Arhivă

Investiţii

Această etichetă este asociată cu 11 articole

Termeni filatelici: dealer filatelic


Philatelic terms: stamp dealer

A stamp dealer represents a company or an individual who deals in stamps and philatelic products. Stamp dealers are of many kinds and their businesses range from small home operations to large international companies.

Below is an example of stamp dealer which I recommend all of you for quality, honesty, and passion in doing a good job for philatelists all over the world – Michael Dodd and his own online store on HipStamp.com, CDDStamps.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Distribuitorul de mărci poştale („Stamp dealer” în limba engleză, „Marchand(e) philatéliste” în limba franceză şi „Briefmarkenrolle” în limba germană) reprezintă o companie/persoană juridică sau o persoană fizică autorizată care se ocupă de vânzarea mărcilor poştale și produselor filatelice.

Dealerii de mărci poştale sunt de foarte multe tipuri, iar afacerile lor variază de la unele mici, desfăşurate uneori chiar de acasă, până la afaceri la nivel mare, în cadrul unor companii internaționale. Indiferent de tipul lor, dealerii efectuează vânzări prin comenzi poştale, în cadrul târgurilor filatelice, la sediile firmelor pe care le reprezintă, în cadrul licitaţiilor filatelice sau prin intermediul internetului, pe website-uri precum eBay sau Delcampe.

De asemenea, dealerii variază în funcţie de materialul pe care-l pun în vânzare, respectiv faptul că sunt specializaţi doar în anumite ţări, regiuni, perioade de timp sau subiecte de actualitate.

În finalul prezentării mele, mă voi opri asupra unui exemplu elocvent de calitate şi corectitudine de distribuire a mărcilor poştale către clienţi. Este vorba despre magazinul specializat al lui Michael Dodd de pe platforma HipStamp.com, CDDStamps. Mărcile poştale pot fi vizualizate după criteriul teritorial sau cel tematic, fiind propuse piese de colecţie din Statele Unite, Africa (Rhodesia, Nyasaland, Tanzania etc.), Asia (China, Hong Kong, Sri Lanka), Australia şi Oceania, British Commonwealth, Canada, Caraibe (Antigua, Bermuda, Montserrat etc.), Europa (Cipru, Irlanda, Malta etc.), Regatul Unit, Nicaragua.

Mi se pare foarte importantă corectitudinea în vânzarea de mărci poştale clienţilor – iar Michael a iterat de foarte multe ori acest aspect în postările şi tweet-urile sale, inclusiv într-un articol pe care l-am realizat împreună, denumit „Condiţia mărcilor poştale” – deoarece astfel se asigură fidelizarea şi chiar sporirea numărului celor interesaţi de produsele anumitor dealeri.

Spre exemplu, luând cazul mărcii poştale de 30 de cenţi (SG #142) din imaginile de mai sus. al mărcii poştale din British East Africa (Kenya, Uganda, Tanganyika), exemplarul neştampilat costă 1$, însă exemplarele ştampilate, deşi fiecare costă 0,15$, clientul îşi poate alege conform fotografiei inserate în catalogul de prezentare, piesa pe care şi-o doreşte, respectiv cu amprenta ştampilei conform preferinţelor. Mi se pare foarte important acest aspect, alături de seriozitatea în trimiterea pachetului comandat şi modalitatea simplificată de efectuare a plăţii. Doar astfel putem vorbi despre o distribuire a mărcilor poştale şi de o colecţionare a acestora de calitate.

Topul filatelic al anului 2017


The philatelic top of 2017

Some postage stamps are extremely rare, and just like with any other collecting hobby, there are some pieces that are worth insane amounts of money. In this article, I’ll talk about some of the rarest postage stamps ever, in a top 10 rarest postage stamps, released by The Gazette Review’s website.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Aşa cum afirmam într-o postare anterioară pe blog, cu cât o emisiune filatelică este mai rară şi mai bine primită pe piaţa de profil, cu atât autoritatea poştală emitentă se poate mândri cu faptul că se încadrează în ceea ce cataloagele internaţionale numesc „most expensive countries to collect”.

