Arhivă

Istorie poştală

Această etichetă este asociată cu 3 articole

Corespondenţa cu zeppelinul


Correspondence with the zeppelin

The correspondence circulated using zeppelins is a very interesting field of study. The service was used between 1908-1939 in civil purposes through German aircrafts. Usually, correspondence was franked with special postage stamps, issued by several countries that paid the postal service to Germany, but also with definitive postage stamps, overprinted.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Corespondenţa distribuită cu ajutorul zeppelinului constituie un domeniu de studiu foarte interesant. Serviciul a fost utilizat între anii 1908-1939 în scop civil, prin intermediul aeronavelor germane. De obicei, corespondenţa era francată cu mărci poştale special emise de câteva ţări care plăteau astfel serviciul poştal Germaniei, dar şi cu mărci poştale uzuale supratipărite.

Prima perioadă de utilizare a acestui serviciu este cuprinsă între anii 1908-1914. Primul zeppelin pentru transportul corespondenţei a fost LZ 4, în iulie 1908, urmat la scurt timp de LZ 3. Pentru acestea, s-a utilizat o ştampilă ovală cu inscripţia  „LUFTSCHIFF / SIGNALPOST” şi „Z III” în centru, utlizat pe LZ 6 (Z 3) între lunile august-octombrie 1909.

Până în anul 1911, ştampilele erau inscripţionate „AN BORD DES / ZEPPELIN / LUFTSCHIFFES”, cu data în mijloc şi numele zeppelinului în partea inferioară. Apoi, din anul 1914, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, serviciul prin intermediul zeppelinelor a fost preluat de armata germană, fiind astfel interzis civililor.

Cea de-a doua perioadă este cea dintre anii 1919-1924, când au fost asigurate şi despăgubiri de război din partea Germaniei. LZ 120 „Bodensee” a fost cel care a reluat zborurile şi asigurarea corespondenţei, utilizându-se mărci poştale emise înainte de război, până în anul 1921, când zeppelinul a fost predat Italiei. LZ 126 a funcţionat pentru scurt timp în anul 1924, după care a fost predat Statelor Unite şi redenumit „Los Angeles” (ZR-3).

Cea de-a treia perioadă este cuprinsă între anii 1928-1939. LZ 127 „Graf Zeppelin” a avut o lungă şi strălucită carieră. Totul a început în septembrie 1928, când zeppelinul a asigurat pentru prima dată corespondenţa între Germania şi Statele Unite şi retur. Un an mai târziu, „Graf Zeppelin” a înconjurat globul, cu opriri la Tokyo şi Los Angeles.

Până la ieşirea sa din uz, în iunie 1937, zeppelinul a efectuat 590 de zboruri şi a cărat peste 12 tone de corespondenţă. A urmat apoi LZ 129 „Hindenburg”, poate cel mai celebru dintre toate, deoarece a rămas în istorie prin prăbuşirea de pe 6 mai 1937 la Lakehurst, Statele Unite (cele 368 de scrisori salvate din flăcări din totalul de 17.609 sunt astăzi cele mai colecţionate piese de aerofilatelie).

După izbucnirea celui de-al II-lea Război Mondial, a mai urmat doar LZ 130 „Graf Zeppelin II”, care a efectuat zboruri în interiorul Germaniei, între anii 1938-1939.

Astăzi, corespondenţa purtată de zeppeline nu se mai practică, însă rămân doar piesele de colecţie care fascinează filateliştii ori de câte ori apar în expoziţii sau prin licitaţii.

În cadrul celei mai recente licitaţii online a Corinphila Auction AG (205-209), lotul #1338 este constituit dintr-un plic francat cu patru mărci poştale emise în anul 1931 („Carol al II-lea – emisiunea Londra”, valorile de 30 lei şi 50 lei, respectiv „Poşta aeriană – vederi”, valorile de 5 lei şi 20 lei).

Corespondenţa a plecat din Sibiu, România, cu LZ 127 „Graf Zeppelin” la data de 8 iulie 1933 şi a ajuns la destinaţie în Buenos Aires, Argentina la data de 5 august 1933.

