Arhivă

Opinii

Această etichetă este asociată cu 38 articole

Cei 10 inamici ai filateliştilor


The 10 enemies of stamp collectors

My Twitter account gives me daily the opportunity to explore the wonderful world of stamp collecting, to find philatelic news and to interact with other collectors or representatives of philatelic associations, but also to find answers to various questions that arise, as I decipher day by day the mysteries of this hobby.

One of the questions is about the deterioration agents of postage stamps – there are 10 such agents (which I called ‘philatelic enemies’) – who can affect a stamp collection.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Contul din reţeaua socială Twitter îmi dă posibilitatea zilnic să explorez minunata lume a colecţionării mărcilor poştale, să aflu noutăţi filatelice şi să interacţionez cu alţi filatelişti sau reprezentanţi ai asociaţiilor filatelice, dar şi să aflu răspunsuri la diverse întrebări care apar pe măsură ce descifrez tainele acestui hobby.

Una dintre întrebări este cea referitoare la agenţii de deteriorare a mărcilor poştale – îşi mai găsesc locul în colecţia filatelică mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare?

Există 10 agenţi de deteriorare – pe care i-am numit „inamici ai filateliştilor” – care pot acţiona asupra unei colecţii filatelice:

– umiditatea – trebuie păstrată în intervalul optim de 35-55%;

– temperatura – căldura excesivă şi frigul sunt sunt la fel de dăunătoare condiţiei mărcilor poştale, de aceea trebuie respectat intervalul optim de 18-22°C;

– lumina excesivă – expunerea la razele solare sau la surse apropiate de lumină artificială provoacă pete, decolorări, iar uneori chiar crăparea mărcilor poştale;

– apa;

– substanţele chimice – diversele spray-uri sau aerosoli pot afecta iremediabil hârtia mărcilor poştale;

– forţa fizică – poate cauza deformări, îndoituri sau rupturi, de aceea este recomandată stocarea mărcilor poştale în albume sau clasoare;

– rozătoarele, insectele şi microorganismele;

– focul;

– neglijenţa;

– hoţii.

În mod normal, mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare, de la îndoituri, pete şi până la rupturi, n-au ce căuta într-o colecţie aparţinând unui colecţionar care se respectă, şi mai ales nu pot face obiectul vânzării sau schimbului filatelic. Dar cum procedăm în cazul unor mărci valoroase (atât în ceea ce priveşte vechimea, dar şi valoarea de catalog)? Renunţăm aşa uşor la acestea?

Un prieten de-al Blogului de timbrofil, Michael Dodd, este de părere că mai întâi trebuie stabilit gradul de deterioare a unei mărci. Dacă este vorba despre urme de murdărie sau de praf, se poate utiliza spălarea suprafeţei acelei mărci cu apă caldă. Mulţi oamenii sugerează utilizarea a tot felul de substanţe chimice, însă este recomandată testarea acestora înainte de utilizare.

Într-un final, pentru grade avansate de deteriorare, este utilă stabilirea conceptului de marcă poştală valoroasă – 10$, 100$, 1.000$? Poate face diferenţa o anumită ţară, regiune, perioadă, eveniment…

Părerea mea este că problema în acest caz trebuie pusă astfel – cu cât valoarea este mai ridicată, cu atât merită investiţia de a consulta un expert în conservare pentru a găsi o cale de a salva acea marcă şi de o avea în continuare în colecţie.

O dorinţă de sărbători


A desire for holidays

They say that the desire expressed at Holy Easter has great chances to come true! Well, my desire is to see more online presence from stamp collectors in Romania. The reasons could be numerous, and the most important is that Romanian philately, which next year will turn the venerable age of 160 years, is truly fascinating and full of history that deserves to be told.

Happy Easter to all, wherever you are!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Este vremea sărbătorilor pascale, momentul când cu toţii ne aplecăm spre introspecţie şi spre căutarea unei căi de a deveni ceva mai buni. Anul acesta, toţi creştinii sărbătoresc în acelaşi timp Învierea Domnului, acest fapt făcând încărcătura spirituală să aibă o şi mai mare intensitate. Am ilustrat această scurtă postare cu imaginile a două mărci poştale româneşti emise de curând. Ele surprind cel mai bine mesajul divin şi dorinţa noastră, a tuturor, de a deveni mai buni.