Website-ul american The Gazette Review a publicat de curând topul 10 actualizat pentru anul 2017 al celor mai rare (şi celor mai scumpe) mărci poştale la nivel mondial, piesele însumând incredibila valoare de 8.555.000$:

1 – Eroarea de culoare Treskilling Yellow (marca emisă în anul 1855 în Suedia s-a păstrat până în prezent într-un singur exemplar; în anul 1937, piesa a intrat în colecţia regelui Carol al II-lea al României pentru suma de 5.000£, în urma unei licitaţii organizate de casa H.R. Harmer; marca poştală este cotată astăzi la 2,3 milioane $)

2 – Eroarea de culoare Baden 9 Kreuzer (marca emisă în anul 1851 în statul german Baden a fost colorată din greşeală în verde în loc de roz; interesant este faptul că eroarea a fost descoperită abia după 44 de ani de la emiterea mărcii poştale, iar astăzi mai există doar 4 exemplare; marca este cotată în prezent la 1,4 milioane $)

3 – One cent magenta (marca emisă în anul 1856 în British Guyana, mai există astăzi doar într-un singur exemplar; raritatea sa rezultă din numărul limitat de exemplare emise iniţial; preţul său este estimat astăzi la 935.000$)

4 – Benjamin Franklin (marca a fost emisă în anul 1867 în Statele Unite, la scurt timp după Războiul Civil; face parte dintr-o serie care mai include mărci poştale cu chipurile lui Abraham Lincoln şi George Washington; astăzi, această marcă poştală este cotată la valoarea de 935.000$)

5 – Hawaiian Missionaries (marca a fost emisă în anul 1851; iniţial, o astfel de marcă poştală costa 15 cenţi şi era utilizată de misionarii care lucrau în Hawaii; astăzi, există mai puţin de 20 de astfel de piese, iar preţul unui exemplar se ridică la suma de 760.000$)

6 – Mauritius Post Office (marca a fost emisă în anul 1847; există două versiuni ale acestei mărci poştale, una în portocaliu şi alta în albastru; în anul 1993, un plic francat cu ambele variante de culoare ale mărcii a fost vândut în cadrul unei licitaţii cu preţul de 4 milioane $; astăzi, un exemplar este cotat la valoarea de 600.000$)

7 – Perechea Buenos Aires „In Ps” (emisă în anul 1859, este singura pereche existentă astăzi dintr-o emisiune a Statului Buenos Aires; este vorba despre o eroare de orientare a celor două mărci ale perechii, iar valoarea acestui singur exemplar existent în prezent este de 575.000$)

8 – Marca poştală Tiflis (emisă în anul 1857 în oraşul Tiflis – astăzi Tbilisi – din Georgia; astăzi mai există doar 5 exemplare din acestă emisiune, iar valoarea unei mărci poştale este estimată la 500.000$)

9 – Declaraţia de Independenţă (marca a fost emisă în anul 1869, în Statele Unite; este una dintre primele mărci poştale americane tipărite în două culori: verde şi violet; preţul estimat astăzi pentru un astfel de exemplar este de 275.000$)

10 – Debarcarea lui Columb (marca a fost emisă în anul 1869, în Statele Unite; în imagine este recreată o pictură a evenimentului, realizată de John Vanderlyn; valoarea de astăzi a mărcii poştale este estimată la 275.000$)

Câteva noţiuni despre valoare


Some notions about value

When we talk about the postage stamps, the face value and catalog value are 2 similar notions, but they can get different meanings in time. The ‘Scott Worldwide Stamp Cost’ chart tracks the face value and catalog value for postage stamps of the world from 2002 to 2015. I inserted a table with the values for Romania.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


De data aceasta voi aborda un subiect destul de popular în rândul colecţionarilor de mărci poştale, anume acela al valorii. Se ştie că avem de-a face cu 2 noţiuni diferite: valoarea nominală a mărcii poştale şi valoarea de catalog a acesteia. Sunt noţiuni aparent similare, însă pot căpăta sensuri complet diferite, după cum vom vedea în cele ce urmează.

Catalogul „Scott Worldwide Stamp Cost” prezintă valorile nominale şi de catalog ale tuturor mărcilor poştale emise la nivel mondial între anii 2002-2015 şi listate de Scott, fără a ţine cont de varietăţile minore.

Coloana cu valoarea nominală arată cât poate plăti un colecţionar pentru mărcile poştale vândute la ghişeul poştal din ţara respectivă, utilizând moneda ţării respective.

