15 bani negru şi 25 bani albastru).

Doi ani mai târziu, în anul 1900, au apărut mărcile „spic de grâu” cu filigran stemă mare (Lista de preţuri #53), în număr de zece valori (1 ban maro, 3 bani maro, 5 bani verde, 10 bani roşu, 15 bani negru, 25 bani albastru, 40 bani verde, 50 bani portocaliu, 1 leu maro şi roz, 2 lei portocaliu şi maro).

Iar în 1901 a fost lansată emisiunea „spic de grâu” fără filigran (Lista de preţuri #54), cu nu mai puţin de 18 valori (1 „bani” maro, 3 bani maro, 5 bani verde, 10 bani roşu, 15 bani negru, 25 bani albastru, 40 bani verde, 50 bani portocaliu, 1 ban maro, 15 bani gri, 1 leu maro şi roz, 2 lei portocaliu şi maro, 1 ban gri, 5 bani oliv, 10 bani roz, 15 bani violet, 1 leu verde şi negru, 2 lei maro şi negru), la care s-a mai adăugat o valoare în anul 1911 (1½ bani galben).

Ulterior, în anii 1918 şi 1919, au fost utilizate mărci poştale „spic de grâu” pe hârtie de război (Lista de preţuri #71), în număr de cinci valori (25 bani albastru, 1 leu verde, 2 lei galben, respectiv 40 bani maro, 50 bani roz).

Astfel, în total, sunt 53 de mărci emise sub această denumire, iar perforaţiile sunt de tip A (13½), tip B (11½), tip C (11½:13½) şi tip D (13½:11½).  În imaginea de mai jos am înscris tipurile de filigran utilizate în cazul mărcilor poştale „spic de grâu”.

Tip filigran

Înălţime literă (mm) Lăţime literă (mm)

Distanţă (mm) între P şi R

II

11,5 15,5 4,5

III

12,5 14

4

IV 14 14

3,5

V

14,5 13,5

3,5

În colile emise, sunt întâlnite şi cazuri de filigran PR răsturnat.

Mărcile „spic de grâu” reprezintă un domeniu de studiu vast, din când în când ieşind la lumină alte şi alte elemente de discutat în cercurile filatelice. Vă recomand să consultaţi pagina special destinată acestor mărci poştale pe catalogul online romaniastamps.com.