Se spune că dorinţa exprimată în preajma sărbătorilor pascale are şanse foarte mari să se împlinească! Ei bine, dorinţa mea este văd cât mai multe prezenţe filatelice în mediul online din partea colecţionarilor de mărci poştale din România. Motivele ar fi numeroase, iar cel mai important dintre ele este că filatelia românească, care anul viitor va împlini venerabila vârstă de 160 de ani, este cu adevărat fascinantă şi plină de istorii ce merită povestite.    

Un Paşte liniştit tuturor, oriunde v-aţi afla!

Din nou despre viitorul filateliei


Again about the future of philately

Into an article in the online magazine ‘FEPA News’, honorary president of Swedish Philatelic Federation, Mr. Gunnar Dahlvig, do consider the current state of philatelic federations and clubs worldwide, showing that the number of theirs members is declining in recent years.

The pessimistic perspective of the author is tackled in a more optimistic by Mr. Costas Chazapis, member of the Hellenic Philatelic Federation, who gives a chance for us to have a future for philately, but emphasizes several conditions. One of them is that philately is ‘rebranding’ and focused on technology and partnerships (as outlined in the ‘Summit on the future of philately’ in October 2016).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Într-un articol apărut în revista online „FEPA News”, preşedintele de onoare al Federaţiei Filatelice Suedeze, domnul Gunnar Dahlvig, face o radiografie a situaţiei actuale a federaţiilor şi cluburilor filatelice din lume, trăgând un semnal de alarmă că numărul membrilor acestora este în continuă scădere în ultimii ani. Dă exemplu federației pe care o reprezintă, care avea la summit-ul „Stockholmia” din anul 1986 un număr de 12.000 de membri, iar astăzi doar 2.700, deşi eforturile depuse pentru remedierea situaţiei declinului numeric au fost mari, iar Suedia este una dintre naţiunile cu un mare succes filatelic la nivel mondial.

Pesimismul domniei sale se accentuează când vorbeşte despre majoritatea organizațiilor poștale care sabotează filateliştii cu noile lor emisiuni, cu scopul precis de a le vinde colecţionarilor de mărci poştale, deoarece se cunoaşte foarte bine faptul că cererea de mărci poştale este din ce în ce mai scăzută. În urmă cu aproximativ 50 de ani încă existau seturi de uzuale cu multe valori nominale, dar cu acelaşi design, diferenţele de culori utilizate şi uneori chiar şi perforaţiile diferite făcând din acele emisiuni unele atractive pentru colecţionarea în mod tradiţional sau pentru realizarea de exponate de istorie poştală. La mărcile poştale moderne acest lucru este, din păcate, foarte rar sau chiar inexistent.

Colecţionarii tematici ar putea crede că este extraordinar să dispui de material nou în emisiunile filatelice recente, însă şi aici intervine o mare problemă, ideile inovative pentru diversificarea temelor filatelice sunt foarte puţine. În anii 1980, FIP a introdus clasa competiţională „Filatelie modernă”, care trebuia să conţină exclusiv emisiunile din ultimii 10 ani. Clasa a fost inclusă în 7 expoziții internaționale, începând cu „Hamburg 85” şi până la „Coreea 94” și apoi a dispărut discret, deoarece conceptul a fost imposibil de realizat şi interesul colecţionarilor era unul scăzut. Acum, FIP încearcă reintroducerea lui, pentru ultimii 20 de ani, însă există anumite dubii privind succesul scontat de forul internaţional.

Consecința principală a expedierii tot mai multor e-mail-uri şi mesaje text este un număr tot mai mic de plicuri francate şi circulate efectiv. Mergând şi mai departe cu raţionamentul, posibilitatea de colecţionare a emisiunilor filatelice moderne obliterate este foarte mult îngreunată. În plus, acum se utilizează la scară largă tot felul de metode de plată a contravalorii scrisorilor prin poştă, mărcile poştale nemaifiind obliterate.

Generaţia următoare? Ei bine, s-a dovedit o realitate faptul că activitatea filatelică a multor copii (atraşi cu eforturi susţinute spre acest hobby) se termină subit la vremea adolescenţei, când studiile, apoi cariera şi familia, preiau interesul lor în viaţa cotidiană. Dar, cel puțin unii dintre ei, se întorc la filatelie la vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani.

În finalul articolului, autorul se întreabă dacă nu cumva colecţionarii se identifică cu vârsta colecţiilor lor, devenind, la rândul lor, antichităţi? Se dă exemplu chiar pe el însuşi – mărcile poştale din anul 1964 sunt considerate deja semi-antichităţi, în conformitate cu nomenclatorul specific domeniului antichităţilor…

Replica nu a întârziat să apară, tot în cadrul unui articol apărut în revista online „FEPA News”, semnat de domnul Costas Chazapis, membru al Societăţii Filatelice Elene. Acesta întăreşte cele afirmate de domnul Gunnar Dahlvig, mai puţin concluzia potrivit căreia „probabil am atins nivelul cel mai de jos şi cel mai bine putem sta unde suntem acum”.

Într-o lume în continuă schimbare, practicile și obiceiurile noastre s-au schimbat, spre exemplu, din anul 1986, punctul temporal stabilit de autor. Aceasta include reevaluarea utilităţii cluburilor filatelice, deoarece acestea și-au pierdut exclusivitatea în furnizarea de cunoștințe, dar şi reevaluarea necesităţii ca tinerii să se angajeze în studiile lor, în carieră şi familie, înainte de a atinge o vârstă la care să se aplece asupra filateliei ca mod de petrecere a timpului liber.

Într-un ton ușor mai optimist, putem spune că acum putem comunica mai repede și mai bine, putem avea acces la baze de date pentru nevoile noastre de cercetare, putem cumpăra și vinde într-o fracţiune de timp, putem crea website-uri, bloguri, reviste online și lucrări scrise, cu imagini de înaltă calitate, cu costuri mult mai reduse ca odinioară. Tehnologia este în continuă modelare a vieții noastre şi suntem invitaţi să profităm de ea din plin!

Pe de altă parte, aproape două secole de material filatelic divers este încă acolo, ascuns în subsoluri sau mansarde, sertare sau cufere, așteptându-ne cu răbdare să-i dezvăluim secretele. Domnul Costas Chazapis mai spune că acest material încă nedescoperit este suficient pentru ca noi să-l cercetăm şi să ne bucurăm de partea care ne-a mai rămas din viaţă, îmbogăţindu-l continuu şi transmiţându-l generaţiilor următoare.

Deci, lucrurile nu par chiar aşa de sumbre! Iar noi le putem face chiar mai bune dacă vom lucra la o chestiune majoră – filatelia trebuie „rebranduită” şi axată pe tehnologie şi parteneriate (aşa cum s-a avansat ideea în cadrul „Summit-ului privind viitorul filateliei” din octombrie 2016). Acţionând în felul acesta, filatelia se va afla în viaţă şi peste mulţi ani de acum înainte, având asigurat un viitor!

Condiţia mărcilor poştale


The condition of postage stamps

Michael Dodd provides me another excellent idea for an article about stamp collecting. The importance of condition is a vast area of study in stamp collecting, and here we talk about gums, margins, perforations, color fading, and cancellations.

Michael, thanks for your help, and I urge all of you to visit his websites, because these are places where you’ll always find quality products at affordable prices, with an irreproachable condition.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Acesta este un nou articol scris în colaborare cu Michael Dodd, proprietarul brandului „cddstamps”. Articolul precedent a fost „Despre abaterile filatelice”. Acesta este despre condiţia mărcilor poştale, cu exemple elocvente din vasta sa ofertă de pe website-ul propriu de vânzări şi de pe magazinul online găzduit de Hipstamp.com.

Punctul de plecare în acest scurt studiu îl reprezintă textele şi imaginile din cataloagele Stanley Gibbons, care descriu importanţa condiţiei mărcilor poştale, respectiv a gumei, marginilor, perforaţiilor, nuanţelor de culori şi a obliterărilor.

Un aspect trebuie stabilit de la început, anume că este necesară o anumită toleranţă pentru condiţia mărcilor poştale raportată la criteriul anului de emitere a acestora. Desigur, toate aspectele enumerate mai sus trebuie luate în considerare, dar vă așteptați ca o marcă poştală emisă în anii 1880 sau 1890 să se prezinte la aceleaşi standarde ca una emisă în anii 1980, 1990 sau chiar 2010?

Sigur că nu! Sau, poate că da, și astfel condiţia bună a unei mărci mai vechi să se reflecte în prețul de catalog?

Cele mai importante aspecte, dar arătând o mare toleranţă pentru emisiunile mai vechi, sunt perforațiile întregi şi obliterările curate, iar în cazul mărcilor neuzate, o gumă curată şi urme uşoare de şarnieră.

Centrarea este la fel de importantă, desigur, dar mărcile poştale emise în urmă cu peste 100 de ani nu au dispus de controale de calitate, precum mărcile emise în perioada contemporană.

Aşadar, haideţi să vedem câteva mărci poştale şi să încercăm să le evaluăm condiţia, ţinând cont de aspectele enumerate anterior.

a) condiţia perforaţiilor – Jamaica (SG #1), albastru pal, emisă în anul 1860; marca este într-o condiţie bună, prezintă uşoare urme de şarnieră, însă perforaţiile de pe latura stângă sunt neuniforme, fiind tăiate; se observă că centrarea imaginii nu este perfectă, dar se prezintă mult mai bine decât media acelei perioade.

b) centrarea şi obliterarea – Jamaica (SG #7), bordo, emisă în anul 1872; marca nu este foarte bine centrată, însă este foarte curată, prezentând o obliterare inversată „A45” (obliterare utlizată de London Foreign Office PO).

c) condiţia gumei – ar fi de semnalat aici îngălbenire accentuată a gumei, datorată unor diverse cauze, precum păstrarea în condiţii neprielnice; de asemenea, urmele grosiere de şarnieră afectează condiţia mărcii poştale.

d) condiţia nuanţelor de culori şi culoarea de referinţă – Jamaica (SG #18), emisă în anul 1885; aici sunt de fapt două probleme: o culoare roz, dar cu diverse nuanţe, respectiv o culoare carmin (SG #18a), emisă în anul 1886; este foarte greu de determinat culoarea fără culoarea de referinţă.

Îi mulţumesc lui Michael pentru ajutor şi vă îndemn să-i vizitaţi website-urile, deoarece sunt locuri unde veţi găsi mereu produse de calitate, la preţuri accesibile, având o condiţie de nereproşat.

„Blog de timbrofil” 200


‘Blog de timbrofil’ 200

This is the 200th article of my blog! I wrote dozens of articles so far, some of them stirred reactions from readers, some just pointed aspects of philatelic community life, and all these I have gathered in a number of categories representing the basic structure of my blog. Many thanks for watching ‘Blog de timbrofil’! Its story is far from being over!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Acesta este cel de-al 200-lea articol pe care-l postez pe blog!

Pentru aceia dintre voi care-mi descoperiţi pentru prima oară blogul, voi face o scurtă prezentare a acestuia. L-am numit „Blog de timbrofil”, intenţia mea fiind aceea de a atrage atenţia asupra unui hobby ale cărui rădăcini se pierd în negura vremurilor, pe timpul când „timbrofil” era denumirea dată colecţionarului de mărci poştale şi alte efecte filatelice.

Asocierea cu tehnicile moderne, în speţă blogul şi reţelele sociale, realizează un arc peste timp, obiectivul declarat al blogului (şi pe care-l reiterez aici) fiind acela de a îndrepta paşii cât mai multor tineri spre filatelie, ori măcar de a le stârni curiozitatea privind colecţionarea şi studierea mărcilor poştale.

La rândul meu, învăţ filatelie zi de zi, beneficiind de informaţii şi consiliere din partea unor filatelişti cu experienţă, deveniţi acum şi bloggeri.

Am scris zeci de articole până acum, unele dintre ele au stârnit reacţii din partea cititorilor, altele doar au punctat aspecte din viaţa comunităţii filatelice, iar toate acestea le-am adunat într-o serie de categorii care reprezintă structura de bază a blogului meu.

Printre opinii, călătorii, terminologie, schimburi filatelice, interviuri, prezentarea unor piese din colecţia personală şi a pionierilor acestui frumos hobby, am înscris între paginile unui veritabil „jurnal de timbrofil” scurte episoade în care mi-am prezentat oraşul adoptiv din perspectivă filatelică.

Nu rămâne decât să-l citiţi şi să-mi spuneţi părerea voastră.

Iar acelora dintre voi care-mi urmăriţi activitatea de ceva vreme, nu pot decât să vă mulţumesc şi să vă invit să-mi fiţi alături în continuare.

Povestea „Blogului de timbrofil” este departe de a se fi terminat!

Motive pentru a colecţiona


Reasons to collect

It’s already been 2 years since I am writing on this blog! This is a philatelic story of my first steps into stamp collecting, through the ideas of Ayd Rand, who wrote an article in ‘Minkus Stamp Journal’, in 1971.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Au trecut deja 2 ani de când scriu pe blog! La ceas aniversar, mi-am propus să-mi adresez 2 întrebări. Prima este: de ce colecţionez mărci poştale?

Pentru a răspunde, voi utiliza câteva idei din spusele novelistei ruso-americane Ayd Rand, desprinse dintr-un articol publicat iniţial în anul 1971 în „Minkus Stamp Journal”. La fel ca mulţi dintre noi, a colecţionat mărci poştale încă din copilărie şi a făcut mai târziu o pasiune din aceasta.

Eu am început să colecţionez mărci poştale când aveam vreo 8-9 ani. Pe vremea aceea, nu ştiam prea multe despre lumea filateliştilor, mi-aduc aminte că existau nişte plicuri filatelice (cu premii) pe care mi le cumpărau ai mei şi în care găseam de fiecare dată noi piese ce le aşezam cu grijă într-un clasor de dimensiuni medii, cu o copertă albastră.

După o vreme, am renunţat la acest hobby, clasorul cu tot cu mărcile din el ajungând într-o cutie de carton, rămânând uitat într-un final după trecerea multor ani în care printre preocupările mele nu şi-a găsit loc şi filatelia.

Alţi ani au trecut apoi, priorităţile în viaţă s-au tot schimbat, iar timpul meu liber a devenit atât de preţios, încât trebuia să-mi concentrez atenţia asupra unui hobby care să-mi ofere un refugiu în goana nebună a lumii în care trăim cu toţii. Iar acest hobby s-a numit, bine-înţeles, filatelia!

Cum s-a întâmplat asta? Într-o zi, am primit câteva mărci poştale cadou, într-o alta un vechi catalog filatelic, iar scânteia s-a aprins din nou! Am frecventat de atunci diverse anticariate, târguri, magazine, m-am informat, am făcut schimburi, am ajuns să discut despre filatelie, să-mi cataloghez colecţia, să scriu un blog,..

Precum Ayd Rand, am regăsit entuziasmul de a colecţiona după mulţi ani, ca și cum n-ar fi existat nicio întrerupere! Şi totuşi, de ce colecţionez mărci poştale?

Am fost întrebat de multe ori despre aceasta. Întocmai cum a răspuns Ayd Rand, motivele mele sunt oarecum aceleaşi, deoarece plăcerea de a colecţiona se regăseşte în modul în care-ţi foloseşti eficient mintea.

Dincolo de îmbogăţirea continuă a cunoaşterii lumii şi realităţii din jurul nostru, colecţionarea de mărci poştale este un hobby pentru oamenii ocupaţi, având scopuri precis stabilite, ambiţioşi. Aceştia sunt obişnuiţi să lucreze având ţinte stabilite pe termen lung şi, de aceea, găsesc o plăcere deosebită în ocazii unice, când caută un refugiu de respiro, cum ar fi o petrecere sau un spectacol ori poate un concediu, pentru a-şi odihni mintea.

Iar colecţionarea de mărci poştale îndeplineşte pe deplin acestă necesitate!

Şi ar mai fi ceva: faptul că în comunitatea colecţionarilor de mărci poştale există o anumită doză de „fraternitate”, este locul în care deţinerea aceloraşi valori creează punţi de legătură, se generează idei şi de aceea filatelia ajunge să fie interpretată de toţi cei care o descoperă ca fiind o imagine spectuloasă a imaginaţiei umane…

În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, aceasta este: ce am reuşit să fac în tot acest timp pentru colecţionarii de mărci poştale? Ei bine, doar voi îmi puteţi răspunde la această întrebare. Şi vă invit s-o faceţi!

P.S.: încă mai am vechiul clasor din copilărie, cel cu ale sale coperţi albastre! 😉

La cumpăna dintre ani


At the turn of the year

Some thoughts at the turn of the year. I wish you all the best for 2017 and keep watching my activity on blog!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Această postare este ultima din acest an şi îmi place să cred că anul care vine îmi va aduce o perfecţionare a activităţii filatelice, atât online, cât şi offline.

Urmărind câteva analize ale conţinutului scris pe acest blog de-a lungul anului 2016, am remarcat că au fost în total 95 de postări şi că numărul vizitatorilor a fost de peste 1.500, cei mai mulţi din Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Croaţia, Franţa, Rusia, Germania, Filipine, Belgia şi, bine-înţeles, România.

Numărul accesărilor a fost de aproape 2,5 ori mai mare comparativ cu anul 2015, printre cele mai citite postări numărându-se: „5 motive să nu alegi filatelia”, „Pionieri: Dimitrie C. Butculescu”, „Q&A cu Max Peter”, „Q&A cu Keijo Kortelainen” şi „Inovaţii pentru mărcile poştale”.

În plus, a crescut numărul accesărilor dinspre reţele sociale precum Facebook, Twitter şi Google+, un argument să acord o atenţie deosebită optimizării blogului pentru dispozitivele mobile. Un pas în acest sens l-am făcut şi prin înscrierea blogului în baza de date a ZeList.

În legătură cu proiectele mele viitoare, vă invit să-mi urmăriţi activitatea pe blog în anul 2017. Vă doresc un An Nou mai bun, cu multe împliniri şi bucurii!

Colindă de Crăciun


A Christmas carol

My philatelic wish for Christmas is to see this hobby growing in quality, and we all to be involved in this difficult process. Merry Christmas!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Acum, în prag de Crăciun, un gând bun se îndreaptă către voi, susţinătorii activităţii mele pe blog, dar şi către cei care se află aici doar în trecere, însă se opresc preţ de câteva clipe să vadă care-i treaba cu acest „Blog de timbrofil”.

Dorinţa mea filatelică de Crăciun este să văd acest hobby crescând în calitate, iar noi cu toţii să fim părtaşi la tot acest proces anevoios. Vă doresc tuturor să aveţi sufletele dăruite cu linişte şi bucurie, iar magia sărbătorilor să vă umple casele cu belşug şi sănătate!

Crăciun fericit!

Prietenii „Blogului de timbrofil”


The friends of ‘Blog de timbrofil’

There are many categories of my blog’s followers, but all of them share with me information and help me growing more and more each day. My blog is written for you, so I thank you very much for your support!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Anul 2017 se apropie cu paşi repezi şi m-am gândit să vă dezvălui comunitatea prietenilor blogului pe care scriu, cei fără de care rezultatele muncii mele nu ar fi puse în valoare prin opinii valoroase şi idei benefice pentru drumul parcurs în colecţionarea şi studiul mărcilor poştale.

Am împărţit această comunitate în 4 categorii.

O primă categorie o reprezintă filateliştii-bloggeri, iar lista începe cu Keijo Kortelainen, cel care m-a onorat cu acordarea primului interviu din seria celor 4 publicate deja pe blog. Calitatea muncii sale este recunoscută, iar modestia îl caracterizează, fiind mereu pregătit să ofere sfaturi utile. Voi continua cu Michael Dodd şi brandul său „Cddstamps”. Lui Michael îi sunt recunoscător pentru sprijinul acordat pe blog, dar şi în activitatea mea filatelică.

De asemenea, apropiaţi blogului meu sunt: Dragan Buškulić – cel de la care am învăţat multe referitor la domeniul mărcilor poştale supratipărite, Trevor Pateman şi ale sale incursiuni în istoria poştală din estul Europei, Jim Jackson – de la care am învăţat să apreciez detaliile în studierea mărcilor poştale, respectiv Michael Adkins şi proiectele sale legate de ţări/regiuni care nu mai există astăzi, dar trăiesc în continuare prin intermediul emisiunilor filatelice.

Din această primă categorie mai face parte şi Jeremy Borouchoff, cel care a făcut din blogul său o punte de legătură între istorie şi filatelie. În sprijinul acestei frumoase influenţe stau vorbele lui Mike Frechette: „Într-o lume în care conversaţiile au evoluat de la trimiterea cărţilor poştale la trimiterea e-mailurilor şi a mesajelor text, mai există o cale de a colecţiona mărci poştale: ca o modalitate de a păstra istoria”.

Trecem acum la cea de-a doua categorie, unde se regăsesc câţiva colecţionari români. În primul rând, domnul Max Peter, pe care-l respect pentru ceea ce face pentru filatelia românească şi pentru faptul că întotdeauna m-a sprijinit cu sfaturile sale utile. Urmează apoi domnul Mihai Ceucă, un alt apropiat al blogului, cel care a înţeles că viitorul filateliei nu este posibil fără a crea o legătură strânsă între generaţii.

Din sfera maximafiliei, m-au onorat cu opinii utile domnii Alex Antonache şi Alex Mateescu, precum şi membrii Societăţii Filatelice „Tutova” din Bârlad.

Cea de-a treia categorie este reprezentată de cei câţiva apropiaţi ai blogului prin intermediul extensiei acestuia în social media, contul personal de Twitter. Aş dori să-i amintesc aici pe Ian Hunter, John Deegan şi membrii Royal Philatelic Society.

Am lăsat la final o categorie la care ţin foarte mult – non-filateliştii. Sunt colecţionari, însă nu de filatelie, dar tocmai acest fapt ne uneşte, deoarece găsim întotdeauna similitudini între diversele moduri de a colecţiona şi de a vorbi despre colecţiile noastre. Într-o ordine aleatorie, cei mai activi sunt: Ron Joiner – colecţionar şi restaurator de ceasuri, pasionat de istoria acestora, GP Cox – blogger cu informaţii vaste legate de era Războiului din Pacific, Bespoke Traveler – colecţionar de amintiri frumoase din călătorii şi blogger dedicat pasiunii sale, Rabirius – artist digital şi fotograf profesionist, respectiv Jim Holroyd – expat în Tbilisi, colecţionar, printre altele de maşini în miniatură.

Bine-înţeles, mai sunt şi alţii. Tuturor le mulţumesc pentru onoarea pe care mi-o fac de fiecare dată când trec pragul blogului meu. „Blogul de timbrofil” este scris pentru voi!

Din economia colecţionării


From the economy of collecting

A Forbes analysis about the stamp collecting, and the investments in this hobby. The important thing is that the price development for postage stamps depends of many factors, such as number of issues, nominal value, and maybe the interest for investment in philately.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Unul dintre avantajele instrumentelor de social media este că eşti mereu conectat la pulsul global al domeniului tău de interes. Astfel stau lucrurile şi în cazul de faţă, când Twitter mi-a facilitat accesul la subiectul acestei postări, un rezumat tradus al unui excelent articol publicat de prestigioasa publicaţie Forbes.

Articolul original este semnat de Richard Lehmann, investitor şi autor al mai multor cataloage şi cărţi despre filatelie.

Cu toţii suntem familiarizați de decenii întregi cu dezbaterile privind viitorul filateliei sau lipsa acestuia. Soluţia vehiculată de fiecare dată pentru ca un astfel de lucru să se întâmple este atragerea tinerilor spre colecţionarea de mărci poştale, un gest nobil, bine-înţeles, dar care nu abordează problema reală a filateliei de astăzi.

Problema se rezumă la faptul că în timpul necesar unui nou colecţionar să se alăture grupului colecţionarilor, se estimează că 4 colecţionari mor și alţi aproximativ 4 renunţă la filatelie sau devin mai puțin activi, deoarece se pensionează și nu mai deţin multe venituri sau același nivel de interes ori satisfacție faţă de colecţionare.

Aşadar, o rată alarmantă de creştere negativă a numărului adepţilor acestui hobby!

Argumentul economic se referă la faptul că, atunci când mai mulți colecţionari dispar sau renunţă la mărcile lor poştale, acestea sunt „aruncate” într-o piață în continuă scădere, iar prețurile au de suferit. Aceasta este realitatea zilelor noastre!

Chiar dacă sunt mulţi care afirmă că acest fapt nu este neapărat unul rău, deoarece colecţionarii pot cumpăra ceea ce doresc la preţuri mai ieftine, majoritatea realizează că toate acestea alcătuiesc de fapt o spirală mortală care, în cele din urmă, nu servește nimănui.

Mai întâi, să analizăm piața filatelică în funcţie de tipurile de colecţionari! Vom elimina din ecuaţie colecţionarii de mărci poştale contemporane, care reprezintă un segment tot mai mare al pieţei de profil, dar şi segmentul subjugat efectiv de administraţiile poştale de astăzi, cele care scot emisiuni filatelice în cantităţi prea mari, la preţuri exorbitante uneori, fără a mai pune prea mult accent pe calitate.

De asemenea, vom elimina tinerii colecţionari şi, în general, pe cei care doar acumulează mărci poştale, aceştia fiind în majoritate cumpărătorii de produse filatelice ieftine. În cele din urmă, vom elimina colecţionarii de plicuri circulate, timbre fiscale şi colecţii specializate.

Şi cu ce vom rămâne? Vom rămâne cu filateliştii care colecţionează mărci poştale în funcţie de ţări sau regiuni, respectiv cu investitorii în filatelie. Colecționarii în funcţie de ţări sau regiuni reprezintă de departe proprietarii celei mai mari părţi a pieselor valoroase. Majoritatea acestora se încadrează în generaţia care tocmai s-a pensionat sau este aproape de a o face.

Prin urmare, sunt cei care, în timp ce interesul pentru filatelie crește semnificativ datorită timpului pe care-l vor avea la dispoziţie, de fapt, dorința de a investi sume uriaşe în hobby-ul lor este mult limitată, din cauza resurselor financiare mai puţine.

Celălalt grup, al investitorilor, depinde de evoluția prețurilor mărcilor poştale de valoare. Analizele au demonstrat că, de-a lungul timpului, o marcă poştală tinde să se aprecieze proporţional cu creşterea preţului său de tranzacţionare pe piaţa de profil. Bine-înţeles, nu este o regulă universală, dar se aplică în foarte multe cazuri!

Un preț ridicat pentru o marcă poştală creează o percepție de „apartenenţă”, când se consideră că ea are o poveste de spus sau are în trecutul său o serie interesantă de proprietari. „Apartenenţa” este semnul distinctiv, oferă o oarecare mândrie proprietarului și certitudinea că a făcut o investiție bună.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul câştigării unor premii la expoziţii filatelice sau după publicarea unui catalog specializat cu piese din colecţia proprie. Astfel, investitorii reprezintă un element critic în supraviețuirea filateliei, deoarece ei sunt dispuși să cumpere mărci poştale valoroase în cantități multiple, nu doar câteva, în scopul de a-şi finaliza colecția personală.