Avantajul este că mărcile sunt în condiţie excelentă, pot fi utilizate pentru francarea corespondenţei sau pentru realizarea de ilustrate maxime, însă sunt şi câteva dezavantaje, precum faptul că mărcile respective nu sunt circulate efectiv, deci negăsindu-şi locul într-o colecţie de mărci poştale uzate, sau pentru faptul că valorile lor sunt uneori deosebit de ridicate, inaccesibile unui anumit număr de colecţionari cu venituri reduse.

În coloana cu valoarea de catalog sunt listate valorile la zi ale cotaţiilor acelor mărci, remarcându-se în acest caz diferenţe chiar de la an la an. Odată cu trecerea timpului, valoarea unei mărci poştale poate creşte extraordinar de mult şi poate atinge chiar sume care eclipsează valoarea sa nominală.

În cadrul tabelului de mai jos, am extras situaţiile pentru România.

An

Număr mărci poştale emise Valoare nominală (RON) Valoare de catalog (USD)

2002

60 136,77

91,25

2003

60 177,60

108,95

2004

83 294,50 184,60
2005 84 181,20

201,65

2006

132 192,50 141,00
2007

102

282,00

236,70

2008

71

230,10

195,45

2009 61 223,60

151,40

2010

79 302,40 190,65
2011 100 358,00

239,10

2012

85 396,30 234,35
2013

102

536,50

326,55

2014 54 311,70

193,30

2015 102 642,70

325,75

Din economia colecţionării


From the economy of collecting

A Forbes analysis about the stamp collecting, and the investments in this hobby. The important thing is that the price development for postage stamps depends of many factors, such as number of issues, nominal value, and maybe the interest for investment in philately.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Unul dintre avantajele instrumentelor de social media este că eşti mereu conectat la pulsul global al domeniului tău de interes. Astfel stau lucrurile şi în cazul de faţă, când Twitter mi-a facilitat accesul la subiectul acestei postări, un rezumat tradus al unui excelent articol publicat de prestigioasa publicaţie Forbes.

Articolul original este semnat de Richard Lehmann, investitor şi autor al mai multor cataloage şi cărţi despre filatelie.

Cu toţii suntem familiarizați de decenii întregi cu dezbaterile privind viitorul filateliei sau lipsa acestuia. Soluţia vehiculată de fiecare dată pentru ca un astfel de lucru să se întâmple este atragerea tinerilor spre colecţionarea de mărci poştale, un gest nobil, bine-înţeles, dar care nu abordează problema reală a filateliei de astăzi.

Problema se rezumă la faptul că în timpul necesar unui nou colecţionar să se alăture grupului colecţionarilor, se estimează că 4 colecţionari mor și alţi aproximativ 4 renunţă la filatelie sau devin mai puțin activi, deoarece se pensionează și nu mai deţin multe venituri sau același nivel de interes ori satisfacție faţă de colecţionare.

Aşadar, o rată alarmantă de creştere negativă a numărului adepţilor acestui hobby!

Argumentul economic se referă la faptul că, atunci când mai mulți colecţionari dispar sau renunţă la mărcile lor poştale, acestea sunt „aruncate” într-o piață în continuă scădere, iar prețurile au de suferit. Aceasta este realitatea zilelor noastre!

Chiar dacă sunt mulţi care afirmă că acest fapt nu este neapărat unul rău, deoarece colecţionarii pot cumpăra ceea ce doresc la preţuri mai ieftine, majoritatea realizează că toate acestea alcătuiesc de fapt o spirală mortală care, în cele din urmă, nu servește nimănui.

Mai întâi, să analizăm piața filatelică în funcţie de tipurile de colecţionari! Vom elimina din ecuaţie colecţionarii de mărci poştale contemporane, care reprezintă un segment tot mai mare al pieţei de profil, dar şi segmentul subjugat efectiv de administraţiile poştale de astăzi, cele care scot emisiuni filatelice în cantităţi prea mari, la preţuri exorbitante uneori, fără a mai pune prea mult accent pe calitate.

De asemenea, vom elimina tinerii colecţionari şi, în general, pe cei care doar acumulează mărci poştale, aceştia fiind în majoritate cumpărătorii de produse filatelice ieftine. În cele din urmă, vom elimina colecţionarii de plicuri circulate, timbre fiscale şi colecţii specializate.

