Arhivă

România

This tag is associated with 13 posts

România 100 (1918-1922)


Romania 100 (1918-1922)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1918-1922: the Great Union of 1918, the Romanian postal office’s opening in Constantinople in 1919, the establishment of the 1st biospeleology institute in the world in 1920, the birth of King Mihai of Romania in 1921, and the Coronation of 1922 in Alba Iulia.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


1918

Începem incursiunea în istoria modernă a României cu anul 1918, anul care a adus Marea Unire a provinciilor istorice locuite de români. La 1 decembrie 1918, sărbătorită astăzi drept Ziua Naţională a României şi al cărei Centenar îl vom celebra în 2018, a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Naţională, care a proclamat unirea Transilvaniei cu România, încheindu-se astfel îndelungul proces de făurire a statului național unitar român, început în anul 1859. Evenimentul deschiderii circulaţiei poştale între vechile provincii româneşti a fost marcat prin supratipărirea cu textul „1918” a unei părţi din mărcile poştale necirculate ale acelei vremi, aflate în posesia unor bănci, scopul fiind de evitare a reintrării lor în circuitul poştal, fapt ce ar fi condus la pierderi uriaşe administraţiei poştale.


1919

Continuăm călătoria noastră în anul 1919, cunoscut în istoria României drept anul înfrângerii Ungariei, după ce aceasta, refuzând să recunoască Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a ordonat trupelor sale să atace Armata română. Sub conducerea regelui Ferdinand I, Armata română a înaintat până la Budapesta, pe care a ocupat-o în august 1919. De asemenea, anul 1919 a rămas în istoria României anul în care a fost adoptat calendarul gregorian (ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie, pe stil nou), dar şi anul deschiderii unui oficiu poștal românesc în Constantinopol, care a funcţionat până în anii 1922-1923. Au fost supratipărite 5 valori ale emisiunii „Moldova” (5, 10, 15, 25 şi 40 de bani), sub forma unui cerc cu textul „POŞTA ROMÂNĂ – CONSTANTINOPOL”, anul 1919 în centru, alături de monograma „PTT-FF”.


1920

Iată-ne ajunşi în anul 1920, când România semnează la Paris împreună cu Franţa, Regatul Unit, Italia şi Japonia Tratatul de recunoaştere a unirii Basarabiei cu România. Tot atunci, la Cluj-Napoca, se desfăşoară un eveniment notabil pentru România – înfiinţarea de către Emil Racoviţă a primului institut de biospeologie din lume. Savantul român a fost ales la vârsta de numai 25 de ani membru al Societăţii zoologice din Franţa şi a participat ca naturalist la Expediţia antarctică belgiană (1897-1899) la bordul navei Belgica, alături de alţi specialişti din Norvegia, Statele Unite şi Polonia. Pe plan filatelic, anul 1920 înseamnă pentru colecţionari introducerea în circulaţie a primelor mărci ale emisiunilor filatelice uzuale „Ferdinand I – cap mare” şi „Ferdinand I – cap mic”.


1921

Anul 1921 contribuie la zestrea culturii româneşti cu două evenimente care merită amintite. Primul dintre ele este înfiinţarea Operei Române din Bucureşti, care avea spectacolul inaugural în acelaşi an cu opera „Lohengrin” de Richard Wagner, dirijor fiind celebrul George Enescu. Cel de-al 2-lea eveniment cultural îl reprezintă debutul filosofului şi profesorului roman Mircea Eliade cu articolul „Duşmanul viermelui de mătase” în „Ziarul ştiinţelor populare şi al călătoriilor”. Demn de amintit pentru anul 1921 este organizarea festivităţii căsătoriei principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea al României între anii 1930-1940) cu principesa Elena, fiica regelui Constantin I la Greciei, dar şi naşterea unicului copil al celor doi, Mihai (viitorul rege Mihai I al României între anii 1927-1930 şi 1940-1947).


1922

Pe data de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a avut loc Încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca regi ai României Mari. După ce Patriarhul României, Miron Cristea, a oficiat liturghia în cadrul căreia au fost sfinţite coroanele regale, Ferdinand I şi-a aşezat singur pe cap coroana de oţel, apoi a încoronat-o pe soţia sa. Coroana de oţel reprezintă coroana regală a României, turnată din ţeava unui tun otoman capturat în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, în bătălia de la Griviţa. Regele Carol I, unchiul lui Ferdinand I, a ales atunci oţel, şi nu aur, tocmai pentru a simboliza vitejia ostaşilor români. Cu prilejul evenimentului istoric din anul 1922 au fost emise şapte mărci poştale cu valori nominale cuprinse între 5 bani şi 6 lei, pe care sunt ilustrate chipurile celor doi suverani, stema României Mari şi imaginea Catedralei unde a avut loc Încoronarea.

Advertisements

100 de ani în 100 de timbre


100 years in 100 postage stamps

At the beginning of February, I’m 3 years old since when I write uninterruptedly on the Blog de timbrofil!!! I started on the road under the motto ‘Point. And over again!’, and now I look back at the many posts that have gathered in the blog archive and I’m absolutely convinced that my approach wasn’t at all in vain, because I found that I even managed to convince others that stamp collecting deserves to be their favorite hobby, and that gives me the courage to continue what I started.

Regarding my projects, as you have seen, the 2nd season of philatelic interviews is in full swing, there will be a series of guest blog articles to which you are all invited to contribute, and soon I’ll address a new subject – Romania’s Centenary – with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. The series will have 20 episodes and will run until December this year.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


La începutul lunii februarie împlinesc 3 ani de când scriu neîntrerupt pe Blogul de timbrofil!!! Am pornit la drum sub motto-ul „Punct. Şi de la capăt!”, iar acum privesc retrospectiv la multele postări care s-au adunat în arhiva blogului şi sunt absolut convins că demersul meu nu a fost deloc în zadar, deoarece constat că am reuşit chiar să-i conving şi pe alţii că filatelia merită să le fie hobby-ul preferat, iar asta îmi dă curajul să continuu ceea ce am început.

Referitor la proiectele mele, aşa cum aţi constatat, sezonul al 2-lea al interviurilor filatelice se află în plină desfăşurare, va urma o serie de articole de tip „guest blog” la care sunteţi invitaţi cu toţii să contribuiţi, iar în curând voi aborda un nou subiect – Centenarul României moderne – cu incursiuni în cei 100 de ani de istorie prin intermediul a 100 de mărci poştale. Serialul va avea 20 de episoade şi se va derula până în luna decembrie a acestui an.

Bucuresci sau Bucureşti?


Bucuresci or Bucureşti?

This is a good question to ask any collector who likes Romanian postal history. It’s interesting to know how the name of the Romanian capital city – Bucharest – was changed from ‘Bucuresci’ into ‘Bucureşti’ in 1904, and the key to solving this mystery is the ortography of the Romanian language, which has undergone changes over time, some of them even radical.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Ei bine, raportându-ne la aspectul filatelic al problemei, acestă întrebare are un răspuns! Nu, nu este vorba despre o greşeală de scriere ori o confuzie între denumirile a două localităţi diferite, ci ambele se referă la aşezarea de pe malul Dâmboviţei, astăzi capitala României. Interesant este de ştiut cum s-a ajuns la schimbarea denumirii localităţii, iar cheia rezolvării acestui mister o reprezintă ortografia limbii române, care a suferit de-a lungul vremii modificări, unele dintre ele chiar radicale.

Astfel, dacă scrierea slavonă (sau chirilică) a dăinuit multe secole, începând cu anul 1870 se utilizează un alfabet mix, care se regăseşte şi pe primele mărci poştale emise în Moldova. În 1860-1862 se adoptă oficial alfabetul latin, iar emisiunile filatelice s-au adaptat şi ele situaţiei, aşa cum au stat lucrurile cu toate domeniile vieţii cotidiene din acea epocă.

 

Astfel, până în anul 1904, denumirea de Bucuresci era cea oficială, aceasta regăsindu-se pe ştampilele aplicate îndeosebi pe mărcile poştale din seria „Spic de grâu”, emise la finalul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. În anul 1904 a avut loc reforma ortografică impusă de Academia Română prin introducerea diacriticelor, ceea ce a condus inclusiv la schimbarea denumirii localităţii din Bucuresci în Bucureşti, prin scrierea grupului consonantic „şt”.

Alte schimbări ale ortografiei limbii române au avut loc în anul 1953 – dispariţia literei „â” şi înlocuirea acesteaia cu „î”, în anul 1964 – se revine la „â” pentru cuvântul „român” şi derivatele lui (tot de atunci, mărcile poştale româneşti au din nou inscripţionarea POSTA ROMANA sau POŞTA ROMÂNĂ), în anul 1993 – revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î” în anumite poziţii ale cuvintelor şi scrierea „sunt” în loc de „sînt”, respective în anul 2005 – când a fost stabilită scrierea într-un singur cuvânt pentru „niciun”, „nicio”, „niciunul”, „niciuna”.

 

Câteva noţiuni despre valoare


Some notions about value

When we talk about the postage stamps, the face value and catalog value are 2 similar notions, but they can get different meanings in time. The ‘Scott Worldwide Stamp Cost’ chart tracks the face value and catalog value for postage stamps of the world from 2002 to 2015. I inserted a table with the values for Romania.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


De data aceasta voi aborda un subiect destul de popular în rândul colecţionarilor de mărci poştale, anume acela al valorii. Se ştie că avem de-a face cu 2 noţiuni diferite: valoarea nominală a mărcii poştale şi valoarea de catalog a acesteia. Sunt noţiuni aparent similare, însă pot căpăta sensuri complet diferite, după cum vom vedea în cele ce urmează.

Catalogul „Scott Worldwide Stamp Cost” prezintă valorile nominale şi de catalog ale tuturor mărcilor poştale emise la nivel mondial între anii 2002-2015 şi listate de Scott, fără a ţine cont de varietăţile minore.

Coloana cu valoarea nominală arată cât poate plăti un colecţionar pentru mărcile poştale vândute la ghişeul poştal din ţara respectivă, utilizând moneda ţării respective.

Avantajul este că mărcile sunt în condiţie excelentă, pot fi utilizate pentru francarea corespondenţei sau pentru realizarea de ilustrate maxime, însă sunt şi câteva dezavantaje, precum faptul că mărcile respective nu sunt circulate efectiv, deci negăsindu-şi locul într-o colecţie de mărci poştale uzate, sau pentru faptul că valorile lor sunt uneori deosebit de ridicate, inaccesibile unui anumit număr de colecţionari cu venituri reduse.

În coloana cu valoarea de catalog sunt listate valorile la zi ale cotaţiilor acelor mărci, remarcându-se în acest caz diferenţe chiar de la an la an. Odată cu trecerea timpului, valoarea unei mărci poştale poate creşte extraordinar de mult şi poate atinge chiar sume care eclipsează valoarea sa nominală.

În cadrul tabelului de mai jos, am extras situaţiile pentru România.

An

Număr mărci poştale emise Valoare nominală (RON) Valoare de catalog (USD)

2002

60 136,77

91,25

2003

60 177,60

108,95

2004

83 294,50 184,60
2005 84 181,20

201,65

2006

132 192,50 141,00
2007

102

282,00

236,70

2008

71

230,10

195,45

2009 61 223,60

151,40

2010

79 302,40 190,65
2011 100 358,00

239,10

2012

85 396,30 234,35
2013

102

536,50

326,55

2014 54 311,70

193,30

2015 102 642,70

325,75

Pionieri: Kiriac Dragomir


Pioneers: Kiriac Dragomir

They say if we want to be prepared for our future, we must know our past! So, here’s another page of our hobby’s past, about the Romanian philatelist Kiriac Dragomir.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Acest articol se doreşte a fi un instrument de tip „wiki”, o provocare lansată tuturor celor care doresc popularizarea colecţionării şi studierii mărcilor poştale româneşti, să adauge comentarii şi idei personale.

Pentru început, încercaţi un scurt experiment: tastaţi în browserul de pe desktop sau de pe device-ul mobil cuvintele „Kiriac Dragomir”. Ce aţi găsit? Nu prea multe, aşa-i? Din păcate, generaţiile care nu au avut privilegiul de a trăi în perioada când cel supranumit „Patriarhul filateliei româneşti” şi-a pus amprenta cunoaşterii pe destinul multor filatelişti cu notorietate din zilele noastre, nu pot beneficia de prea multe cunoştinţe.

Un argument în acest sens este afirmaţia domnului Sergiu Găbureac într-una dintre lucrările sale: „Kiriac Dragomir rămâne modelul de urmat pentru generaţii întregi, mulţi dintre noi datorându-i dragostea faţă de marca poştală românească, model şi în abordarea unei ramuri sau alta, sub cerul filateliei existând loc pentru toate domeniile specifice acestui hobby […]”.

De asemenea, aş adăuga în sprijinul lansării acestui apel, cuvintele domnului Mihai Ceucă, cel care vorbeşte despre mentorul domniei sale, cel care i-a mărturisit: „Tinere, […] ai pornit pe un drum bun dar, priveşte spre orizont către stejarul falnic care a crescut cu efort şi nu căuta să te caţeri în el repede. […] Mulţumeşte-te cu ce cade din stejar, cultivă, dezvoltă şi poate vei reuşi să creşti frumos fără a fi stejar […]”.

Bine-înţeles, încă există în anticariate cele trei lucrări de căpătâi ale maestrului ing. Kiriac Dragomir (1910-1999), „Mărcile poştale clasice româneşti litografiate în perioada 1865-1872”, „Ştampilografie poştală (România 1822-1910)” şi „Catalogul mărcilor poştale româneşti ‘74” (în colaborare cu Aurel Surpăţeanu).

„Catalogul mărcilor poştale româneşti ‘74” este primul de acest gen din România, lucrarea cuprinzând foarte detaliat caracteristicile tuturor emisiunilor până în anul 1974, coeficienţii de evaluare, varietăţile cercetate, tipurile cunoscute, tirajele etc.

Este structurat în 3 mari părţi: partea I – 1858-1927, perioada clasică şi modernă; partea a II-a – mărci de serviciu, întreguri poştale, poşte locale, Poşta română peste hotare, poşte străine în România; partea a III-a – 1927-1974, perioada contemporană.

Termeni filatelici: filigran


Philatelic terms: watermark

This is an important part of a postage stamp, giving it much beauty and value. In this article I write about the history of watermark in Romanian philately divided in 10 parts (the first one in 1889 and the last one in 1994).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Scopul acestei prezentări îl constituie nevoia de explorare a unui domeniu ce poate părea banal la prima vedere colecţionarilor avizaţi, însă, în opinia mea, este absolut necesar tuturor pentru înţelegerea unei părţi din vasta istorie a mărcii poştale româneşti.

Fac referire aici la filigran, elementul care înnobilează micile petice de hârtie ce bucură şi surprind deopotrivă timbrofilii, dintotdeauna şi de pretutindeni.

Filigranul (din limba latină: „filum” – fir şi „granum” – grăunte) reprezintă un desen care apare pe anumite hârtii când acestea sunt privite cu ochiul liber sau cu ajutorul unor instrumente optice specifice. Totuşi, de cele mai multe ori, acest termen se consideră că provine de la argintărie şi nu din industria hârtiei.

***

Filigranul de pe mărcile poştale româneşti a cunoscut o istorie îndelungată, de aceea voi împărţi întreaga perioadă în 10 părţi.

I – Pseudo-filigranul „stemă mică”

La 14 octombrie 1889, odată cu lansarea emisiunii filatelice „Carol I – Vulturi” (Michel #70-75), s-a utilizat pentru imprimarea mărcilor poştale hârtia filigranată, de aceea se consideră că avem de-a face mai întâi cu pseudo-filigranul „stemă mică”.

II – Filigranul „PR”

Cinci ani mai târziu însă, în 1894, pentru emisiunile filatelice „Carol I – Cifra în patru colţuri” şi „Carol I – Spic de grâu” s-a utilizat primul filigran din istoria mărcii poştale româneşti, denumit „PR” (Poşta Română).

El este cunoscut în patru variante diferite: filigran cu litere mici (11,5 mm lungime şi 15,5 mm lăţime), filigran cu litere subţiri (12,5 mm lungime şi 14 mm lăţime), filigran cu litere mari (14 mm lungime şi 14 mm lăţime) şi filigran cu litere inversate (14,5 mm lungime şi 13,5 mm lăţime).

III – Filigranul „stemă mare”

Începând cu anul 1900, o nouă serie de mărci poştale „Carol I – Spic de grâu” a purtat ca filigran fragmente din „stema mare”, stema completă putând fi văzută pe o coală compusă din 25 de mărci poştale. La partea superioară se pot recunoaşte cuvintele „Regatul României”.

IV – Filigranul „linii ondulate”

A trebuit aşteptat anul 1922 pentru a fi utilizate liniile ondulate în filigran. Prima emisiune filatelică a fost „Încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia” (Michel #286-292). De notat că valorile de 5 bani şi de 6 lei au liniile ondulate verticale, iar celelalte 5 valori au liniile ondulate orizontale.

V – Filigranul „PTT şi coroană”

În anul 1930, apare filigranul „PTT şi coroană”, utilizat pentru emisiunea filatelică „Carol al II-lea – Uzuale” (Michel #375-385). Filigranul este prezent în 8 poziţii diferite, orientat diagonal pe cadrul mărcilor poştale către fiecare dintre colţuri, normal şi răsturnat.

VI – Filigranul „coroană regală multiplă”

Doar 1 an mai târziu, în 1931, la emiterea mărcii poştale „Trei regi” (Michel #418), este utilizat următorul tip de filigran, reprezentând o coroană regală multiplă. Hârtia astfel filigranată va fi utilizată pentru toate mărcile poştale emise până în anul 1943.

VII – Filigranul „cruce şi coroană”

Emisiunea filatelică „A II-a aniversare a intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial” (Michel #760-762) va marca şi introducerea unui nou tip de filigran, crucea şi coroana. Acesta nu va dispare decât în anul 1948, atunci când este proclamată Republica Populară Română.

VIII – Filigranul „RPR”

Apoi a urmat perioada comunistă, iar filigranul „RPR”, introdus odată cu emisiunea „Poşta aeriană, valori mari” (Michel #1162-1164), va fi utilizat până în anul 1962.

IX – Filigranul „RPR” modificat

Designul filigranului „RPR” va fi modificat pentru unele emisiuni filatelice începând cu anul 1951. Emisiunea „Săptămâna muzicii” (Michel #1288-1290) a fost prima, apoi au mai urmat şi altele.

X – Ultimul filigran

Deşi nu a mai fost utilizat timp de zeci de ani în filatelia românească, totuşi ultimul filigran („Fr”) apare la seria „Uzuale – Principalele specii forestiere” (Michel #4982-4991), din anul 1994.

***

Aceasta ar fi prezentarea succintă a filigranelor prezente pe mărcile poştale emise în România. Aş dori să mai adaug doar o informaţie citită în urmă cu mai mulţi ani într-un ziar de business, în cadrul unui interviu acordat de preşedintele Federaţiei Filatelice Române.

Referindu-se la factorii care dau valoare unei mărci poştale, domnia sa amintea raritatea ca fiind cea mai importantă, apoi inspiraţia colecţionarilor de a alege piese pentru colecţiile lor.

Astfel, valoarea unei mărci poştale creşte cu cât tirajul emiterii acesteia a fost mai mic, iar după epuizarea întregului tiraj, mărcile cu filigran devin, la rândul lor, de trei ori mai scumpe decât restul.

Completările aduse acestui material sunt mai mult decât bine-venite.

De ziua mărcii poştale româneşti


The Romanian postage stamp day

Today we celebrate the 1st Romanian postage stamp issue, the well-known ‘Bull’s head’. According to the philatelists, at present it’s estimated that there are about 750 copies of this issue worldwide, of which around 50 in Romania.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Astăzi este sărbătorită tipărirea primelor mărci poştale româneşti, celebrele „Cap de bour”. Emisiunea I, care conţine 4 mărci poştale, a intrat în circulaţie o săptămână mai târziu, pe data de 22 iulie 1858, la Iaşi, şi a fost retrasă din circulaţie pe data de 31 octombrie 1858, înainte de lansarea celei de-a II-a emisiuni.

Trebuie menţionat faptul că lansarea acestor mărci poştale a constituit o revoluţionare a sistemului poştal de până atunci din Principatul Moldovei, dar şi un gest îndreptat împotriva suzeranităţii otomane asupra Ţărilor Române.

Mărcile poştale „Cap de bour” din prima emisiune au ca design un cerc în care se află semnul heraldic al principatului Moldovei – capul de bour, cu o stea cu cinci colţuri între coarne, în partea superioară textul „PORTO SCRISORI” scris cu litere chirilice (ПOPTO CKPИCOPИ), iar în partea inferioară a cercului o goarnă poştală care încadrează valoarea nominală a mărcii (27, 54, 81 şi 108 parale). Hârtia utilizată pentru realizarea lor a fost una specială, iar mărcile nu sunt dantelate.

Fiind printre primele mărci poştale adezive introduse în Europa de Est, s-a folosit gumă arabică de culoare galben-brun, aplicată în mai multe straturi neuniforme. Tirajele celor 4 mărci poştale au fost de 3.691 de exemplare pentru valoarea de 27 parale (culoare neagră pe hârtie roz), 4.772 de exemplare pentru valoarea de 54 parale (culoare verde pe hârtie verzuie), 709 exemplare pentru valoarea de 81 parale (culoare albastră pe hârtie azurie), respectiv 2.574 de exemplare pentru valoarea de 108 parale (culoare albastră pe hârtie roz).

Astfel, datorită tirajului redus în care au fost emise, au fost considerate mărci poştale de colecţie încă de la lansare, iar valoarea lor a crescut în timp, ajungându-se astăzi la sume de zeci de mii de euro pentru un singur exemplar vândut.

Potrivit filateliştilor, la ora actuală se estimează că mai există aproximativ 750 de exemplare din această emisiune la nivel mondial, dintre care în jur de 50 în România.

Să gândim verde!


Let’s think green!

As you already know, the theme ‘Europa’ theme for 2016 is ‘Ecology in Europe – Think green!’, a philatelic call to save the planet. Romania joined the initiative through 2 postage stamps, issued by Romfilatelia.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


După cum deja se cunoaşte, tema „Europa” pentru anul 2016 este „Ecologia în Europa – Gândeşte verde!”, un apel filatelic la salvarea planetei. România se alătură iniţiativei prin intermediul a două mărci poştale tipărite în sistem offset la patru culori pe hârtie cromo-gumată, cu valorile nominale de 5, respectiv 12 lei, emise şi în coală de 32 valori, minicoală de 6 sau bloc de 4.

Dacă marca de 12 lei păstrează designul comun al emisiunilor filatelice având această temă (aparţinând creatoarei cipriote Doxia Sergidou), marca de 5 lei îl are drept machetator pe românul Victor Telibaşa şi prezintă Sfinxul de Bucegi alături de munţi împăduriţi, câmpuri arate ecologic, păsări în zbor, ideea de energie regenerabilă, totul având ca fundal conturul României. Totul este bine gândit, încât până şi ciclistul din designul comun îşi găseşte perechea pe această marcă!

Tirajul emisiunii este de 109.840 mărci poştale, plus 350 de plicuri „prima zi”.

Emisiunile „spic de grâu”


The issues ‘ear of wheat’

In the article below I listed all the stamps issued under the ‘ear of wheat’, and the watermarks used in making them. Thus, a total of 53 postage stamps issued under that name. I recommend you the website romaniastamps.com to see more about these postage stamps.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În acest articol intenţionez să trec în revistă toate mărcile poştale emise sub egida „spic de grâu”, precum şi a filigranelor utilizate în realizarea acestora.

Epopeea mărcilor „spic de grâu” a început în anul 1893, când au fost emise patru valori (3 bani galben, 10 bani maro, 15 bani roşu şi 25 bani verde), cu filigran PR-II, însă necirculate (Lista de preţuri #50). În acelaşi an a început emiterea mărcilor care au circulat efectiv (Lista de preţuri #51), cu două valori (1 leu maro şi roz, 2 lei portocaliu şi maro), cu filigran PR.

Emisiunea cu filigran PR a continuat în anul 1894 cu şapte valori (1½ bani negru, 3 bani maro, 5 bani albastru, 10 bani verde, 15 bani roşu, 25 bani violet şi 50 bani portocaliu) şi în anul 1895 cu alte două valori (1 „bani” maro şi 40 bani verde).

În anul 1898, filigranul PR a fost menţinut la lansarea emisiunii având culori schimbate UPU (Lista de preţuri #52). Este vorba despre patru mărci (5 bani verde, 10 bani roşu, 15 bani negru şi 25 bani albastru).

Doi ani mai târziu, în anul 1900, au apărut mărcile „spic de grâu” cu filigran stemă mare (Lista de preţuri #53), în număr de zece valori (1 ban maro, 3 bani maro, 5 bani verde, 10 bani roşu, 15 bani negru, 25 bani albastru, 40 bani verde, 50 bani portocaliu, 1 leu maro şi roz, 2 lei portocaliu şi maro).

Iar în 1901 a fost lansată emisiunea „spic de grâu” fără filigran (Lista de preţuri #54), cu nu mai puţin de 18 valori (1 „bani” maro, 3 bani maro, 5 bani verde, 10 bani roşu, 15 bani negru, 25 bani albastru, 40 bani verde, 50 bani portocaliu, 1 ban maro, 15 bani gri, 1 leu maro şi roz, 2 lei portocaliu şi maro, 1 ban gri, 5 bani oliv, 10 bani roz, 15 bani violet, 1 leu verde şi negru, 2 lei maro şi negru), la care s-a mai adăugat o valoare în anul 1911 (1½ bani galben).

Ulterior, în anii 1918 şi 1919, au fost utilizate mărci poştale „spic de grâu” pe hârtie de război (Lista de preţuri #71), în număr de cinci valori (25 bani albastru, 1 leu verde, 2 lei galben, respectiv 40 bani maro, 50 bani roz).

Astfel, în total, sunt 53 de mărci emise sub această denumire, iar perforaţiile sunt de tip A (13½), tip B (11½), tip C (11½:13½) şi tip D (13½:11½).  În imaginea de mai jos am înscris tipurile de filigran utilizate în cazul mărcilor poştale „spic de grâu”.

Tip filigran

Înălţime literă (mm) Lăţime literă (mm)

Distanţă (mm) între P şi R

II

11,5 15,5 4,5

III

12,5 14

4

IV 14 14

3,5

V

14,5 13,5

3,5

În colile emise, sunt întâlnite şi cazuri de filigran PR răsturnat.

Mărcile „spic de grâu” reprezintă un domeniu de studiu vast, din când în când ieşind la lumină alte şi alte elemente de discutat în cercurile filatelice. Vă recomand să consultaţi pagina special destinată acestor mărci poştale pe catalogul online romaniastamps.com.

România în colecţia WOPA


Romania in WOPA collection

On November 1st, Romania became the 30th postal administration who joined WOPA (World Online Philatelic Agency). According to the official announcement, approximately 500 different philatelic items (from 2009-2015), including stamp sets, mini sheets, FDCs, booklets, and a selection of special products issued by Romfilatelia, are shown of the WOPA website.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Pe 1 noiembrie, România, prin instituţia desemnată să emită mărcile şi efectele poştale româneşti, Romfilatelia, a devenit cea de-a 30-a administraţie poştală care s-a alăturat WOPA (World Online Philatelic Agency).

Potrivit comunicatului oficial, aproximativ 500 de articole filatelice diferite (din perioada 2009-2015), incluzând seturi filatelice, minicoli, plicuri prima zi, coliţe şi o selecţie de produse speciale emise de Romfilatelia sunt prezente cu valoarea nominală şi lista oficială de preţuri pe website-ul WOPA.

Prin excelenţă, secţiunea dedicată României este una dintre cele mai complete de pe website, cu imagini de calitate şi descrieri generoase ale mărcilor poştale.

Mai multe puteţi găsi accesând: www.wopa-stamps.com.

Advertisements

Google translate

Cifrele blogului

  • 21,413 pageviews
%d bloggers like this: