Arhivă

Opinii

This tag is associated with 42 posts

Instrumente online gratuite


Free online tools

In this article, I intended to introduce you, under the form of a tutorial, how to catalog your postage stamps collection without buying a printed or electronic specialized catalog.

I propose 3 online sources: Colnect, StampWorld and Michel, and as an example I take the Romanian postal stamp having the nominal value of 1 Leu since 1984 (Michel #4031).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În acest articol mi-am propus să vă prezint, sub forma unui tutorial, cum vă puteţi cataloga colecţia de mărci poştale fără a dispune de un catalog specializat tipărit sau în format electronic, care bine-înţeles poate fi cumpărat.

Ca să mă fac înţeles încă de la început, nu pledez neapărat pentru instrumentele online gratuite, deoarece acestea au unele avantaje, însă şi foarte multe dezavantaje, aşa cum veţi putea citi în continuare. O investiţie într-un catalog specializat este absolut necesară pentru a vă putea numi cu adevărat filatelişti, însă cataloagele online pot constitui un punct de pornire în călătoria spre descoperirea unui hobby fabulos, aşa cum este filatelia.

Vă propun 3 surse online: Colnect, StampWorld şi Michel, iar ca exemplu luăm marca poştală românească având valoarea nominală de 1 Leu din anul 1984 (Michel #4031).

Colnect presupune crearea unui cont de utilizator şi stabilirea unei parole pentru a avea acees la facilităţile sale. Există posibilitatea stabilirii limbii române ca limbă de afişare a conţinutului, iar facilităţile Colnect nu se opresc aici. În contul personal putem crea liste de catalogare a mărcilor pe care le deţinem în colecţie, precum şi liste de schimb, în funcţie de ţări şi de ani. Mai mult, pentru fiecare marcă poştală inclusă în liste se pot bifa numărul de exemplare (de la 1 până la 99/+) şi condiţia acelei mărci (MNH, MH, U, CTO).

Pentru marca poştală luată ca exemplu, procedăm în felul următor: sortăm căutarea în funcţie de ţară (România), apoi în funcţie de an (1984) şi derulăm paginile aferente acestui an până la marca poştală cu numărul de catalog respectiv (Michel #4031).

Putem afla următoarele informaţii: denumirea seriei din care face parte (protecţia mediului), numerele de catalog (Michel #4031, Scott #3190, Yvert #3497), temele din care face parte (protecţia mediului, flori, floarea soarelui), data emiterii (26.04.1984), formatul (marcă poştală comemorativă), perforaţiile (13½), tipul tiparului (fotogravură), dimensiunile 48×33 mm), valoarea nominală (1 Leu) şi tirajul (2 milioane de exemplare).

De asemenea, este inserată fotografia mărcii poştale. Interesante mi se par afişarea unui anumit scor (bazat pe contorizarea numărului de membrii Colnect care au în colecţia lor acea marcă poştală; în acest caz, este vorba despre scorul 25% – ridicat), dar şi a link-urilor către pagina eBay, pentru identificarea unor mărci similare aflate în vânzare pe internet.

Minusul pe care l-am identificat în cazul Colnect ar fi că nu afişează cotele mărcilor poştale, însă per total consider că este un catalog bun şi util.

StampWorld presupune de asemenea crearea unui cont de utilizator şi stabilirea unei parole, iar la fel ca în cazul Colnect, există posibilitatea stabilirii limbii române ca limbă de afişare a conţinutului. Nu se pot crea însă liste, iar acesta este un dezavantaj pentru cei care doresc să-şi ţină o evidenţă a colecţiei personale sub această formă.

Pentru marca poştală luată ca exemplu, procedăm în felul următor: sortăm căutarea în funcţie de continent (Europa) şi de ţară (România), iar aici găsim o chestie interesantă, deoarece alături de butonul pentru România, ma există o sortare în funcţie de vechile poşte locale. În exemplul dat nefiind vorba despre o poştă locală, facem click pe numele ţării (sau pe harta alăturată), iar apoi găsim sortarea în funcţie de decade. Facem click pe decada 1980-1989, apoi pe anul 1984 şi derulăm până la marca poştală căutată.

Putem afla următoarele informaţii: denumirea seriei din care face parte marca poştală (protecţia mediului), data emiterii (26.04.1984), filigranul (însă aici nu este cazul), numele designerului (F. Ivănuş), perforaţiile (13½), numărul de catalog stabilit exclusiv de StampWorld (4018; acest tip de catalogare nu este neapărat o situaţie fericită, deoarece poate crea confuzie, însă salvarea vine de la identificarea fotografiei mărcii respective). De asemenea, mai găsim: denominarea (1 Leu), descrierea mărcii poştale (dacă este cazul; în exemplul nostru: Helianthus annuus) şi tirajul (2 milioane de exemplare).

Chiar dacă la capitolul informaţii, StampWorld furnizează mai puţine în comparaţie cu Colnect, totuşi marele plus al StampWorld este inserarea unor cote informative, în funcţie de condiţia mărcii poştale (**, *, #, FDC). Pentru exemplul nostru: 0,25€ pentru **, 0,10€ pentru #. Trebuie ştiut faptul că aceste preţuri nu sunt cele oficiale, care le regăsim doar în cataloagele specializate.

Şi StampWorld este un catalog şi util, putând completa informaţiile pe care nu le găsim în Colnect.

Ajungem şi la ultima sursă online gratuită: Michel. Aceasta nu presupune crearea unui cont de utilizator şi nu există posibilitatea stabilirii limbii române ca limbă de afişare a conţinutului, acesta fiind exclusiv limba germană.

Sortarea şi afişarea informaţiilor este una facilă şi simplistă. Pentru marca poştală luată ca exemplu, procedăm în felul următor: căutăm după numărul Michel (4031), apoi după ţară (Rumänien) şi an (1984), iar informaţiile găsite (menţionez că acestea sunt informaţiile pentru varianta gratuită a catalogului online) sunt după cum urmează: numărul de catalog Michel, data emiterii (26.04.1984), denumirea seriei (protecţia mediului), tipul tiparului (RaTdr – fotogravură), numărul de mărci dintr-o coală (5×5), respectiv perforaţiile (13½).

Recapitulare:

Sursa online

Colnect

StampWorld

Michel

User şi parolă

Da Da Nu

Limba română

Da Da Nu

Alte limbi străine

Da Da Da (germana)

Posibilitate formare liste

Da Nu Nu

Posibilitate sortare

Da Da Nu

Afişare număr catalog

Da (cataloage internaţionale) Da (propriu) Da (Michel)

Afişare dată emitere

Da Da Da

Afişare perforaţii

Da Da Da

Afişare tip tipar

Da Nu Da

Afişare filigran

Da Da Da

Afişare dimensiuni

Da Da (doar pentru coli) nu

Afişare tiraj

Da Da Nu

Afişare designer

Nu Da Nu

Inserare fotografie

Da Da Nu

Afişare cote/preţ

Nu Da (este orientativ, în funcţie de condiţie) Nu

Cred că putem concluziona că, din perspectiva unui filatelist fără prea mare experienţă şi care învaţă zi de zi ceva nou, informaţiile furnizate de astfel de instrumente online gratuite pot constitui o sursă valoroasă de studiu, cel puţin pentru o anumită perioadă.

Advertisements

Q&A cu Graham Beck


Q&A with Graham Beck

This is an interview with an enthusiast of knowing our world through postage stamps, the author of ‘Exploring Stamps” videos on YouTube, Graham Beck. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. Also, if you want to read the entirely interview in English, you can do this by clicking here. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Beck. Graham Beck. Faceţi cunoştinţă cu autorul seriei de clipuri video „Exploring Stamps” de pe YouTube, într-un interviu acordat pentru cititorii acestui blog. Având peste 1.600 de abonaţi (iar acest număr se află într-o continuă creştere) şi aproape 70.000 de vizualizări, canalul de YouTube al lui Graham este în acest moment una dintre cele mai eficiente căi de popularizare a unui hobby considerat de mulţi ca fiind pe cale de dispariţie.

Este informativ, interesant, amuzant, surprinzător, este tot ceea ce un iubitor al mărcilor poştale îşi doreşte să vadă într-o eră a tehnologiei. Vă recomand şi paginile de Twitter şi Instagram ale lui Graham, care-i completează armonios munca în folosul filateliştilor.

Iată interviul:

***

– Salut, Graham, şi bine ai venit la primul interviu din acest sezon de pe „Blog de timbrofil”! Faci parte din noua generaţie de filatelişti. Ce face interesantă în zilele noastre colecţionarea mărcilor poştale?

– Pentru mine, este accesul la informaţii pe care-l avem acum. Când eram copil, obişnuiam să colecţionez mărci poştale, dar nu aveam nicio modalitate de a afla mai multe despre ele şi despre tematica pe care o ilustrau. Astăzi, te poţi pierde într-o lume a informaţiei doar tastând descrierea unei anumite mărci pe Google. Poţi găsi rapid fotografii ale mărcii şi seria din care face parte, cine este persoana sau ce este obiectul din imaginea acesteia, şi poţi găsi multe bloguri sau forumuri cu persoane care discută tocmai despre acea marcă.

Aceasta face astăzi foarte plăcută colecţionarea mărcilor poştale şi poţi petrece ore întregi doar învăţând despre tematica unei singure piese direct de pe smartphone-ul tău.

***

– Instrumentele de social media reprezintă o minunată cale de a promova hobby-ul, dar ajută acestea la popularizarea filateliei în rândurile tinerei generaţii?

– Grozavă întrebare, şi cred că răspunsul este da, ajută la popularizarea filateliei în rândurile tinerei generaţii, chiar în moduri noi şi captivante. Colecţionarea de mărci poştale nu mai presupune doar un album cu mărci poştale, prin intermediul social media putem vedea oamenii făcând artă cu mărcile poştale, clipuri video, grafică amuzantă, bloguri şi multe altele. Am fost inspirat de câteva idei creative pe care le-am văzut pe Instagram sau Twitter, dar mi s-a şi spus că videoclipurile de pe „Exploring Stamps” i-au inspirat pe alţii să se uite în albumele lor pe care le primiseră drept moştenire.

Aşadar, cred că social media este viitorul pentru colecţionarea mărcilor poştale şi încurajez pe oricine să exploreze online filatelia, cu ajutorul diverselor instrumente social media.

***

– Aşa este, şi canalul tău de YouTube este unul dintre cele mai bune exemple de explorare a fascinantei noastre lumi prin intermediul mărcilor poştale. Deja ţi-ai trimis abonaţii să vadă Blue Mauritius, Marianne, cristale namibiene, exploratori antarctici, Malta, Turnul Eiffel şi Statuia Libertăţii. Care sunt criteriile principale când te afli în căutarea unui subiect?

– Îţi vine să crezi sau nu, majoritatea acestor teme pentru episoade sunt alese aleatoriu. Selectând mărcile aleatoriu din cutie, am ajuns la teme pe care altfel nu le-aş fi abordat. Ca să fiu sincer, nu ştiam mai nimic despre cine a fost Marianne sau Maurice Bishop ori chiar ce era un Gnat indian. Aşa am fost foarte impresionat cât pot fi de fascinante mărcile poştale când am iniţiat proiectul video, de fiecare dată am învăţat ceva complet nou.

De asemenea, am încercat ca temele să se adreseze atât colecţionarilor de mărci poştale, cât şi non-colecţionarilor, întrucât de-a lungul timpului am selectat piese care mi-au permis să discut despre filatelie din perspectiva unor teme interesante.

***

– Graham, cum arată colecţia ta filatelică? Deţii multe „comori” în cadrul ei?

– Colecţia mea este puţin dezorganizată momentan. Am câteva clasoare pe care încerc să le menţin organizate pe continente, însă trebuie să petrec timp preţios pentru a le aranja, deoarece am mutat multe piese în timp ce le căutam să mă ajute să spun povestea fiecărui episod.

Nu am prea multe „comori” în colecţia mea, dar îmi place să colecţionez mărci poştale care spun o poveste bizară sau fascinantă. Spre exemplu, mărcile poştale cu valori de 100.000 de dolari zimbabweni datorate hiperinflaţiei sau mărci de propagandă din Coreea de Nord, acestea sunt fascinante pentru mine şi le preţuiesc ca fiind „comorile” mele.

***

– Şi încă o întrebare: chiar deţii printre paginile albumelor tale mărci „Penny Black”, aşa cum se poate vedea în episodul 20?

– Da, am câteva. Penny Black este una dintre mărcile mele preferate, nu neapărat pentru că a fost prima marcă poştală, ci datorită faptului că a avut un aşa impact asupra lumii. Îmi place să studiez istorie şi greografie şi perioada mea favorită este epoca victoriană (1837-1901), care practic debutează cu marca poştală din anul 1840.

Datorită acestei mici bucăţi de hârtie, a fost o schimbare în comunicare, când lumea a început să scrie mai multe scrisori, să împartă mai multe idei şi să fie conectată mai mult şi pretutindeni. Cred că acest lucru a ajutat la stabilirea decorului pentru succesul şi realizările pentru care epoca victoriană este cunoscută. Aşadar, este fantastic să spun că deţin o veritabilă piesă a acelei istorii, şi aceasta este Penny Black.

***

– Colecţionarea mărcilor poştale este „un process de a aduce ordine în dezordine”, aşa cum spunea Bill Gross. Aceasta a fost intenţia ta când ai făcut primul sezon din „Exploring Stamps”? Spune-mi mai multe despre asta!

– Mă bucur că ai lansat această discuţie! Acest citat este cu adevărat tema întregului spectacol. Iau o cutie de „haos” şi lucrez pentru a o organiza în cadrul unor lecţii hazlii şi interesante, pe care abonaţii mei le pot savura. Fiecare episod începe cu „dezordine”, deoarece caut într-o cutie cu mărci poştale dezorganizate. La finalul fiecărui episod, aşez într-un album marca poştală şi alte câteva care m-au ajutat la relatarea poveştii respective. De fapt, aduc ordine în dezordine, pe rând cu câte o marcă poştală.

***

– Ceea ce apreciez într-adevăr sunt detaliile pe care le utilizezi în prezentările tale. Cât timp investeşti în crearea unui anumit episod?

– Unele episoade au fost făcute în mai puţin de 30 de ore, de la cercetarea subiectului şi până la filmare şi editarea materialului. Dar numai câteva au fost aşa scurte. Cele mai multe episoade au luat cel puţin 40 de ore de muncă, iar unele chiar 50 sau mai mult. Cel mai lung episod de filmat a fost bine-înţeles cel despre Statuia Libertăţii, unde am fost în 3 oraşe diferite şi filmarea a avut loc pe parcursul mai multor săptămâni, orele efectiv petrecute în realizarea materialului video fiind de peste 50.

A fost multă muncă grea, în special la editarea video, în găsirea sau crearea fundalului muzical potrivit, în scrierea textului şi bine-înţeles în filmarea scenelor de mai multe ori înainte de a ieşi totul bine.

***

– Se spune că prezenţa conţinutului video de internet va creşte în următorii ani. Cum vezi munca ta în viitor?

– Vor fi probabil mai mulţi care vor utiliza video-ul pentru a explora hobby-uri clasice precum colecţionarea de mărci poştale. Nu sunt sigur unde va ajunge munca mea în viitor. Îmi place să fac videoclipuri ca hobby, deci voi continua să încerc lucruri noi pentru a-i face pe cei care îmi urmăresc aventurile să înveţe despre lume prin intermediul mărcilor poştale.

***

– Graham, îţi mulţumesc pentru acest interviu! Te invit să adresezi un scurt mesaj cititorilor blogului meu.

– Îţi mulţumesc că m-ai ales să răspund unor întrebări aşa de grozave. Vreau să încurajez pe oricine să fie creativ cu modul de a privi colecţionarea mărcilor poştale şi de a obţine maximul din ceea ce hobby-ul noastru poate să ofere. Dacă nu aţi făcut încă asta, deveniţi parte a comunităţii filatelice online prin intermediul Instagram, Twitter sau Facebook. Este atât de multă activitate interesantă şi articole care sunt partajate, şi bine-înţeles vizitaţi/abonaţi-vă la bloguri filatelice grozave, precum este „Blog de timbrofil”.

Filatelia este o modalitate fantastică de a explora lumea de acasă de la voi, așa că tuturor celor din generațiile tinere le doresc noroc în colecţionare şi să treacă prin entuziasmul colecţionării mărcilor poştale.


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Filatelia şi limbile străine


Philately and the foreign languages

An argument in favor of philately, for those who are still looking for a hobby, is the possibility of gaining vast knowledge in fields such as geography, history, culture and civilization, art, architecture, mythology, religion, science and technology, aviation, animals and plants, various events, world personalities, and more.

I would add the foreign languages to this list, because there are many moments when after studying a postage stamp, the next step is to open the dictionary and find some new term in any language.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Un argument în plus în favoarea filateliei, pentru cei care încă se află în căutarea unui hobby, este posibilitatea acumulării de vaste cunoştinţe în domenii precum geografia, istoria, cultura şi civilizaţia, arta, arhitectura, mitologia, religia, ştiinţa şi tehnologia, sportul, aviaţia, animalele şi plantele, diversele evenimente, personalităţile lumii şi multe altele.

La această listă de domenii aş adăuga şi limbile străine. Este bine cunoscut faptul că administraţiile poştale emit mărci şi produse filatelice având înscrise pe acestea date precum denumirea ţării, valoarea nominală şi descrierea temei în limba sau limbile oficiale din ţările respective. 

Iată câteva exemple concludente din punctul meu de vedere: Österreich (Austria), България (Bulgaria), Hrvatska (Croaţia), Føroyar (Insulele Faroe), Ελληνική Δημοκρατία (Grecia), Magyarország (Ungaria), Росси́я (Rusia), Türkiye Cumhuriyeti (Turcia) etc.

În ţări precum Statele Unite sau Australia este relativ simplu, adică dacă deţii câteva noţiuni elementare de limba engleză, vei putea interpreta uşor acele date de care vorbeam anterior, ori vei putea apela la un dicţionar.

Acelaşi lucru ar putea fi valabil şi în cazul Regatului Unit, însă nu trebuie uitat faptul că Anglia, unde se vorbeşte şi se utilizează exclusiv limba engleză, este doar una dintre părţile componente ale Regatului Unit, alături de Scoţia, Ţara Galilor, Irlanda de Nord, Cornwall şi câteva insule din largul coastelor Angliei, iar toate acestea deţin propriile limbi galice sau celtice care încă sunt folosite de locuitori, inclusiv sunt înscrise pe mărcile poştale emise.

De asemenea, alte exemple sunt reprezentate de Canada (unde se utilizează limba engleză şi limba franceză) sau Africa de Sud (unde se utilizează limba engleză şi limba Afrikaans, iar denumirea ţării este înscrisă South Africa sau Suid Afrika, după caz).

Un exemplu şi mai complicat este cel al Elveţiei, care utilizează 3 limbi oficiale: germana, franceza şi italiana (există şi a 4-a limbă oficială – Romansh – vorbită însă doar de 1% din populaţie). Denumirea ţării este, bine-înţeles, diferită: Schweiz (germană), Suisse (franceză), Svizzera (italiană) şi Svizra (romansh), existând câteva mărci poştale având înscrise aceste denumiri (unele pe mărci identice emise cu fiecare dintre cele 3 denumiri), însă majoritatea mărcilor poştale poartă convenţional denumirea Helvetia.  

Elveția nu este un caz unic de ţară care emite mărci poştale în 3 limbi diferite. Ceylon a început să emită produse filatelice în 3 limbi diferite (în engleză, Sinhala şi Tamil) începând cu anul 1949.

Am lăsat la final un exemplu singular, însă pe care-l consider poate cel mai frumos în utilizarea limbilor străine pe mărcile poştale. Danemarca a emis în anul 1966 două mărci semi-poştale (Michel #438-439) în scopul colectării de fonduri pentru Crucea Roşie, inscripţionând numele organizaţiei în nu mai puţin de 32 de limbi diferite.

Important este şi să cunoaştem terminologia filatelică în diverse limbi străine. Utilizaţi în studiile voastre şi link-ul următor, unde denumirile în engleză sunt însoţite de cele în limbile franceză, germană, italiană, portugheză şi spaniolă.

Sunt convins că nu am cuprins în acest articol toată problematica acestui subiect, însă am să vă rog pe voi să vă examinaţi clasoarele sau albumele filatelice şi să completaţi prin comentarii aceste câteva rânduri.

Filatelist cu bani puţini


Philatelist with low costs

The universally concept is that you have to invest a lot financially so you can be really called a ‘philatelist’! The question is: can you be a philatelist with low costs? I personally think you could! That’s why I’ll enumerate some methods by which any stamp collector, especially those at the beginning of the road, can have a modest collection, but beautiful and interesting.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Concepţia universal valabilă în rândul oamenilor referitor la colecţionarea mărcilor poştale este că trebuie să investeşti foarte mult din punct de vedere financiar pentru a putea fi numit cu adevărat „filatelist”!

Ok, există o bună parte a celor care investesc constant sume mari de bani în hobby-ul lor şi astfel participă la evenimente şi licitaţii internaţionale, de unde achiziţionează piese rare şi foarte valoroase, pe care apoi le redau circuitului filatelic obţinând profit sau le oferă pur şi simplu moştenire generaţiei următoare de filatelişti.

Mai este o altă categorie de colecţionari, din rândul celor extrem de pasionaţilor de filatelie, care pentru acea piesă lipsă din exponatul cu care doresc să participe la o anumită expoziţie, ar oferi oricât, numai să intre în posesia ei şi să câştige astfel admiraţia juriului şi a celorlaţi colecţionari.    

Însă trebuie ţinut cont şi de faptul că mai există o categorie de filatelişti, anume aceia care sunt pasionaţi de colecţionarea şi studiul mărcilor poştale, însă care nu-şi permit sau nu doresc să investească sume prea mari în colecţia lor.

Întrebarea este: poţi fi filatelist cu bani puţini? Eu cred că da! De aceea am să enumăr câteva metode prin care orice colecţionar de mărci poştale, mai ales cei aflaţi la început de drum, pot avea o colecţie într-adevăr modestă, dar deosebit de frumoasă şi interesantă.

În primul rând, colecţionarea mărcilor poştale ştampilate este mai puţin costisitoare decât cea a mărcilor neştampilate. Unde le putem găsi? La târgurile filatelice, spre exemplu, iar o idee bună ar fi cumpărarea mărcilor poştale în loturi (termenul în limba engleză este acela de „kiloware”), deoarece preţul este mai mic raportat la bucată şi uneori puteţi avea şi surprize plăcute! Un exemplu personal ar fi că, în urma cumpărării unui lot de mărci poştale în majoritatea lor britanice, am avut şansa de a găsi printre acestea un exemplar din seria Penny Red, varianta „plate numbers” din anul 1864!

O altă metodă de a găsi mărci poştale ştampilate este verificarea plicurilor din cutia poştală. Ştiu, veţi întreba: cine mai trimite scrisori prin poştă în ziua de astăzi? Sunt de accord că acest lucru reprezintă aproape o raritate astăzi, însă nu vă lăsaţi descurajaţi! Sigur veţi găsi prin vreun colţ al casei sau poate în podul bunicilor o cutie cu plicuri vechi de odinioară!

Ar mai fi ideea de a spune rudelor, prietenilor sau chiar vecinilor despre faptul că sunteţi filatelist. Uneori îi puteţi salva de a mai căuta idei pentru cadoul de ziua voastră de naştere! 🙂

Aţi aflat că în oraşul vostru trăieşte un filatelist aflat acum la o vârstă venerabilă? Încercaţi să-l contactaţi şi să purtaţi o discuţie cu acesta, deoarece vă poate da câteva ponturi despre cum aţi putea să vă construiţi colecţia personală cu bani puţini!

În ziua de astăzi există foarte multe oportunităţi din partea dealerilor de filatelie care, în încercarea de a-şi face o reclamă cât mai eficientă, apelează la punerea la dispoziţia filateliştilor a unor mărci poştale gratuite.

Iată un exemplu! Michael Dodd, prorietarul website-ului de vânzări online Cddstamps.com, a oferit în ultimii 15 ani peste 200.000 de mărci poştale gratuite copiilor şi tinerilor, în scopul popularizării filateliei în rândul acestora.

De asemenea, pentru a face faţă concurenţei, aceleaşi companii, dar şi unele publicaţii filatelice, organizează periodic concursuri cu premii filatelice deosebit de atractive. Am să vă dau un exemplu personal şi în acest caz: în urma participării la un concurs organizat online, am câştigat premiul constând într-un lot format din aproape 100 de mărci poştale cu tema Europa!

Un alt loc unde puteţi găsi mărci poştale la preţuri reduse sau chiar gratis sunt cluburile filatelice. Tot astfel puteţi schimba duplicatele cu mărci poştale pe care nu le aveţi în colecţie.

Schimburi filatelice se pot realiza astăzi destul de uşor prin intermediul internetului. Eu utilizez, spre exemplu, portalul Colnect, reuşind până în prezent câteva schimburi deosebit de bune cu colecţionari din mai multe ţări. 

În concluzie, sper că v-am oferit destule motive pentru a realiza că filatelia nu trebuie neapărat să fie un hobby scump. Ideea este că fiecare colecţionar îşi construieşte colecţia conform propriilor idei şi preferinţe, iar uneori piesele din colecţia ta sunt cele care-ţi oferă clipe de relaxare după o zi grea la serviciu, indiferent de sumele investite în acestea.

Cei 10 inamici ai filateliştilor


The 10 enemies of stamp collectors

My Twitter account gives me daily the opportunity to explore the wonderful world of stamp collecting, to find philatelic news and to interact with other collectors or representatives of philatelic associations, but also to find answers to various questions that arise, as I decipher day by day the mysteries of this hobby.

One of the questions is about the deterioration agents of postage stamps – there are 10 such agents (which I called ‘philatelic enemies’) – who can affect a stamp collection.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Contul din reţeaua socială Twitter îmi dă posibilitatea zilnic să explorez minunata lume a colecţionării mărcilor poştale, să aflu noutăţi filatelice şi să interacţionez cu alţi filatelişti sau reprezentanţi ai asociaţiilor filatelice, dar şi să aflu răspunsuri la diverse întrebări care apar pe măsură ce descifrez tainele acestui hobby.

Una dintre întrebări este cea referitoare la agenţii de deteriorare a mărcilor poştale – îşi mai găsesc locul în colecţia filatelică mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare?

Există 10 agenţi de deteriorare – pe care i-am numit „inamici ai filateliştilor” – care pot acţiona asupra unei colecţii filatelice:

– umiditatea – trebuie păstrată în intervalul optim de 35-55%;

– temperatura – căldura excesivă şi frigul sunt sunt la fel de dăunătoare condiţiei mărcilor poştale, de aceea trebuie respectat intervalul optim de 18-22°C;

– lumina excesivă – expunerea la razele solare sau la surse apropiate de lumină artificială provoacă pete, decolorări, iar uneori chiar crăparea mărcilor poştale;

– apa;

– substanţele chimice – diversele spray-uri sau aerosoli pot afecta iremediabil hârtia mărcilor poştale;

– forţa fizică – poate cauza deformări, îndoituri sau rupturi, de aceea este recomandată stocarea mărcilor poştale în albume sau clasoare;

– rozătoarele, insectele şi microorganismele;

– focul;

– neglijenţa;

– hoţii.

În mod normal, mărcile care prezintă diverse forme de deteriorare, de la îndoituri, pete şi până la rupturi, n-au ce căuta într-o colecţie aparţinând unui colecţionar care se respectă, şi mai ales nu pot face obiectul vânzării sau schimbului filatelic. Dar cum procedăm în cazul unor mărci valoroase (atât în ceea ce priveşte vechimea, dar şi valoarea de catalog)? Renunţăm aşa uşor la acestea?

Un prieten de-al Blogului de timbrofil, Michael Dodd, este de părere că mai întâi trebuie stabilit gradul de deterioare a unei mărci. Dacă este vorba despre urme de murdărie sau de praf, se poate utiliza spălarea suprafeţei acelei mărci cu apă caldă. Mulţi oamenii sugerează utilizarea a tot felul de substanţe chimice, însă este recomandată testarea acestora înainte de utilizare.

Într-un final, pentru grade avansate de deteriorare, este utilă stabilirea conceptului de marcă poştală valoroasă – 10$, 100$, 1.000$? Poate face diferenţa o anumită ţară, regiune, perioadă, eveniment…

Părerea mea este că problema în acest caz trebuie pusă astfel – cu cât valoarea este mai ridicată, cu atât merită investiţia de a consulta un expert în conservare pentru a găsi o cale de a salva acea marcă şi de o avea în continuare în colecţie.

O dorinţă de sărbători


A desire for holidays

They say that the desire expressed at Holy Easter has great chances to come true! Well, my desire is to see more online presence from stamp collectors in Romania. The reasons could be numerous, and the most important is that Romanian philately, which next year will turn the venerable age of 160 years, is truly fascinating and full of history that deserves to be told.

Happy Easter to all, wherever you are!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Este vremea sărbătorilor pascale, momentul când cu toţii ne aplecăm spre introspecţie şi spre căutarea unei căi de a deveni ceva mai buni. Anul acesta, toţi creştinii sărbătoresc în acelaşi timp Învierea Domnului, acest fapt făcând încărcătura spirituală să aibă o şi mai mare intensitate. Am ilustrat această scurtă postare cu imaginile a două mărci poştale româneşti emise de curând. Ele surprind cel mai bine mesajul divin şi dorinţa noastră, a tuturor, de a deveni mai buni.

Se spune că dorinţa exprimată în preajma sărbătorilor pascale are şanse foarte mari să se împlinească! Ei bine, dorinţa mea este văd cât mai multe prezenţe filatelice în mediul online din partea colecţionarilor de mărci poştale din România. Motivele ar fi numeroase, iar cel mai important dintre ele este că filatelia românească, care anul viitor va împlini venerabila vârstă de 160 de ani, este cu adevărat fascinantă şi plină de istorii ce merită povestite.    

Un Paşte liniştit tuturor, oriunde v-aţi afla!

Din nou despre viitorul filateliei


Again about the future of philately

Into an article in the online magazine ‘FEPA News’, honorary president of Swedish Philatelic Federation, Mr. Gunnar Dahlvig, do consider the current state of philatelic federations and clubs worldwide, showing that the number of theirs members is declining in recent years.

The pessimistic perspective of the author is tackled in a more optimistic by Mr. Costas Chazapis, member of the Hellenic Philatelic Federation, who gives a chance for us to have a future for philately, but emphasizes several conditions. One of them is that philately is ‘rebranding’ and focused on technology and partnerships (as outlined in the ‘Summit on the future of philately’ in October 2016).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Într-un articol apărut în revista online „FEPA News”, preşedintele de onoare al Federaţiei Filatelice Suedeze, domnul Gunnar Dahlvig, face o radiografie a situaţiei actuale a federaţiilor şi cluburilor filatelice din lume, trăgând un semnal de alarmă că numărul membrilor acestora este în continuă scădere în ultimii ani. Dă exemplu federației pe care o reprezintă, care avea la summit-ul „Stockholmia” din anul 1986 un număr de 12.000 de membri, iar astăzi doar 2.700, deşi eforturile depuse pentru remedierea situaţiei declinului numeric au fost mari, iar Suedia este una dintre naţiunile cu un mare succes filatelic la nivel mondial.

Pesimismul domniei sale se accentuează când vorbeşte despre majoritatea organizațiilor poștale care sabotează filateliştii cu noile lor emisiuni, cu scopul precis de a le vinde colecţionarilor de mărci poştale, deoarece se cunoaşte foarte bine faptul că cererea de mărci poştale este din ce în ce mai scăzută. În urmă cu aproximativ 50 de ani încă existau seturi de uzuale cu multe valori nominale, dar cu acelaşi design, diferenţele de culori utilizate şi uneori chiar şi perforaţiile diferite făcând din acele emisiuni unele atractive pentru colecţionarea în mod tradiţional sau pentru realizarea de exponate de istorie poştală. La mărcile poştale moderne acest lucru este, din păcate, foarte rar sau chiar inexistent.

Colecţionarii tematici ar putea crede că este extraordinar să dispui de material nou în emisiunile filatelice recente, însă şi aici intervine o mare problemă, ideile inovative pentru diversificarea temelor filatelice sunt foarte puţine. În anii 1980, FIP a introdus clasa competiţională „Filatelie modernă”, care trebuia să conţină exclusiv emisiunile din ultimii 10 ani. Clasa a fost inclusă în 7 expoziții internaționale, începând cu „Hamburg 85” şi până la „Coreea 94” și apoi a dispărut discret, deoarece conceptul a fost imposibil de realizat şi interesul colecţionarilor era unul scăzut. Acum, FIP încearcă reintroducerea lui, pentru ultimii 20 de ani, însă există anumite dubii privind succesul scontat de forul internaţional.

Consecința principală a expedierii tot mai multor e-mail-uri şi mesaje text este un număr tot mai mic de plicuri francate şi circulate efectiv. Mergând şi mai departe cu raţionamentul, posibilitatea de colecţionare a emisiunilor filatelice moderne obliterate este foarte mult îngreunată. În plus, acum se utilizează la scară largă tot felul de metode de plată a contravalorii scrisorilor prin poştă, mărcile poştale nemaifiind obliterate.

Generaţia următoare? Ei bine, s-a dovedit o realitate faptul că activitatea filatelică a multor copii (atraşi cu eforturi susţinute spre acest hobby) se termină subit la vremea adolescenţei, când studiile, apoi cariera şi familia, preiau interesul lor în viaţa cotidiană. Dar, cel puțin unii dintre ei, se întorc la filatelie la vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani.

În finalul articolului, autorul se întreabă dacă nu cumva colecţionarii se identifică cu vârsta colecţiilor lor, devenind, la rândul lor, antichităţi? Se dă exemplu chiar pe el însuşi – mărcile poştale din anul 1964 sunt considerate deja semi-antichităţi, în conformitate cu nomenclatorul specific domeniului antichităţilor…

Replica nu a întârziat să apară, tot în cadrul unui articol apărut în revista online „FEPA News”, semnat de domnul Costas Chazapis, membru al Societăţii Filatelice Elene. Acesta întăreşte cele afirmate de domnul Gunnar Dahlvig, mai puţin concluzia potrivit căreia „probabil am atins nivelul cel mai de jos şi cel mai bine putem sta unde suntem acum”.

Într-o lume în continuă schimbare, practicile și obiceiurile noastre s-au schimbat, spre exemplu, din anul 1986, punctul temporal stabilit de autor. Aceasta include reevaluarea utilităţii cluburilor filatelice, deoarece acestea și-au pierdut exclusivitatea în furnizarea de cunoștințe, dar şi reevaluarea necesităţii ca tinerii să se angajeze în studiile lor, în carieră şi familie, înainte de a atinge o vârstă la care să se aplece asupra filateliei ca mod de petrecere a timpului liber.

Într-un ton ușor mai optimist, putem spune că acum putem comunica mai repede și mai bine, putem avea acces la baze de date pentru nevoile noastre de cercetare, putem cumpăra și vinde într-o fracţiune de timp, putem crea website-uri, bloguri, reviste online și lucrări scrise, cu imagini de înaltă calitate, cu costuri mult mai reduse ca odinioară. Tehnologia este în continuă modelare a vieții noastre şi suntem invitaţi să profităm de ea din plin!

Pe de altă parte, aproape două secole de material filatelic divers este încă acolo, ascuns în subsoluri sau mansarde, sertare sau cufere, așteptându-ne cu răbdare să-i dezvăluim secretele. Domnul Costas Chazapis mai spune că acest material încă nedescoperit este suficient pentru ca noi să-l cercetăm şi să ne bucurăm de partea care ne-a mai rămas din viaţă, îmbogăţindu-l continuu şi transmiţându-l generaţiilor următoare.

Deci, lucrurile nu par chiar aşa de sumbre! Iar noi le putem face chiar mai bune dacă vom lucra la o chestiune majoră – filatelia trebuie „rebranduită” şi axată pe tehnologie şi parteneriate (aşa cum s-a avansat ideea în cadrul „Summit-ului privind viitorul filateliei” din octombrie 2016). Acţionând în felul acesta, filatelia se va afla în viaţă şi peste mulţi ani de acum înainte, având asigurat un viitor!

Condiţia mărcilor poştale


The condition of postage stamps

Michael Dodd provides me another excellent idea for an article about stamp collecting. The importance of condition is a vast area of study in stamp collecting, and here we talk about gums, margins, perforations, color fading, and cancellations.

Michael, thanks for your help, and I urge all of you to visit his websites, because these are places where you’ll always find quality products at affordable prices, with an irreproachable condition.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Acesta este un nou articol scris în colaborare cu Michael Dodd, proprietarul brandului „cddstamps”. Articolul precedent a fost „Despre abaterile filatelice”. Acesta este despre condiţia mărcilor poştale, cu exemple elocvente din vasta sa ofertă de pe website-ul propriu de vânzări şi de pe magazinul online găzduit de Hipstamp.com.

Punctul de plecare în acest scurt studiu îl reprezintă textele şi imaginile din cataloagele Stanley Gibbons, care descriu importanţa condiţiei mărcilor poştale, respectiv a gumei, marginilor, perforaţiilor, nuanţelor de culori şi a obliterărilor.

Un aspect trebuie stabilit de la început, anume că este necesară o anumită toleranţă pentru condiţia mărcilor poştale raportată la criteriul anului de emitere a acestora. Desigur, toate aspectele enumerate mai sus trebuie luate în considerare, dar vă așteptați ca o marcă poştală emisă în anii 1880 sau 1890 să se prezinte la aceleaşi standarde ca una emisă în anii 1980, 1990 sau chiar 2010?

Sigur că nu! Sau, poate că da, și astfel condiţia bună a unei mărci mai vechi să se reflecte în prețul de catalog?

Cele mai importante aspecte, dar arătând o mare toleranţă pentru emisiunile mai vechi, sunt perforațiile întregi şi obliterările curate, iar în cazul mărcilor neuzate, o gumă curată şi urme uşoare de şarnieră.

Centrarea este la fel de importantă, desigur, dar mărcile poştale emise în urmă cu peste 100 de ani nu au dispus de controale de calitate, precum mărcile emise în perioada contemporană.

Aşadar, haideţi să vedem câteva mărci poştale şi să încercăm să le evaluăm condiţia, ţinând cont de aspectele enumerate anterior.

a) condiţia perforaţiilor – Jamaica (SG #1), albastru pal, emisă în anul 1860; marca este într-o condiţie bună, prezintă uşoare urme de şarnieră, însă perforaţiile de pe latura stângă sunt neuniforme, fiind tăiate; se observă că centrarea imaginii nu este perfectă, dar se prezintă mult mai bine decât media acelei perioade.

b) centrarea şi obliterarea – Jamaica (SG #7), bordo, emisă în anul 1872; marca nu este foarte bine centrată, însă este foarte curată, prezentând o obliterare inversată „A45” (obliterare utlizată de London Foreign Office PO).

c) condiţia gumei – ar fi de semnalat aici îngălbenire accentuată a gumei, datorată unor diverse cauze, precum păstrarea în condiţii neprielnice; de asemenea, urmele grosiere de şarnieră afectează condiţia mărcii poştale.

d) condiţia nuanţelor de culori şi culoarea de referinţă – Jamaica (SG #18), emisă în anul 1885; aici sunt de fapt două probleme: o culoare roz, dar cu diverse nuanţe, respectiv o culoare carmin (SG #18a), emisă în anul 1886; este foarte greu de determinat culoarea fără culoarea de referinţă.

Îi mulţumesc lui Michael pentru ajutor şi vă îndemn să-i vizitaţi website-urile, deoarece sunt locuri unde veţi găsi mereu produse de calitate, la preţuri accesibile, având o condiţie de nereproşat.

„Blog de timbrofil” 200


‘Blog de timbrofil’ 200

This is the 200th article of my blog! I wrote dozens of articles so far, some of them stirred reactions from readers, some just pointed aspects of philatelic community life, and all these I have gathered in a number of categories representing the basic structure of my blog. Many thanks for watching ‘Blog de timbrofil’! Its story is far from being over!

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Acesta este cel de-al 200-lea articol pe care-l postez pe blog!

Pentru aceia dintre voi care-mi descoperiţi pentru prima oară blogul, voi face o scurtă prezentare a acestuia. L-am numit „Blog de timbrofil”, intenţia mea fiind aceea de a atrage atenţia asupra unui hobby ale cărui rădăcini se pierd în negura vremurilor, pe timpul când „timbrofil” era denumirea dată colecţionarului de mărci poştale şi alte efecte filatelice.

Asocierea cu tehnicile moderne, în speţă blogul şi reţelele sociale, realizează un arc peste timp, obiectivul declarat al blogului (şi pe care-l reiterez aici) fiind acela de a îndrepta paşii cât mai multor tineri spre filatelie, ori măcar de a le stârni curiozitatea privind colecţionarea şi studierea mărcilor poştale.

La rândul meu, învăţ filatelie zi de zi, beneficiind de informaţii şi consiliere din partea unor filatelişti cu experienţă, deveniţi acum şi bloggeri.

Am scris zeci de articole până acum, unele dintre ele au stârnit reacţii din partea cititorilor, altele doar au punctat aspecte din viaţa comunităţii filatelice, iar toate acestea le-am adunat într-o serie de categorii care reprezintă structura de bază a blogului meu.

Printre opinii, călătorii, terminologie, schimburi filatelice, interviuri, prezentarea unor piese din colecţia personală şi a pionierilor acestui frumos hobby, am înscris între paginile unui veritabil „jurnal de timbrofil” scurte episoade în care mi-am prezentat oraşul adoptiv din perspectivă filatelică.

Nu rămâne decât să-l citiţi şi să-mi spuneţi părerea voastră.

Iar acelora dintre voi care-mi urmăriţi activitatea de ceva vreme, nu pot decât să vă mulţumesc şi să vă invit să-mi fiţi alături în continuare.

Povestea „Blogului de timbrofil” este departe de a se fi terminat!

Motive pentru a colecţiona


Reasons to collect

It’s already been 2 years since I am writing on this blog! This is a philatelic story of my first steps into stamp collecting, through the ideas of Ayd Rand, who wrote an article in ‘Minkus Stamp Journal’, in 1971.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Au trecut deja 2 ani de când scriu pe blog! La ceas aniversar, mi-am propus să-mi adresez 2 întrebări. Prima este: de ce colecţionez mărci poştale?

Pentru a răspunde, voi utiliza câteva idei din spusele novelistei ruso-americane Ayd Rand, desprinse dintr-un articol publicat iniţial în anul 1971 în „Minkus Stamp Journal”. La fel ca mulţi dintre noi, a colecţionat mărci poştale încă din copilărie şi a făcut mai târziu o pasiune din aceasta.

Eu am început să colecţionez mărci poştale când aveam vreo 8-9 ani. Pe vremea aceea, nu ştiam prea multe despre lumea filateliştilor, mi-aduc aminte că existau nişte plicuri filatelice (cu premii) pe care mi le cumpărau ai mei şi în care găseam de fiecare dată noi piese ce le aşezam cu grijă într-un clasor de dimensiuni medii, cu o copertă albastră.

După o vreme, am renunţat la acest hobby, clasorul cu tot cu mărcile din el ajungând într-o cutie de carton, rămânând uitat într-un final după trecerea multor ani în care printre preocupările mele nu şi-a găsit loc şi filatelia.

Alţi ani au trecut apoi, priorităţile în viaţă s-au tot schimbat, iar timpul meu liber a devenit atât de preţios, încât trebuia să-mi concentrez atenţia asupra unui hobby care să-mi ofere un refugiu în goana nebună a lumii în care trăim cu toţii. Iar acest hobby s-a numit, bine-înţeles, filatelia!

Cum s-a întâmplat asta? Într-o zi, am primit câteva mărci poştale cadou, într-o alta un vechi catalog filatelic, iar scânteia s-a aprins din nou! Am frecventat de atunci diverse anticariate, târguri, magazine, m-am informat, am făcut schimburi, am ajuns să discut despre filatelie, să-mi cataloghez colecţia, să scriu un blog,..

Precum Ayd Rand, am regăsit entuziasmul de a colecţiona după mulţi ani, ca și cum n-ar fi existat nicio întrerupere! Şi totuşi, de ce colecţionez mărci poştale?

Am fost întrebat de multe ori despre aceasta. Întocmai cum a răspuns Ayd Rand, motivele mele sunt oarecum aceleaşi, deoarece plăcerea de a colecţiona se regăseşte în modul în care-ţi foloseşti eficient mintea.

Dincolo de îmbogăţirea continuă a cunoaşterii lumii şi realităţii din jurul nostru, colecţionarea de mărci poştale este un hobby pentru oamenii ocupaţi, având scopuri precis stabilite, ambiţioşi. Aceştia sunt obişnuiţi să lucreze având ţinte stabilite pe termen lung şi, de aceea, găsesc o plăcere deosebită în ocazii unice, când caută un refugiu de respiro, cum ar fi o petrecere sau un spectacol ori poate un concediu, pentru a-şi odihni mintea.

Iar colecţionarea de mărci poştale îndeplineşte pe deplin acestă necesitate!

Şi ar mai fi ceva: faptul că în comunitatea colecţionarilor de mărci poştale există o anumită doză de „fraternitate”, este locul în care deţinerea aceloraşi valori creează punţi de legătură, se generează idei şi de aceea filatelia ajunge să fie interpretată de toţi cei care o descoperă ca fiind o imagine spectuloasă a imaginaţiei umane…

În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, aceasta este: ce am reuşit să fac în tot acest timp pentru colecţionarii de mărci poştale? Ei bine, doar voi îmi puteţi răspunde la această întrebare. Şi vă invit s-o faceţi!

P.S.: încă mai am vechiul clasor din copilărie, cel cu ale sale coperţi albastre! 😉