Şi cu ce vom rămâne? Vom rămâne cu filateliştii care colecţionează mărci poştale în funcţie de ţări sau regiuni, respectiv cu investitorii în filatelie. Colecționarii în funcţie de ţări sau regiuni reprezintă de departe proprietarii celei mai mari părţi a pieselor valoroase. Majoritatea acestora se încadrează în generaţia care tocmai s-a pensionat sau este aproape de a o face.

Prin urmare, sunt cei care, în timp ce interesul pentru filatelie crește semnificativ datorită timpului pe care-l vor avea la dispoziţie, de fapt, dorința de a investi sume uriaşe în hobby-ul lor este mult limitată, din cauza resurselor financiare mai puţine.

Celălalt grup, al investitorilor, depinde de evoluția prețurilor mărcilor poştale de valoare. Analizele au demonstrat că, de-a lungul timpului, o marcă poştală tinde să se aprecieze proporţional cu creşterea preţului său de tranzacţionare pe piaţa de profil. Bine-înţeles, nu este o regulă universală, dar se aplică în foarte multe cazuri!

Un preț ridicat pentru o marcă poştală creează o percepție de „apartenenţă”, când se consideră că ea are o poveste de spus sau are în trecutul său o serie interesantă de proprietari. „Apartenenţa” este semnul distinctiv, oferă o oarecare mândrie proprietarului și certitudinea că a făcut o investiție bună.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul câştigării unor premii la expoziţii filatelice sau după publicarea unui catalog specializat cu piese din colecţia proprie. Astfel, investitorii reprezintă un element critic în supraviețuirea filateliei, deoarece ei sunt dispuși să cumpere mărci poştale valoroase în cantități multiple, nu doar câteva, în scopul de a-şi finaliza colecția personală.

Topul celor mai scumpe ţări


Most expensive countries

A top 20 most expensive countries to collect, an idea of MICHEL-Briefmarken-Katalog, with some examples from: Mauritius, Switzerland, British Guyana and many more.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Filatelic vorbind, cu cât o emisiune este mai rară şi mai bine primită pe piaţa de profil a binomului dealer-colecţionar, cu atât autoritatea poştală emitentă se poate mândri cu faptul că se încadrează în ceea ce cataloagele internaţionale numesc „most expensive countries to collect”.

Acest material a apărut ca o consecinţă a unei conjuncturi în care doi filatelişti pe care eu îi stimez foarte mult, au lansat o temă interesantă (Keijo Kortelainen a comentat o postare propusă de Jim Jackson) referitoare la cele mai scumpe ţări de colecţionat.

Keijo a prezentat un top 20, reieşit dintr-un studiu al MICHEL-Briefmarken-Katalog, care se prezintă astfel:

1 – Hawaii (seria de mărci poştale rare „Hawaii Missionary Stamps”, utilizată de misionarii americani sosiţi pe insulă în secolul al XIX-lea, a fost tranzacţionată cu peste 100.000$)  

2 – Mauritius (este cunoscută celebra eroare la „Mauritius Post Office”, în care a fost scris „Post Office” în loc de „Post Paid”; de asemenea, marca de 1 penny portocaliu a fost vândută la o licitaţie cu uriaşa sumă de 1.100.000$)

3 – Statul italian Toscana (emisiunile nedantelate „Leul din Toscana”, apărute între anii 1851-1859, sunt la mare căutare printre colecţionarii de mărci poştale)

4 – Statul italian Sicilia (emisiunea nedantelată din anul 1859 dedicată regelui Ferdinand al II-lea)

5 – Statul italian Sardinia (emisiunile din perioada 1851-1863 dedicate regelui Victor Emanuel al II-lea)

6 – Protectoratul regiunii Niger Coast (emisiunile dedicate reginei Victoria; interesante mi se par jumătăţile de mărci poştale supratipărite în anul 1894)

7 – Statele Unite (exemple ar fi multe, dar voi aminti aici doar celebrele „Inverted Mail” din anul 1918, care se tranzacţionează în prezent la aproximativ 42.500$; cea mai scumpă este valoarea nominală de 24 de cenţi)

8 – Elveţia (poate cea mai cunoscută marcă poştală elveţiană şi printre cele mai frumoase exemplare clasice este „Basel Dove”, emisă în anul 1845; este prima marcă tricoloră din lume şi se vinde cu aproximativ 18.000CHF)

