Arhivă

Tema „România 100”

Această etichetă este asociată cu 8 articole

România 100 (1948-1952)


Romania 100 (1948-1952)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1948-1952: the anniversary of 75 years of Stamp Factory in 1948, the Romanian-Soviet friendship issue in 1949, the Stamp Exhibition souvenir sheet in 1950, the Soviet medals and orders in Romania in 1951, and the beginning of the building of ‘Scânteia House’ in 1952.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În călătoria noastră prin Centenar, iată-ne ajunşi la anul 1948! Dacă sunteţi pentru prima dată în faţa unui astfel de episod din serialul dedicat evenimentului pe blogul meu, nu ezitaţi să citiţi şi celelalte articole de până acum, în cadrul categoriei „România 100”! Anul 1848 aduce cu sine semnarea de către România a Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală cu Uniunea Sovietică, dar şi prima Constituţie a R.P. Română (fapt ilustrat inclusiv pe o serie de 3 mărci poştale datând din anul 1848). Tot din punctul de vedere al emisiunilor filatelice de atunci, este aniversat un secol de la Revoluţia pașoptistă, precum şi 75 de ani de existenţă a Fabricii de Timbre, activă şi în zilele noastre ca sucursală specializată a Poştei Române. Pe plan cultural, 1948 a însemnat înfiinţarea Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca, respectiv apariţia volumului de debut al lui Marin Preda, „Întâlnirea din pământuri”.


În anul 1949, Partidul Comunist Român a început procesul de colectivizare (desfăşurat până în 1962), care a constat în confiscarea majorităţii proprietăţilor agricole private din ţară şi comas area lor în ferme agricole administrate de stat. La 19 martie a avut loc congresul de constituire a UTC (Uniunea Tineretului Comunist) şi, aşa cum era de aşteptat, emisiunile filatelice ale anului 1949 au continuat să abordeze teme predominant pro-sovietice, un exemplu în acest sens fiind seria dedicată prieteniei româno-sovietice. Evident că au avut loc şi altfel de evenimente, ca de exemplu constituirea Uniunii Scriitorilor din România, apariţia la Paris a cărţii „Tratat de istorie a religiilor” semnată de Mircea Eliade şi naşterea celei care în prezent este conducătoarea Casei Regale a României, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei.


Mergem mai departe! 1950 este anul când echipa României se clasează pe prima poziţie la Campionatul mondial de dezlegări de probleme de şah, iniţiind un lung şir de succese în acest sport al minţii pentru ţara noastră. Tot atunci are loc Expoziţia filatelică, care face obiectul unei coliţe nedantelate, în imaginea căreia stau alături Capul de bour şi Stema R.P. Română. 1950 aduce adoptarea Legii reformei administrative, după modelul sovietic, toate judeţele fiind desfiinţate şi înlocuite cu raioane şi regiuni. Doi ani mai târziu, în 1952, numărul de regiuni va fi redus de la 28 la 18. Anul 1950 a rămas în istoria poporului român şi ca momentul trecerii în nefiinţă a unor mari personalităţi, inventatorul şi pionierul aviaţiei mondiale Traian Vuia, respectiv compozitorul şi pianistul Dinu Lipatti.


În anul 1951 s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5°C în localitatea Ion Sion (astăzi Râmnicelu din judeţul Brăila). Este instituit primul plan cincinal al R.P. Română (1951-1955), punându-se astfel bazele unei industrializări sistematice. Printre evenimentele notabile ale acelui an trebuie neapărat amintită desfăşurarea celei mai ample acţiuni de deportare din istoria contemporană a României, cea îndreptată împotriva etnicilor germani, în cadrul căreia aproximativ 45 de mii de persoane au fost deportate în Bărăgan. De asemenea, au fost ilustrate filatelic ordinele şi medaliile de tip sovietic introduse şi în R.P. Română, printre care se numără ordinul „Apărarea Patriei”, din iulie 1949, care avea 3 clase. Imaginea acestei decoraţii apare pe marca poştală cu valoarea nominală de 10 lei.


