Arhivă

Magenta

This tag is associated with 4 posts

Topul filatelic al anului 2017


The philatelic top of 2017

Some postage stamps are extremely rare, and just like with any other collecting hobby, there are some pieces that are worth insane amounts of money. In this article, I’ll talk about some of the rarest postage stamps ever, in a top 10 rarest postage stamps, released by The Gazette Review’s website.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Aşa cum afirmam într-o postare anterioară pe blog, cu cât o emisiune filatelică este mai rară şi mai bine primită pe piaţa de profil, cu atât autoritatea poştală emitentă se poate mândri cu faptul că se încadrează în ceea ce cataloagele internaţionale numesc „most expensive countries to collect”.

Website-ul american The Gazette Review a publicat de curând topul 10 actualizat pentru anul 2017 al celor mai rare (şi celor mai scumpe) mărci poştale la nivel mondial, piesele însumând incredibila valoare de 8.555.000$:

1 – Eroarea de culoare Treskilling Yellow (marca emisă în anul 1855 în Suedia s-a păstrat până în prezent într-un singur exemplar; în anul 1937, piesa a intrat în colecţia regelui Carol al II-lea al României pentru suma de 5.000£, în urma unei licitaţii organizate de casa H.R. Harmer; marca poştală este cotată astăzi la 2,3 milioane $)

2 – Eroarea de culoare Baden 9 Kreuzer (marca emisă în anul 1851 în statul german Baden a fost colorată din greşeală în verde în loc de roz; interesant este faptul că eroarea a fost descoperită abia după 44 de ani de la emiterea mărcii poştale, iar astăzi mai există doar 4 exemplare; marca este cotată în prezent la 1,4 milioane $)

3 – One cent magenta (marca emisă în anul 1856 în British Guyana, mai există astăzi doar într-un singur exemplar; raritatea sa rezultă din numărul limitat de exemplare emise iniţial; preţul său este estimat astăzi la 935.000$)

4 – Benjamin Franklin (marca a fost emisă în anul 1867 în Statele Unite, la scurt timp după Războiul Civil; face parte dintr-o serie care mai include mărci poştale cu chipurile lui Abraham Lincoln şi George Washington; astăzi, această marcă poştală este cotată la valoarea de 935.000$)

5 – Hawaiian Missionaries (marca a fost emisă în anul 1851; iniţial, o astfel de marcă poştală costa 15 cenţi şi era utilizată de misionarii care lucrau în Hawaii; astăzi, există mai puţin de 20 de astfel de piese, iar preţul unui exemplar se ridică la suma de 760.000$)

6 – Mauritius Post Office (marca a fost emisă în anul 1847; există două versiuni ale acestei mărci poştale, una în portocaliu şi alta în albastru; în anul 1993, un plic francat cu ambele variante de culoare ale mărcii a fost vândut în cadrul unei licitaţii cu preţul de 4 milioane $; astăzi, un exemplar este cotat la valoarea de 600.000$)

7 – Perechea Buenos Aires „In Ps” (emisă în anul 1859, este singura pereche existentă astăzi dintr-o emisiune a Statului Buenos Aires; este vorba despre o eroare de orientare a celor două mărci ale perechii, iar valoarea acestui singur exemplar existent în prezent este de 575.000$)

8 – Marca poştală Tiflis (emisă în anul 1857 în oraşul Tiflis – astăzi Tbilisi – din Georgia; astăzi mai există doar 5 exemplare din acestă emisiune, iar valoarea unei mărci poştale este estimată la 500.000$)

9 – Declaraţia de Independenţă (marca a fost emisă în anul 1869, în Statele Unite; este una dintre primele mărci poştale americane tipărite în două culori: verde şi violet; preţul estimat astăzi pentru un astfel de exemplar este de 275.000$)

10 – Debarcarea lui Columb (marca a fost emisă în anul 1869, în Statele Unite; în imagine este recreată o pictură a evenimentului, realizată de John Vanderlyn; valoarea de astăzi a mărcii poştale este estimată la 275.000$)

Advertisements

Topul celor mai scumpe ţări


Most expensive countries

A top 20 most expensive countries to collect, an idea of MICHEL-Briefmarken-Katalog, with some examples from: Mauritius, Switzerland, British Guyana and many more.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Filatelic vorbind, cu cât o emisiune este mai rară şi mai bine primită pe piaţa de profil a binomului dealer-colecţionar, cu atât autoritatea poştală emitentă se poate mândri cu faptul că se încadrează în ceea ce cataloagele internaţionale numesc „most expensive countries to collect”.

Acest material a apărut ca o consecinţă a unei conjuncturi în care doi filatelişti pe care eu îi stimez foarte mult, au lansat o temă interesantă (Keijo Kortelainen a comentat o postare propusă de Jim Jackson) referitoare la cele mai scumpe ţări de colecţionat.

Keijo a prezentat un top 20, reieşit dintr-un studiu al MICHEL-Briefmarken-Katalog, care se prezintă astfel:

1 – Hawaii (seria de mărci poştale rare „Hawaii Missionary Stamps”, utilizată de misionarii americani sosiţi pe insulă în secolul al XIX-lea, a fost tranzacţionată cu peste 100.000$)  

2 – Mauritius (este cunoscută celebra eroare la „Mauritius Post Office”, în care a fost scris „Post Office” în loc de „Post Paid”; de asemenea, marca de 1 penny portocaliu a fost vândută la o licitaţie cu uriaşa sumă de 1.100.000$)

3 – Statul italian Toscana (emisiunile nedantelate „Leul din Toscana”, apărute între anii 1851-1859, sunt la mare căutare printre colecţionarii de mărci poştale)

4 – Statul italian Sicilia (emisiunea nedantelată din anul 1859 dedicată regelui Ferdinand al II-lea)

5 – Statul italian Sardinia (emisiunile din perioada 1851-1863 dedicate regelui Victor Emanuel al II-lea)

6 – Protectoratul regiunii Niger Coast (emisiunile dedicate reginei Victoria; interesante mi se par jumătăţile de mărci poştale supratipărite în anul 1894)

7 – Statele Unite (exemple ar fi multe, dar voi aminti aici doar celebrele „Inverted Mail” din anul 1918, care se tranzacţionează în prezent la aproximativ 42.500$; cea mai scumpă este valoarea nominală de 24 de cenţi)

8 – Elveţia (poate cea mai cunoscută marcă poştală elveţiană şi printre cele mai frumoase exemplare clasice este „Basel Dove”, emisă în anul 1845; este prima marcă tricoloră din lume şi se vinde cu aproximativ 18.000CHF)

9 – British Guyana (valoarea de 1 cent a „British Guiana Magenta Stamp” din anul 1856 este estimată în prezent la peste 1 milion de dolari)

10 – British Columbia (cu emisiunile dedicate reginei Victoria şi cele supratipărite)

Pe locurile următoare se clasează: Ceylon, Tahiti, Marea Britanie, Franţa, Kiauchau (colonie germană din anul 1897 destinată negocierilor cu China), Noua Scoţie, Straits Settlements (grup de teritorii britanice localizate în sud-estul Asiei), Hong Kong, Kenya-Uganda-Tanzania şi New Brunswick.

Raritatea unei emisiuni filatelice reprezintă principalul factor care stabileşte valoarea, însă frumusetea unei mărci poştale rare este determinată deseori de lipsa completă de corelare a pieței, situaţie indusă de pasiunea colecţionarului şi de cât este dispus acesta să cheltuie.

Voi ce credeţi?

Expoziţia Mondială NY 2016


NY World Expo 2016

These days starts a major philatelic event worldwide: World Philatelic Exhibition in New York. The exhibition was selected by the American Philatelic Society to represent an event to be hosted every ten years by the United States. This year we talk about the 11th editon.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Zilele acestea începe un eveniment major pentru filatelia din lumea întreagă: Expoziţia Mondială de Filatelie de la New York. Expoziţia a fost selectată de American Philatelic Society să reprezinte evenimentul găzduit o dată la zece ani de Statele Unite. Mai mult de 4.000 de panouri expoziţionale, dispuse în cadrul Jacob K. Javits Convention Center, vor constitui motivul pentru care, pentru câteva zile (28 mai – 4 iunie 2016), filatelia va fi vedeta.

Se estimează că expoziţia va fi vizitată de circa un sfert de milion de oameni, care vor putea interacţiona cu reprezentanţii birourilor poştale din lumea întreagă, dar vor avea şi privilegiul de a admira rarităţi filatelice, precum cea mai scumpă marcă poştală din lume, unica British Guiana 1c magenta din 1856, vândută de casa de licitaţii Sotherby’s antreprenorului american Stuart Weitzman pe data de 17 iunie 2014, pentru suma record de 9,48 milioane $.

Consider utilă trecerea în revistă a ediţiilor anterioare ale Expoziţiei pe teritoriul Statelor Unite, ajunsă anul acesta la cea de-a 11-a ediţie: 1913 – US International, New York, 1926 – US International, New York, 1936 – TIPEX, New York, 1947 – CIPEX, New York, 1956 – FIPEX, New York, 1966 – SIPEX, New York, 1976 – INTERPHIL, Philadelphia, 1986 – AMERIPEX, Chicago, 1997 – PACIFIC’97, San Francisco, 2006 – US International, Washington.

„Noul val” de filatelişti


The ‘new wave’ of stamp collectors

The documentary called ‘Freaks and Errors’ is an ambitious project, that wants to answer to 3 important questions about a hobby with a venerable age: May people collect stamps? Why wasn’t achieved so far a documentary about a hobby that has over 175 years? Why would someone pay for such a project?

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Informaţiile următoare sunt preluate de pe website-ul StampNews.com. Este vorba despre un proiect ambiţios despre mărci poştale, colecţionari şi încercarea de a scoate din obscuritate un hobby fabulos, proiect materializat sub forma unui film documentar denumit „Freaks and Errors”. Finanţarea lui ar urma să se facă din donaţii.

Trecând peste alte amănunte, esenţa este structurată sub forma a 3 întrebări la care se caută răspunsuri. Unu: mai colecţionează oamenii mărci poştale? Doi: de ce nu s-a realizat până în prezent un documentar despre un hobby care are peste 175 ani? Trei: de ce ar plăti cineva pentru un asemenea proiect?

Se vrea aflarea influenţei schimbărilor contemporane asupra unui hobby ajuns la o vârstă venerabilă, fiind cunoscut faptul că generaţiile mai tinere au un alt mod de socializare şi de percepere a relaţiilor cu ceilalţi, în comparaţie cu cele mai în vârstă. Se întrevede aşadar vreun viitor pentru filatelie? Din fericire, s-a format un grup de entuziaşti care a început căutarea de colecţionari pasionaţi şi pe care i-au luat la întrebări.

De ce se colecţionează ceva ce pentru majoritatea oamenilor nu reprezintă decât un mod de plată a unui serviciu poştal? Este aceasta o evadare din rutina zilnică? Este o modalitate de socializare cu alţi oameni? Se pare că toate aceste întrebări au un element comun: răspunsul este afirmativ!

Grupul de entuziaşti a identificat nevoia de interacţionare dintre pasionaţii de filatelie pentru a-şi perfecţiona abilităţile de catalogare, organizare şi poate chiar de controlare a unei mici părţi din viaţa lor. Fenomenul declinului accentuat al utilizării serviciilor poştale clasice poate conduce la o nouă întrebare: câţi filatelişti mai colecţionează şi pentru cât timp o vor mai face? Grupul de entuziaşti a găsit răspuns şi la această întrebare: sunt încă mulţi, însă majoritatea nu o recunosc!

Acest film va dezvălui trăsăturile comune ale colecţionarilor de mărci poştale. În plus, sunt dezvăluite detalii despre afacerile filatelice la nivel mondial, inclusiv licitaţii, colecţionari celebri, mistere şi scandaluri. Un exemplu este momentul-surpriză din anul 2014, al vânzării celei mai rare mărci poştale din lume (British Guiana One-Cent Magenta), cu fabuloasa sumă de 9,48 milioane $.