Cenzurate în anii ’40


Censored in the 1940s

I chose for this article a theme that enters in the study area of those who love the postal campaign history, postal censorship on the 1940s. The Military Censorship Bureau controlled the press, and internal and external correspondence.

The county offices used the large, rectangular postmarks with the text ‘Censored/Military Censorship/of the County…’ on three rows, and the city offices used the round double postmarks with the text ‘Military Censorship Bureau…’.

I’ll detail with two postcards, censored by the census office in Alba Iulia.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Am ales pentru acest articol o temă care intră în aria de studiu a celor care îndrăgesc istoria poştală de campanie, anume cenzura poştală pe circulaţiile anilor ’40.

Regulile erau stricte, biroul de cenzură militară controlând presa şi corespondenţa internă şi externă. Birourile judeţene utilizau ştampile mari, dreptunghiulare, cu textul „Cenzurat/Cenzură militară/a judeţului…” pe trei rânduri, iar cele orăşeneşti ştampile rotunde, cu cerc dublu şi textul „Biroul de cenzură militară…”.

Detaliez cu două cărţi poştale, cenzurate de biroul de cenzură din Alba Iulia. Prima a fost expediată pe 19 martie 1942, având ca destinaţie Aradul. Ştampila este de culoare roşie, cu formă dreptunghilară, având textul „Cenzurat/Alba-Iulia 15” pe două rânduri. Cartea poştală este francată cu tariful de 6,50 lei (o marcă pretipărită de 4 lei şi două mărci din emisiunea „Monumente istorice – mânăstiri şi cetăţi”, de 0,50 lei şi 2 lei).

A doua a fost expediată pe 23 ianuarie 1944, ajungând după două zile la Ploieşti. Ştampila cenzurii este de culoare violet, cu formă dreptunghilară, având textul „1. Cenzurat Alba-Iulia 1.” pe un rând. Cartea poştală este francată cu tariful de 13 lei (o marcă pretipărită de 9,50 lei şi o marcă de 3,50 lei din emisiunea „Mihai – uzuale, filigran MM”).

Un vechi însemn poştal


An old postage sign

On the postage stamp in the following picture – the value of 25 bani (Michel # 105) from the ‘Carol I – Ear of wheat’ issue – is applied an old postal sign, like the ‘old goat’ in Bucharest. It appears that there are several criteria for cataloging these ‘goats’, such as the ink used (or the color of the fingerprint), the place of the postmark, the size of the postal sign, and many more others.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Spre finalul secolului al XIX-lea, se punea problema găsirii unui sistem de marcare a corespondenţei prin numere matricole aparţinând factorilor poştali, în scopul verificării corectitudinii şi regularităţii distribuirii corespondenţei în Capitală. Astfel, se rezolva şi problema responsabilizării celor care distribuiau corespondenţa.

Pe marca poştală din imaginea alăturată – valoarea de 25 bani (Michel #105) din emisiunea „Carol I – Spic de grâu” – este aplicat un însemn poştal matricol, de tipul „goarnă veche” bucureşteană. Se pare că sunt mai multe criterii de catalogare a acestor „goarne”, ca de exemplu după tuşul utilizat (sau culoarea amprentei), locul aplicării ştampilei, dimensiunile însemnului poştal etc.

Concret, marca poştală aflată în discuţie, parte a colecţiei mele filatelice, poartă numărul matricol „135” şi are culoarea amprentei neagră (interesant fiind contrastul creat între amprentă şi ştampila de obliterare, de culoare violet). În ceea ce priveşte locul ştampilării, trebuie spus că aceasta se făcea oriunde pe corespondenţă, în cazul mărcii poştale alăturate aceasta realizându-se chiar pe suprafaţa ei.

De asemenea, referitor la dimensiuni, cercul interior (în care este încadrat numărul matricol) are diametrul de 8 mm. Acest sistem de marcare a fost utilizat din anul 1896 şi până la debutul primei conflagraţii mondiale, fiind reluat ulterior, însă sub alte forme.