9 – British Guyana (valoarea de 1 cent a „British Guiana Magenta Stamp” din anul 1856 este estimată în prezent la peste 1 milion de dolari)

10 – British Columbia (cu emisiunile dedicate reginei Victoria şi cele supratipărite)

Pe locurile următoare se clasează: Ceylon, Tahiti, Marea Britanie, Franţa, Kiauchau (colonie germană din anul 1897 destinată negocierilor cu China), Noua Scoţie, Straits Settlements (grup de teritorii britanice localizate în sud-estul Asiei), Hong Kong, Kenya-Uganda-Tanzania şi New Brunswick.

Raritatea unei emisiuni filatelice reprezintă principalul factor care stabileşte valoarea, însă frumusetea unei mărci poştale rare este determinată deseori de lipsa completă de corelare a pieței, situaţie indusă de pasiunea colecţionarului şi de cât este dispus acesta să cheltuie.

Voi ce credeţi?

Efectele Brexit asupra colecţiilor


The Brexit effects on collections

Passing over the political side of the issue, a majority decision in favor of Brexit appears to have some effects on the field of collecting. However, the British postage stamps and other philatelic products continue to be required in the auctions, a sign that life of stamp collectors will certainly continue after Brexit.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În ultima perioadă, apar tot mai multe opinii în mediul virtual care gravitează în jurul subiectului efectelor Brexit asupra colecţionării obiectelor de artă. Trecând peste latura pur politică a problemei, decizia majoritară a poporului britanic în favoarea Brexit se pare că prezintă unele efecte asupra domeniului colecţionării.

Astfel, odată cu scăderea puterii lirei sterline, apar tot mai mulţi amatori de achiziţionare la preţ redus a obiectelor de colecţionat, inclusiv a seriilor de mărci poştale din Regatul Unit, vânzările principalelor companii de comerţ electronic (inclusiv britanice) înregistrând paradoxal creşteri semnificative. Poate cea mai complexă analiză am găsit-o pe website-ul Barnebys, motor de căutare online pentru artă, antichităţi şi obiecte de colecţionat oferite de mai mult de 600 de case de licitaţii la nivel global.

Într-un articol recent, se vorbeşte despre faptul că, timp de decenii, Londra a fost considerată piaţa de capital a artei europene. Imediat după votul pentru Brexit, un văl de incertitudine a fost aruncat asupra industriei de artă, devenind imperioasă necesitatea analizării consecinţelor pe termen scurt şi mediu ale acestuia.

Casele de licitaţii de artă precum Phillips, Christie’s şi Sotherby’s, care au organizat evenimente la Londra la doar câteva zile după referendum, au confirmat tendinţa interesului în creştere pentru obiecte de colecţie vândute în lira sterlină, pe fondul devalorizării acesteia.

Cât despre consecinţele pe termen lung, optimismul este unul ceva mai temperat, iar acesta depinde foarte mult de modul în care Regatul Unit va negocia cu Uniunea Europeană termenii Brexit-ului. Un exemplu este nivelul taxelor impuse la import pentru obiectele de artă, respectiv propunerea de TVA de 5%. Astfel, este posibil ca mulţi dealeri de obiecte de artă să-şi mute afacerile în alte ţări, evitând să fie prinşi în adevărate furtuni fiscale.

Paris ar putea deveni o destinaţie favorită pentru astfel de afaceri. Totuşi, britanicii rămân optimişti, convinşi de faptul că arta este un pariu sigur în vremuri economice nesigure. Ei spun că piaţa de artă este una internaţională, iar colecţionarii vor continua să colecţioneze, dincolo de perioadele inerente de incertitudine.

Mărcile poştale şi alte produse filatelice britanice continuă şi ele să fie cerute în cadrul licitaţiilor, semn că viaţa filateliştilor va continua cu siguranţă şi după Brexit.

Ghid de colecţionat China II


Collecting guide for China (part 2)

The two major stages of Chinese philately are the Chinese Empire (Mainland) between the years 1878-1949, and the People’s Republic of China, from 1949 until today. Some items of interest for collectors of Chinese stamps are paper, lacing colors used over time, types of watermark etc. In the article below I write about two rare Chinese stamps.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În articolul precedent am prezentat câteva linii mari pe care filatelia chineză le urmează astăzi la nivel mondial, aflându-se în vizorul multor colecţionari şi licitatori, nu numai din China.

Voi continua ideea, considerând că trebuie avute în vedere mai multe aspecte pentru a forma o colecţie de mărci poştale chinezeşti. În primul rând, la fel precum istoria Chinei, filatelia se împarte în mai multe etape, ceea ce trebuie neapărat avut în vedere sunt emisiunile filatelice ale provinciilor chinezeşti şi a regiunilor geografice, dar şi că în China au existat mai multe administraţii poştale străine (franceză, germană, italiană, japoneză, indochineză).

De asemenea, există emisiuni filatelice locale (din anul 1871), ale birourilor chinezeşti din Tibet (anul 1911), ale forţele expediţionare chineze din perioada 1900-1921 şi multe altele.

Cele două etape majore ale filateliei chineze sunt cea a Imperiului Chinez (Mainland) dintre anii 1878-1949, respectiv cea a Republicii Populare Chineze, începând cu anul 1949 şi până astăzi.

Alte elemente de interes pentru colecţionarii de mărci poştale chinezeşti sunt hârtia, dantelura, culorile utilizate de-a lungul timpului, tipurile de filigran etc.

Ar mai fi multe de adăugat pe acest subiect, însă pentru formarea unei păreri asupra importanţei filateliei chineze, mă voi limita doar la a aminti cea mai rară (şi mai valoroasă) marcă poştală din China: „Red Revenue Surcharge Issue”, valoarea de 1$ supratipărită cu litere înguste pe 3 cenţi (Michel #33I), din anul 1897.

În lumea filatelică mai există astăzi doar 32 de piese de acest gen, o casă de licitaţii din Hong Kong obţinând în urma unei licitaţii desfăşurate în anul 2010 suma uriaşă de 300.000₤. Cu ocazia acelei licitaţii, reprezentanţii evenimentului au declarat faptul că „preţul mărcilor poştale vechi creşte anual cu aproximativ 15%, dar unele dintre ele au creşteri chiar şi de 100%, în condiţiile în care se speculează că valoarea lor va creşte şi mai mult în timp”.

Un alt exemplu este cel al mărcii poştale „Red Monkey” (Michel #1594), realizată în anul 1980 în 5 milioane de exemplare, preţul său ajungând astăzi până la 83.000₤.

Mie personal, mărcile chinezeşti îmi aduc aminte de copilărie, când mă bucura nespus momentul în care reuşeam să adaug în clasorul cu piese filatelice româneşti, poloneze, cubaneze sau mongoleze, câte un exemplar cu semne nostime pe ea, pe care abia mai târziu am înţeles că sunt litere ale alfabetului utilizat în China.

Ghid de colecţionat China


Collecting guide for China

Stamp collecting represents an investment still active, despite the time since its inception as a hobby. From over more than 60 million stamp collectors around the globe, a third collects China, and their number is growing. A useful guide can be the book ‘How to Collect & Invest in China Stamps’, written by Richard Tang.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Aşa cum afirmam într-un articol mai vechi de pe blog, filatelia reprezintă o investiţie încă activă, în ciuda perioadei de timp trecută de la apariţia sa ca hobby. Poate nu este chiar aşa de populară în rândul tinerilor zilelor noastre, aşa cum era odinioară, însă reprezintă în mod sigur un hobby care merită efortul de a-l descoperi, deoarece poate fi plin de satisfacţii şi chiar profitabil, la un anumit moment dat.

Un astfel de caz este al mărcilor poştale din China (inclusiv din provinciile sale precum Taiwan sau Hong Kong), deoarece economia chineză a devenit una dintre cele mai semnificative la nivel mondial şi tot ceea ce are legătură cu China poate deveni valoros, mărcile poştale nefăcând excepţie de la această regulă.

Totodată, din cei peste 60 de milioane de colecţionari de filatelie de pe glob, o treime colecţionează China, iar numărul acestora este în continuă creştere. Un ghid util poate fi cartea „Cum să colecţionaţi şi să investiţi în timbrele Chinei”, scrisă de un filatelist cu 15 ani de vechime într-ale filateliei, pe numele său Richard Tang.

Între cele 268 de pagini ale lucrării se află informaţii utile despre mărcile poştale chinezeşti şi despre cum poate fi construită o colecţie solidă, cu potenţial de valorificat în viitor. Cartea este structurată pe nouă capitole, pornind de la terminologia de bază, miturile legate de filatelie de-a lungul istoriei milenare a Chinei, ajungând la trendurile actuale în materie de filatelie şi ceea ce trebuie să facă sau să nu facă un colecţionar care s-a decis să aibă în clasoare mărci poştale din China.

Investiţiile exotice


Exotic investments

I’m currently in the situation where I have many foreign stamps, which I intend to put in my albums under the thematic criterion.

The problem remains in the case of old and very old postage stamps, which I would like to sort by country or region.

Of course, I cannot neglect the acquisition of new pieces, and I thought to formulate a question to which I invite you all to answer: worth investing in stamps from exotic regions like Rhodesia, Papua New Guinea, Barbados or Hong Kong?

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Mă aflu momentan în situaţia în care mi-am recatalogat colecţia de mărci poştale româneşti şi am constatat că am foarte multe mărci poştale străine, pe care intenţionez să le aşez în clasoare şi să le cataloghez după criteriul tematic.

Rămâne însă problema mărcilor poştale vechi şi foarte vechi, pe care aş dori să le sortez pe ţări sau regiuni. Bineînţeles, nu pot neglija achiziţia de noi piese pentru colecţia mea şi m-am gândit să formulez o întrebare la care vă invit pe toţi să răspundeţi: merită investit în mărci poştale din regiuni exotice, precum Rhodesia, Papua Noua Guinee, Barbados sau Hong Kong?

Am observat că preţurile cu care sunt tranzacţionate pe eBay sunt relativ ridicate, însă cred că impedimentul care generează reţinerea de a le cumpăra ar fi probarea autenticităţii lor.

Alternativa ar fi magazine precum website-ul cddstamps.com/bidstart-sales/, magazin online cu o mulţime de astfel de piese, care sunt garantate de vânzător, majoritatea dintre ele fiind cu preţuri accesibile. În plus, proprietarul, Michael Dodd, este membru al Great Britain Philatelic Society, director şi editor al newsletter-ului „Internet Philatelic Dealers Association Inc.”, dar şi un împătimit promotor al filateliei şi al codului de etică pentru vânzarea online.

The Cddstamps Store

Filatelia ca investiţie


Philately as investment

According to an article published by the prestigious newspaper The Telegraph, philately is an investment still active, despite the period of time that has passed since its emergence as a hobby. According to the British bankers, investment in hobbies increased continuously from 2005 to today, reaching a profit of 80%, further evidence that the transformation hobby in investment/business makes money.

In a top 12 most profitable investment over the past decade, philately is on 9th position.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Potrivit unui articol publicat de prestigiosul ziar The Telegraph, filatelia reprezintă o investiţie încă activă, în ciuda perioadei de timp trecută de la apariţia sa ca hobby. Potrivit bancherilor britanici, investiţia în hobby-uri a crescut continuu din anul 2005 până astăzi, ajungând la un profit de 80%, o dovadă în plus că transformarea hobby-ului în investiţie/afacere aduce bani.

Numărul total al colecţionarilor de filatelie la nivel mondial depăşeşte 200 de milioane – iată o „figură” impresionantă din partea filateliei, ţinând cont că tehnologia avansează şi lumea are tendinţa să uite vechile îndeletniciri ce au aparţinut cândva părinţilor, bunicilor sau străbunicilor noştri.

O dovadă în plus că valoarea filateliei este încă recunoscută la nivel mondial este poziţionarea pe locul 9 între primele 12 cele mai profitabile investiţii din ultimii zece ani.

Clasamentul este următorul:

1 – maşini clasice;

2 – artă de secol XIX;

3 – monede vechi;

4 – instrumente muzicale rare;

5 – artă postbelică şi contemporană;

6 – bijuterii;

7 – covoare;

8 – artă impresionistă şi modernă;

9 – mărci poştale;

10 – vinuri;

11 – lucrări tradiţionale chinezeşti;

12 – ceasuri.

Filatelia poate nu este chiar aşa de populară în rândul tinerilor zilelor noastre, aşa cum era odinioară, însă reprezintă în mod sigur un hobby care merită efortul de a-l descoperi, deoarece poate fi plin de satisfacţii şi chiar profitabil, la un anumit moment dat.