În fine, anul 1952 debutează cu declanşarea unei ample reforme monetare (raportul fiind de 1 leu nou pentru 20 de lei vechi). Efectul este resimţit şi pe plan filatelic, foarte multe emisiuni lansate în anii precedenţi fiind acum supratipărite. La Jocurile olimpice de vară de la Helsinki, Iosif Sârbu obţine prima medalie olimpică de aur din istoria ţării noastre, la proba de tir, puşcă calibru mic 40 de focuri. De asemenea, trebuie menţionată începerea în anul 1952 a construcţiei clădirii Casei Scânteii, care va fi finalizată în anul 1957. A reprezentat până în anul 2007 cea mai înaltă construcţie din Bucureşti. Construcţia a adăpostit principala tipografie a R.P. Română, unde se tipărea ziarul „Scânteia”, cunoscut ca fiind principalul instrument de propagandă scrisă a Partidului Comunist Român.

Reclame

România 100 (1943-1947)


Romania 100 (1943-1947)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1943-1947: the centenary of the Romanian artillery in 1943, the joining Soviet troops against the German ones in 1944, the establishment of the People’s Sport Organization in 1945, the establishment of the Democratic Federation of Women in Romania in 1946, and the peace Treaties in 1947.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Serialul dedicat Centenarului a ajuns deja la anul 1948, aşa că dacă doriţi să vedeţi celelalte episoade postate deja pe blog, vă invit să accesaţi tema „România 100” din categorii. Pe plan internaţional, anul 1948 este cel în care al doilea război mondial a ajuns într-un punct critic, când Armata a VI-a germană cedează la Stalingrad. Este momentul în care Hitler îi cere mareşalului Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile anti-fasciste, dar şi cel în care municipiul Ploieşti este bombardat de americani. În Bucureşti, în Parcul Cişmigiu, este inaugurat ansamblul de statui „Rondul român”, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române, iar pe plan filatelic, sunt de notat cele 2 emisiuni filatelice dedicate figurilor ardelene, dar şi cea dedicată centenarului artileriei române, a cărei baze a fost pusă în anul 1843 de către Gheorghe Bibescu, descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu. 


În anul 1944 continuă bombardamentele masive ale aviaţiei americane şi a celei britanice asupra unor oraşe din România, precum: Bucureşti, Turnu Severin, Braşov, Ploieşti şi Timişoara. Este un an important în istoria ţării noastre, deoarece la 23 august, Ion Antonesu este arestat, iar România de alătură trupelor Aliaţilor. Trupele sovietice intră la scurt timp în Bucureşti. În acelaşi an, renumitul biolog Grigore Antipa moare, iar la Bucureşti reapare ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, director fiind Tudor Arghezi. Mărcile poştale rămase din acel an sunt cele din seriile „Mihai I – uzuale” cu filigran MM şi „Asistenţa PTT”.   


Suntem în anul 1945, când în România are loc legiferarea reformei agrare. La 13 ianuarie, Armata română participă la acţiunile militare de eliberare a Budapestei. Ulterior, la 23 august, se aniversează primul an de după lovitura de stat din anul 1944, care va deveni ulterior, pentru 45 de ani, sărbătoare naţională. Odată cu capitularea necondiţionată a Japoniei, se încheie cel de-al doilea război mondial, iar în luna septembrie a anului 1945, trupele române sunt primite trumfal în Bucureşti. În altă ordine de idei, în acelaşi an este înfiinţată Organizaţia Sportului Popular, menită să transforme sportul într-un mod de agrement disponibil tuturor cetăţenilor, iniţiativa concretizându-se rapid în construirea de baze sportive în uzine, şcoli şi facultăţi, precum şi în zonele rurale, fapt ce va determina în perioada următoare ridicarea multor sportivi de performanţă.


Anul 1946 înseamnă înfiinţarea Operei de Stat din Timişoara, Institutului de Endocrinologie „C.I. Parhon” din Iaşi şi Teatrului Muncitoresc C.F.R. Giuleşti (viitorul Teatru Odeon) din Bucureşti. Mareşalul Ion Antonescu este condamnat la moarte şi executat la Jilava, iar la 19 noiembrie au loc primele alegeri parlamentare postbelice în România. Acestea au fost organizate ca fiind primele alegeri „libere şi nestingherite”, însă au rămas în istorie ca fiind falsificate, cu acordul expres al Moscovei. Din emisiunile filatelice ale acelui an pot fi reţinute emisiunile dedicate Zilei Muncii, Congresului ARLUS şi Federaţiei Democrate a Femeilor din România, aceasta din urmă fiind înfiinţată în 1946 cu scopul de a participa la reconstrucţia ţării, promovarea drepturilor femeilor, militarea pentru sănătatea publică, implicarea în combaterea analfabetismului, protecţia socială şi protecţia maternităţii.


Anul 1947 debutează cu tratatele de pace încheiate de România cu Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Urmare a Conferinţei de pace de la Paris din anul 1946, se semnează Tratatele de la Paris dintre Aliaţi şi statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial. Referitor la România, aceasta primeşte înapoi Transilvania de Nord, însă pierde Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi Dobrogea de Sud. În decursul aceluiaşi an, în România are loc o nouă reformă monetară, schimbarea banilor făcându-se la raportul de 20.000 de lei vechi pentru 1 leu nou. 1947 este, de asemenea, anul morţii fondatorului biospeologiei, Emil Racoviţă, dar şi anul abdicării ultimului rege al României, Mihai I, şi proclamarea oficială a Republicii Populare Române.

România 100 (1938-1942)


Romania 100 (1938-1942)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1938-1942: the inauguration of Brancuşi’s ‘Endless Column’ in 1938, the centenary of the birth of King Carol I in 1939, the return of King Mihai I to the throne of Romania in 1940, the military operations in Bessarabia and Northern Bukovina in 1941, and the establishment of a military administration regime in Bessarabia in 1942.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Am ajuns cu serialul dedicat Centenarului la anul 1938, când România devine stat naţional legionar. A fost decretată o nouă Constituţie, prin care era introdusă dictatura regală şi sfârşitul regimului parlamentar. Este şi anul în care moare regina Maria a României, mama regelui Carol al II-lea. Este, de asemenea, un an foarte important din punct de vedere cultural, deoarece cea care va deveni mai târziu simbolul cântecului popular românesc – Maria Tănase – debutează la radio în Bucureşti, iar celebra lucrare a sculptorului Constantin Brâncuşi – „Coloana fără sfârşit” – este inaugurată la Târgu Jiu. Sculptura reprezintă o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României şi face parte din ansamblul monumental „Calea Eroilor”, alături de „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor” şi „Poarta sărutului”. Tot din 1938, în filatelie a rămas seria dedicată voievozilor, în cadrul emisiunii „Straja Ţării”. 


Anul 1939 aduce aniversarea centenarului naşterii regelui Carol I al României, eveniment ilustrat în filatelie printr-o serie de 14 mărci poştale cu valori nominale cuprinse între 25 bani şi 16 lei. Pe plan cultural, apar două reviste literare importante, una la Iaşi („Jurnalul literar”,  sub conducerea lui George Călinescu) şi cealaltă la Bucureşti („Revista literară”, sub conducerea lui Cezar Petrescu). Din păcate, anul 1939 a însemnat un nou şoc pentru întreaga lume, deoarece a însemnat izbucnirea celei de-a doua conflagraţii mondiale. În România s-a decretat mobilizarea generală, iar aceasta s-a declarat neutră şi şi-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei, greu încercată de conflictul cu regimul nazist condos de Adolf Hitler.


Evenimentele legate de cel de-al II-lea război mondial ocupă fac obiectul şi anului următor, 1940. Politica dusă de România o apropie de Germania hitleristă, iar în urma unor tratate şi protocoale internaţionale, aceasta pierde, rând pe rînd, părţi importante din teritoriul ei. Regele Carol al II-lea suspendă Constituţia şi cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale. Acesta din urmă, la rândul său, îl forţează pe Carol al II-lea să abdice în favoarea fiiului său, Mihai I. Astfel, începe cea de-a doua domnie a regelui Mihai I, sub dictatura lui Antonescu. Odată cu revenirea pe tron a lui Mihai I revin şi mărcile poştale cu chipul acestuia în emisiunile filatelice româneşti.   


Anul 1941 debutează cu o lovitură de stat dată de generalul Antonescu Mişcării Legionare din România, cu care intrase în conflict. În noaptea de 21 spre 22 iunie, armata declanşează operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, instituindu-se astfel starea de război între România şi Uniunea Sovietică. Evenimentul coincide cu momentul începerii „Operaţiunii Barbarossa”, prin care Germania atacă URSS. Ituaţia escaladează spre finalul anului 1941, când numeroase ţări, printre care Regatul Unit, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud declară război României, iar la instistenţele guvernelor german şi italian, România declară război Statelor Unite.


Odată Basarabia eliberată în 1941, a fost instituit pentru 3 ani un regim de administrare militară în acel teritoriu care revenise de drept la graniţele sale iniţiale. În perioada următoare, inclusiv în anul 1942, armata română a luat parte la numeroase bătălii în Crimeea, Caucaz, la Cotul Donului şi Stalingrad, ceea ce a generat pierderi masive de vieţi omeneşti şi reducerea considerabilă a capacităţii combative a trupelor. Faptul acesta i-a fost atribuit mareşalului Ion Antonescu şi va fi mai târziu consemnat în istorie drept declararea acestuia „criminal de război”, pentru care a şi fost condamnat la moarte şi executat.

România 100 (1933-1937)


Romania 100 (1933-1937)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1933-1937: the Little Entente between Romania, Czechoslovakia and Yugoslavia in 1933, the 3rd National jamboree in Mamaia in 1934, 150 years in 1935 from the death of the Transylvanian heroes Horea, Cloşca and Crişan, the renovation of the Arch of Triumph in Bucharest in 1936, and the 8th Athletics competition in 1937.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Episoadele anterioare ale acestui serial filatelic au fost despre perioadele 1918-1922, 1923-1927 şi 1928-1932. Este rândul anului 1933, cel care a debutat cu greva ceferiştilor de la Atelierele Griviţa. În acelaşi an, la Geneva, România a semnat alături de Cehoslovacia şi Iugoslavia noul statut de reorganizare a Micii Înţelegeri (sau Micii Antante), tratat care s-a dezintegrat 3 ani mai târziu, desfiinţându-se complet în 1938, după invadarea Cehoslovaciei de către trupele germane. Anul 1933 a rămas în istoria culturii româneşti ca fiind momentul apariţiei romanului „Maitreyi”, scris de Mircea Eliade, iar în domeniul colecţionării mărcilor poştale cu marcarea semicentenarului Castelului Peleş din Sinaia printr-o emisiune filatelică.


Un an mai târziu, în 1934, în prezenţa regelui Carol al II-lea, a fost inaugurat Palatul Telefoanelor din Bucureşti. Tot atunci, pentru prima dată în istorie, s-a desfăşurat prima ediţie a turului ciclist al României. După Piatra Neamţ (1930) şi Sibiu (1932), în 1934 a avut loc cea de-a 3-a ediţie a jamboreei naţionale, sărbătoare a cercetăşiei. Evenimentul a avut loc la Mamaia, iar cu acea ocazie nu a fost lansată o emisiune filatelică specială, ci a fost supratipărită emisiunea precedentă (Sibiu 1932), într-un tiraj de 50.000 de seturi. Interesant este că o mică parte dintre aceste seturi au fost supratipărite inversat, iar aceste rarităţi se pare că au făcut parte chiar din colecţia filatelică a regelui Carol al II-lea.


În anul 1935, în România a fost adoptată legea pentru înfiinţarea Monetăriei Naţionale, care va fi inaugurată în decembrie în prezenţa regelui Carol al II-lea. Tot atunci, România este aleasă membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor Unite. Dacă în urmă cu 1 an fusese lansată o emisiune filatelică uzuală cu suveranul ţării fără „Poşta” inscripţionată pe mărci, de data aceasta emisiunea a fost lansată cu aceleşi design, însă având şi „Poşta”. Altă emisiune filatelică a fost dedicată comemorării unui secol şi jumătate de la martiriul eroilor ardeleni Horea, Cloşca şi Crişan, eveniment istoric care s-a petrecut pe Dealul Furcilor, la Alba Iulia.


Ajungem în anul 1936, când Dimitrie Gusti a inaugurat Muzeul Satului, şi tot atunci s-a încheiat reconstruirea Arcului de Triumf din Bucureşti, simbol al victoriei României în primul război mondial. Pe mărcile poştale ale acelui an continuă prezenţa acronimelor „OETR”, prescurtări de la Oficiul de Educaţie a Tineretului Român, într-o serie care ilustrează costume populare româneşti. Merită amintit faptul că anul 1936 nu a constituit o excepţie de la lansarea timbrelor „Fondul naţional al aviaţiei”, iniţiativă de apărare aeriană a ţării şi de dezvoltare a liniilor aeriene interne, desfăşurată între anii 1931 şi 1942.


Înfiinţarea Asociaţiei „Astra” a avut loc în anul 1937, iar evenimentul principal al acelui an a fost de natură politică, respectiv desfăşurarea alegerilor generale din luna decembrie. Acestea au fost ultimele alegeri înainte ca regele Carol al II-lea să dizolve Parlamentul şi să inaugureze o dictatură regală, în anul următor. Şi sportul a fost reprezentat în acel an, când la Bucureşti a avut loc a VIII-a balcaniadă de atletism, România fiind membru fondator al acestui tip de competiţie, alături de Grecia şi Turcia. Evenimentul sportiv a rămas ilustrat în presa vremii, dar şi pe mărcile poştale, într-o emisiune filatelică.

România 100 (1928-1932)


Romania 100 (1928-1932)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1928-1932: the inauguration of the ‘Cross of the Heroes’ in 1928, the creation of the ‘Autonomous Office of Post, Telegraph and Telephones’ (PTT) in 1929, the proclamation by the Parliament of King Carol II in 1930, the opening to the public of the Bucharest History Museum in 1931, and the 75th anniversary of the Moldavian Bull’s Head stamps in 1932.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Iată-ne ajunşi în anul 1928! Dacă vă aflaţi pentru prima oară în faţa acestui serial filatelic, trebuie să ştiţi că episoadele anterioare au fost despre perioada 1918-1922, respectiv despre perioada 1923-1927. 1928 este anul în care se instituie prin lege durata zilei de muncă de 8 ore, dar şi anul în care se aude de la Bucureşti primul semnal în eter al Radio România. Tot acum s-a înfiinţat prima grădină zoologică din România, la Sibiu. La 14 septembrie a fost inaugurată „Crucea Eroilor Neamului” de pe Vârful Caraiman, monument închinat eroilor ceferişti căzuţi în timpul primei conflagraţii mondiale. A fost construită între anii 1926-1928, din iniţiativa reginei Maria. Pe mărcile poştale ale anului 1928 şi-au găsit locul emisiunile dedicate împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei, 15 ani de la Unirea Dobrogei, dar şi cele avându-l în prim-plan pe regele Mihai copil.


Un an mai târziu, în 1929, se înregistrează cea mai scăzută temperatură din România (record valabil şi astăzi): -38,5°C la Bod, în Depresiunea Braşovului. Pe 3 august a fost creată „Regia autonomă a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor” (PTT), care a luat în exploatare şi administrare serviciile publice de poştă, telegraf şi telefon. Pe plan filatelic, în anul 1929 a fost emisă seria care aniversează 10 ani de la Unirea Transilvaniei. Interesant de studiat sunt şi cele 6 timbre oficiale „vultur cu steag” (cu valori nominale cuprinse între 50 de bani şi 25 de lei).


Anul 1930 aduce o schimbare politică importantă pentru destinul României, respectiv proclamarea de către Parlament a prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmarigen ca rege al României sub numele de Carol al II-lea. În data de 8 iunie, acesta depune jurământul în faţa Parlamentului, iar această dată a rămas întipărită la propriu în filatelia românească, datorită emisiunii uzuale cu supratipar „Mihai I copil”. Revenirea pe tronul României a lui Carol al II-lea s-a făcut într-un moment de intense dispute politice, deoarece se cunoaşte faptul că  acesta a reprezentat cel mai controversat rege al României, acţiunile sale personale şi politice declanşând foarte multe dispute publice. Din filatelia acelei vremi ne-au rămas, bine-înţeles, şi emisiunile dedicate noului rege, cunoscut la rândul său ca fiind un mare filatelist.


În 1931 se deschide publicului Muzeul de Istorie a Bucureştiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei 117. După 28 de ani, colecţiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Şuţu (care din anul 1999 poartă numele de Muzeul Municipiului Bucureşti). Potrivit website-ului oficial, Palatul Şuţu (construit de Costache Şuţu între anii 1833-1835) reprezintă una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din capitala României, fiind totodată şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de peste un secol şi jumătate. Anul 1931 a însemnat şi lansarea mai multor emisiuni filatelice, dintre care merită menţionate: „Carol al II-lea – emisiunea Londra”, „Semicentenarul Regatului României”, „Centenarul Armatei” şi „Expoziţia cercetăşească”.


În fine, anul 1932 a rămas cunoscut în istorie datorită celei de-a 3-a Conferinţe balcanice de la Bucureşti, la care au participat, alături de România, state precum Albania, Grecia, Iugoslavia şi Turcia. S-au pus bazele atunci unui pact politic balcanic bazat pe principiul neagresiunii. Pe plan cultural, a apărut „România literară”, gazetă de critică şi informaţie literar-artistică, sub conducerea lui Liviu Rebreanu, iar pe plan filatelic, anul 1932 a însemnat aniversarea a 75 de ani de la emiterea mărcilor Cap de bour, dar şi lansarea pe piaţă a primei coliţe româneşti, cu ocazia primei ediţii a EFIRO, expoziţie filatelică internaţională desfăşurată sub înaltul patronaj al regelui Carol al II-lea.

România 100 (1923-1927)


Romania 100 (1923-1927)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1923-1927: the birth of Queen Ana of Romania in 1923, the anniversary in 1924 of 100 years since the birth of Romanian hero Avram Iancu, the abdication of Prince Carol in 1925, the death of King Ferdinand I of Romania in 1926, and the foundation of Romanian Radio Broadcasting Company in 1927.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


După incursiunea în istoria României din perioada 1918-1922, călătoria noastră ajunge în anul 1923. Este anul în care este promulgată prin decret regal Constituţia României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, reprezentând una dintre cele mai avansate şi democratice constituţii din Europa acelei vremi. Este, de asemenea, anul inaugurării primei linii de cale ferată construită de români în Transilvania, pe ruta Salonta -Chişineu Criş, dar şi anul naşterii unei mari personalităţi a României deceniilor ce vor urma – Ana de Bourbon-Parma, fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei, regină a României decedată în 2016. Pe plan filatelic, a continuat emiterea de mărci poştale aparţinând seriei uzuale „Ferdinand I – cap mic”, lucru care s-a întâmplat de fapt până în anul 1925.


În anul 1924, în judeţul Hunedoara, se aniversează un secol de la naşterea eroului naţional Avram Iancu, printr-o serbare la care iau parte inclusiv regele Ferdinand I, regina Maria şi principele Carol. Evenimente similare au avut loc în mai multe localităţi din ţară, printre cele mai importante numărându-se amplasarea şi sfinţirea unei cruci omagiale pe Muntele Găina, renovarea mormântului lui Avram Iancu de la Ţebea, respectiv redenumirea satului natal al acestuia cu numele eroului. Tot în anul 1924 apare, la Bucureşti, revista săptămânală „Mişcarea literară”, condusă de Liviu Rebreanu.


Continuăm cu anul 1925. Este anul în care Mitropolia Ungrovlahiei este ridicată la rangul de patriarhie, iar Miron Cristea devine patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La finalul anului are loc un alt eveniment care a marcat istoria României, Consiliul de Coroană ratificând renunţarea prinţului Carol la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai de Hohenzollern, şi stabilirea lui în Franţa, sub numele de Carol Caraiman. În domeniul filateliei, spuneam că emiterea mărcilor din seria „Ferdinand I – cap mic” a continuat până în anul 1925, numeroase piese ale seriei făcând deliciul cercetătorilor într-ale filateliei, având de toate: laturi nedantelate, tipuri de hârtie, filigran, supratipar, erori, varietăţi etc.


Anul 1926 a debutat cu ceea ce este cunoscută drept „criza dinastică”, însă a marcat deopotrivă şi aniversarea a 6 decenii de la naşterea regelui Ferdinand I al României, fiind emisă cu această ocazie şi o serie filatelică cuprinzând 10 mărci poştale. Sunt celebre erorile la valorile nominale ale seriei de 6 lei (albastru) şi 10 lei (roşu). 1926 este totodată anul înfiinţării în România a Fundaţiei Culturale „Regele Ferdinand I”, momentul inaugurării primei linii aeriene naţionale civile pe ruta Bucureşti – Galaţi, dar şi anul trecerii în nefiinţă a medicului Victor Babeş, specializat în bacteriologie şi morfopatologie, fondator al şcolii româneşti de microbiologie.


În fine, anul 1927 reprezintă anul morţii regelui Ferdinand I al României şi urcarea pe tron a nepotului acestuia, Mihai I, la frageda vârstă de doar 5 ani. La 22 decembrie 1927 se pun bazele Societăţii de difuziune radiofonică din România, devenită ulterior Societatea Română de Radiodifuziune. Prima adunare generală a Societăţii de difuziune radiofonică are loc la 17 ianuarie 1928, iar aceasta va fi înregistrată oficial la tribunal în martie 1928. De asemenea, pe plan filatelic, au fost marcate două evenimente notabile: semicentenarul Războiului de Independenţă a României, precum şi semicentenarul înfiinţării Societăţii Române de Geografie.

România 100 (1918-1922)


Romania 100 (1918-1922)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1918-1922: the Great Union of 1918, the Romanian postal office’s opening in Constantinople in 1919, the establishment of the 1st biospeleology institute in the world in 1920, the birth of King Mihai of Romania in 1921, and the Coronation of 1922 in Alba Iulia.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


1918

Începem incursiunea în istoria modernă a României cu anul 1918, anul care a adus Marea Unire a provinciilor istorice locuite de români. La 1 decembrie 1918, sărbătorită astăzi drept Ziua Naţională a României şi al cărei Centenar îl vom celebra în 2018, a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Naţională, care a proclamat unirea Transilvaniei cu România, încheindu-se astfel îndelungul proces de făurire a statului național unitar român, început în anul 1859. Evenimentul deschiderii circulaţiei poştale între vechile provincii româneşti a fost marcat prin supratipărirea cu textul „1918” a unei părţi din mărcile poştale necirculate ale acelei vremi, aflate în posesia unor bănci, scopul fiind de evitare a reintrării lor în circuitul poştal, fapt ce ar fi condus la pierderi uriaşe administraţiei poştale.


1919

Continuăm călătoria noastră în anul 1919, cunoscut în istoria României drept anul înfrângerii Ungariei, după ce aceasta, refuzând să recunoască Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a ordonat trupelor sale să atace Armata română. Sub conducerea regelui Ferdinand I, Armata română a înaintat până la Budapesta, pe care a ocupat-o în august 1919. De asemenea, anul 1919 a rămas în istoria României anul în care a fost adoptat calendarul gregorian (ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie, pe stil nou), dar şi anul deschiderii unui oficiu poștal românesc în Constantinopol, care a funcţionat până în anii 1922-1923. Au fost supratipărite 5 valori ale emisiunii „Moldova” (5, 10, 15, 25 şi 40 de bani), sub forma unui cerc cu textul „POŞTA ROMÂNĂ – CONSTANTINOPOL”, anul 1919 în centru, alături de monograma „PTT-FF”.


1920

Iată-ne ajunşi în anul 1920, când România semnează la Paris împreună cu Franţa, Regatul Unit, Italia şi Japonia Tratatul de recunoaştere a unirii Basarabiei cu România. Tot atunci, la Cluj-Napoca, se desfăşoară un eveniment notabil pentru România – înfiinţarea de către Emil Racoviţă a primului institut de biospeologie din lume. Savantul român a fost ales la vârsta de numai 25 de ani membru al Societăţii zoologice din Franţa şi a participat ca naturalist la Expediţia antarctică belgiană (1897-1899) la bordul navei Belgica, alături de alţi specialişti din Norvegia, Statele Unite şi Polonia. Pe plan filatelic, anul 1920 înseamnă pentru colecţionari introducerea în circulaţie a primelor mărci ale emisiunilor filatelice uzuale „Ferdinand I – cap mare” şi „Ferdinand I – cap mic”.


1921

Anul 1921 contribuie la zestrea culturii româneşti cu două evenimente care merită amintite. Primul dintre ele este înfiinţarea Operei Române din Bucureşti, care avea spectacolul inaugural în acelaşi an cu opera „Lohengrin” de Richard Wagner, dirijor fiind celebrul George Enescu. Cel de-al 2-lea eveniment cultural îl reprezintă debutul filosofului şi profesorului roman Mircea Eliade cu articolul „Duşmanul viermelui de mătase” în „Ziarul ştiinţelor populare şi al călătoriilor”. Demn de amintit pentru anul 1921 este organizarea festivităţii căsătoriei principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea al României între anii 1930-1940) cu principesa Elena, fiica regelui Constantin I la Greciei, dar şi naşterea unicului copil al celor doi, Mihai (viitorul rege Mihai I al României între anii 1927-1930 şi 1940-1947).


1922

Pe data de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a avut loc Încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca regi ai României Mari. După ce Patriarhul României, Miron Cristea, a oficiat liturghia în cadrul căreia au fost sfinţite coroanele regale, Ferdinand I şi-a aşezat singur pe cap coroana de oţel, apoi a încoronat-o pe soţia sa. Coroana de oţel reprezintă coroana regală a României, turnată din ţeava unui tun otoman capturat în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, în bătălia de la Griviţa. Regele Carol I, unchiul lui Ferdinand I, a ales atunci oţel, şi nu aur, tocmai pentru a simboliza vitejia ostaşilor români. Cu prilejul evenimentului istoric din anul 1922 au fost emise şapte mărci poştale cu valori nominale cuprinse între 5 bani şi 6 lei, pe care sunt ilustrate chipurile celor doi suverani, stema României Mari şi imaginea Catedralei unde a avut loc Încoronarea.

100 de ani în 100 de timbre


100 years in 100 postage stamps

At the beginning of February, I’m 3 years old since when I write uninterruptedly on the Blog de timbrofil!!! I started on the road under the motto ‘Point. And over again!’, and now I look back at the many posts that have gathered in the blog archive and I’m absolutely convinced that my approach wasn’t at all in vain, because I found that I even managed to convince others that stamp collecting deserves to be their favorite hobby, and that gives me the courage to continue what I started.

Regarding my projects, as you have seen, the 2nd season of philatelic interviews is in full swing, there will be a series of guest blog articles to which you are all invited to contribute, and soon I’ll address a new subject – Romania’s Centenary – with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. The series will have 20 episodes and will run until December this year.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


La începutul lunii februarie împlinesc 3 ani de când scriu neîntrerupt pe Blogul de timbrofil!!! Am pornit la drum sub motto-ul „Punct. Şi de la capăt!”, iar acum privesc retrospectiv la multele postări care s-au adunat în arhiva blogului şi sunt absolut convins că demersul meu nu a fost deloc în zadar, deoarece constat că am reuşit chiar să-i conving şi pe alţii că filatelia merită să le fie hobby-ul preferat, iar asta îmi dă curajul să continuu ceea ce am început.

Referitor la proiectele mele, aşa cum aţi constatat, sezonul al 2-lea al interviurilor filatelice se află în plină desfăşurare, va urma o serie de articole de tip „guest blog” la care sunteţi invitaţi cu toţii să contribuiţi, iar în curând voi aborda un nou subiect – Centenarul României moderne – cu incursiuni în cei 100 de ani de istorie prin intermediul a 100 de mărci poştale. Serialul va avea 20 de episoade şi se va derula până în luna decembrie a acestui an.

Google translate

Cifrele blogului

  • 24,238 pageviews
Reclame
%d blogeri au apreciat asta: