Arhivă

Teme filatelice

This tag is associated with 23 posts

Ceasuri în filatelie


Clocks in stamp collecting

It happens sometimes to meet people who prefer a totally different hobby than your own, but which, following discussions on the edge of it, begins to interest you, as you learn new information. This was the way things were with me, a collector of postage stamps, and Ron, collector and restorer of clocks.

And because clocks represent a great theme to collect in philately, that’s way I chose to illustrate this short article with a series of 6 Romanian postage stamps from 1988 (Michel #4443-4448), which presents clocks from the collection of the Clock Museum in Ploieşti, Prahova county.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Se întâmplă uneori să întâlneşti oameni care preferă un hobby total diferit de al tău, dar care în urma discuţiilor de pe marginea acestuia, începe să te intereseze şi pe tine, pe măsură ce afli noi şi noi informaţii. Astfel au stat lucrurile şi cu mine, colecţionar de mărci poştale, şi Ron, colecţionar şi restaurator de ceasuri de perete şi pendule antice şi vintage.

Blogul său este, pe cât de interesant, pe atât de instructiv, în cazul multor opinii împărtăşite de noi online găsind mereu ceva nou de comentat şi de învăţat. Iar ceasurile reprezintă o temă foarte îndrăgită în filatelie, multe ţări incluzând-o în programele lor filatelice anuale.

Am ales să ilustrez acest scurt articol cu o emisiune de 6 mărci poştale româneşti din anul 1988 (Michel #4443-4448), care prezintă ceasuri din colecţia Muzeului ceasului din Ploieşti, judeţul Prahova.

Piesele de colecţie din imagini sunt următoarele: ceas de masă din porţelan din sec. al XX-lea – Arad, România (pe valoarea nominală de 50 de bani), ceas francez din bronz din sec. al XIX-lea (pe valorile de 1,50 lei şi 2 lei), ceas gotic din bronz din sec. al XIX-lea (pe valoarea de 3 lei), ceas saxon din porţelan din sec. al XIX-lea (pe valoarea de 4 lei) şi ceas de porţelan din Bohemia, acelaşi sec. XIX (pe valoarea nominală de 5 lei).

 

Advertisements

Ziua care a marcat lumea


The day that marked the world

16 years have passed since the moment that marked our world… 16 years in which our world struggled day after day to discern between good and evil, to find values and to learn to appreciate them, to ensure a future for our children. The road isn’t easy at all, and our only option is to be united, strong, determined in the fight against evil.

The moment of September 11st, 2001 meant, for philatelists, the beginning of the idea for a collection theme that quickly surpassed the borders of the American state – ‘United We Stand’.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Au trecut 16 ani de la momentul care a marcat lumea în care trăim… 16 ani în care nimic n-a mai semănat cu ce era înainte, în care lumea s-a străduit zi după zi să discearnă între bine şi rău, să găsească valori şi să înveţe să le aprecieze, să asigure viitorul generaţiilor următoare. Drumul nu este deloc uşor, iar singura opţiune a lumii întregi este să fie unită, puternică, determinată în lupta împotriva răului.

Momentul 11 septembrie 2001 a însemnat, pentru filatelişti, debutul ideii pentru o temă de colecţionat care a depăşit rapid graniţele statului american. „United We Stand” reprezintă o colecţie tematică la care contribuie multe administraţii poştale, de la Bahamas la Guineea Bissau, de la Israel la Republica Guineea, de la Kiribati la Sierra Leone, de la Sao Tome şi Principe la Aitutaki, de la Togo la Costa Rica, de la Uganda la Micronezia.

Creatori de visuri filatelice


Creators of philatelic dreams

There are many creators in the philatelic community worldwide – the engravers – appreciated and studied by collectors with a lot of experience, but also by beginners. The best known in this area is Czesław Słania (1921-2005), who became a symbol when we speak about the creators of engraved postage stamps.

But there are many others, even contemporary with us, which deserves the attention of those who want build a thematic collection with engraved stamps (e.g. Piotr Naszarkowski, Elsa Catelin, Eve Luquet, Pierre Albuisson and many others).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Există în comunitatea filatelică internaţională mulţi creatori de frumos, precum gravorii de mărci poştale, apreciaţi şi studiaţi de colecţionarii cu experianţă, dar şi de cei începători. Cel mai cunoscut în acest domeniu este gravorul polonez Czesław Słania (1921-2005), devenit pentru mulţi un punct de reper când vine vorba despre creatorii de mărci poştale.

Însă mai sunt mulţi alţii, chiar contemporani cu noi, care merită să fie în atenţia celor care doresc construirea unei colecţii tematice cu mărci poştale gravate.

Un prim exemplu este Piotr Naszarkowski, născut în Polonia. A început să graveze mărci poştale în urmă cu 34 de ani, portofoliul său numărând în prezent peste 140 de piese emise de Polonia, Suedia, Vatican, Statele Unite şi Japonia.

Elsa Catelin este o altă reprezentantă a branşei gravorilor. S-a născut în Franţa şi se poate lăuda cu peste 150 de mărci poştale şi viniete franceze gravate, printre care mărcile „Fête du Timbre, La Valse” 2017. În prezent, ea este vice-preşedintele asociaţiei Art du Timbre Gravé.

Un alt exemplu este Eve Luquet. Născută în Franţa, a studiat desenul şi gravura la École Nationale des Beaux-Arts din Paris. A realizat aproximativ 30 de mărci poştale de colecţie şi multe altele uzuale, care au circulat în Franţa între anii 1997-2004. 

De asemenea, merită amintit gravorul francez Pierre Albuisson. Premiat cu „Diploma în Arte Fine” de către Guvernul francez, expoziţiile sale au ajuns în ţări precum Germania, Elveţia, Polonia, Spania, Japonia, Noua Zeelandă, Brazilia şi Statele Unite. Este preşedintele asociaţiei Art du Timbre Gravé.

Ar mai fi multe de spus, dar prefer să vă las să descoperiţi singuri mai multe despre acest domeniu fascinant. Consider că ar fi de ajutor şi accesarea website-ului engravedstamps.net, o bază de dată rezultată din efortul depus de un filatelist australian în scopul de a reuni cât mai multe informații cunoscute despre emisiunile filatelice cu mărci poştale gravate, pentru generațiile viitoare de filatelişti.

Designul comun CEPT


The CEPT common design

The Europa CEPT issues, an annual joint issue of postage stamps with a common design or theme by postal administrations member of CEPT (until 1992), could be an attractive theme to collect, and to study. It was a common design from 1956 to 1973 and in 1984.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Ideea unui design comun anual al unei serii de mărci poştale europene s-a născut în anul 1952, însă s-a pus în practică abia 2 ani mai târziu. Ideea s-a concretizat prin lansarea de fiecare dată a unui simbol care să reprezinte interese şi obiective comune.

La început au fost 6 ţări (Belgia, Franţa, Germania de Vest, Italia, Luxemburg şi Olanda), iar acestea au avut în anul 1956 un design comun realizat de artistul francez Daniel Gonzague, respectiv un turn format din cele 6 litere ale cuvântului din limba latină al continentului european: Europa.

În anul 1957, s-a alăturat proiectului şi Elveţia (sub denumirea de Saarland, teritoriu german aflat sub controlul aliaţilor). Tema a fost „pace şi bunăstare”. Anul următor, Turcia a luat locul Elveţiei, iar designul a fost reprezentat de un porumber zburând deasupra literei E din „Europa”, creaţie a artistului olandez André Van der Vossen.

În vara anului 1959, la Montreux (Elveţia), a avut loc conferinţa celor 23 de administraţii poştale europene, prilej cu care s-a constituit CEPT (Conferinţa Europeană a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii). Astfel, designul următorilor ani a conţinut logo-ul acestei organizaţii, iar denumirea comună a emisiunilor filatelice a fost „Europa CEPT”.

Rând pe rând, au urmat alte teme, iar numărul ţărilor a devenit din ce în ce mai mare, alăturându-se iniţiativei ţări precum: Andorra (Poşta franceză), Cipru, Danemarca, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit, San Marino, Spania şi Suedia.

În 1969, la aniversarea a 10 ani de design comun sub egida CEPT, erau deja 26 de ţări participante, printre acestea numărându-se Vatican şi Iugoslavia. De altfel, Iugoslavia a fost prima ţară comunistă care a aderat la ideea acestui proiect european.

În anii următori, au mai aderat ţări precum Andorra (Poşta spaniolă) şi Malta. Ultimul an în care a fost utilizat designul comun CEPT a fost 1973, o goarnă poştală stilizată, aparţinând artistului norvegian Leif Frimann Anisdahl.

Începând cu anul 1974, tema comună a înlocuit designul comun al emisiunilor filatelice, doar logo-ul CEPT rămânând în continuare legătura dintre acestea.

Totuşi, designul comun CEPT şi-a spus ultimul cuvând abia în anul 1984, la aniversarea a 25 de ani de la crearea organizaţiei, când a fost utilizat de cele 35 de ţări acelaşi design, respectiv un pod, creaţie a artistului francez Jacky Larrivière.

Albumul preşedinţilor


The presidents’ album

The American presidents seen through postage stamps represents a great theme to collect for philatelists all around the world. I write a short story about them, from George Washington to Ronald Reagan.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


O amplă temă filatelică este constituită de cei 44 de preşedinţi americani de până acum, prezenţi pe mărcile poştale comemorative. Nu numai Statele Unite au emis astfel de mărci poştale, însă prezentarea mea se va limita la ţara care de-a lungul anilor i-a avut la conducere.

Totul începe în anul 1847, când US Post Office a realizat primele două mărci care-i reprezintă pe George Washington (valoarea nominală de 10 cenţi) şi Benjamin Franklin (valoarea nominală de 5 cenţi).

De altfel, imaginea primului preşedinte american este cea mai frecvent prezentă în filatelia de peste ocean, fiind multe exemplele în care pentru diverse emisiuni comemorative diferă denominările sau culorile, deşi imaginea este aceeaşi.

Ar mai fi de notat şi faptul că US Post Office făcuse o tradiţie din a onora prin prezenţa pe mărci a preşedinţilor decedaţi sau gravi bolnavi.

Thomas Jefferson apare pentru prima dată pe o marcă americană în anul 1856, iar Andrew Jackson după 15 ani. A urmat apoi Abraham Lincoln, a cărui imagine apare în anul 1866, la comemorarea unui an de la asasinare.

Perioada clasică se caracterizează prin faptul că mărcile comemorative realizate sunt gravate după picturi şi alte lucrări ale unor artişti faimoşi ai acelor vremuri.

Deşi a fost cel de-al 2-lea preşedinte american, lui John Adams i s-a dedicat o emisiune filatelică abia în anul 1938, când pe valoarea de 2 cenţi a apărut o reproducere după bustul din marmură al acestuia din US Capitol’s Senate Gallery.

Un alt preşedinte care trebuie amintit aici este Theodore Rosevelt, care a constituit o figură extrem de populară pe mărcile poştale comemorative, pe care a apărut pentru prima dată în anii 1922 şi 1925.

Franklin D. Roosevelt, considerat a fi unul dintre cei mai influenţi lideri ai mijlocului secolului al XX-lea, a fost el însuşi filatelist. Prima marcă poştală i-a fost dedicată la puţin timp după moarte, iar fiecare emisiune filatelică pe care apare acesta este interesantă şi valoroasă în cercurile filatelice.

Alţi preşedinţi cărora le-au fost dedicate mărci poştale au fost: Harry S. Truman, Dwight D. Eisenhower şi John F. Kennedy (acestuia din urmă fiindu-i dedicată în anul 1964 o marcă aflată astăzi la mare valoare, cu ocazia celei de-a 47-a sa aniversare).

Preşedintelui american Richard M. Nixon i-a fost dedicată o singură marcă poştală, în anul 1995, imediat după moartea sa, iar pentru Ronald Reagan, prima emisiune comemorativă a fost cea din anul 2005.

În prezent, sunt 4 foşti preşedinţi aflaţi în viaţă (Jimmy Carter, George H.W. Bush, Bill Clinton şi George W. Bush), alături de Barack Obama. Aceştia nu au fost onoraţi cu mărci poştale comemorative deoarece Statele Unite, la fel precum alte state, respectă regula poştală potrivit căreia o persoană aflată în viaţă nu poate fi subiectul unei emisiuni filatelice comemorative.

De aceea, albumul preşedinţilor rămâne deschis viitoarelor emisiuni, iar tema filatelică una de perspectivă.

Inovaţii pentru mărcile poştale


Inovations for postage stamps

A beautiful theme to collect is represented by the Austrian postage stamps, from other materials than so-usual paper. So, today we talk about Swarowski crystals, natural leather, porcelain, glass, and embroidery.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Promovarea colecţionării mărcilor poştale se poate face în multe feluri, uneori apelând chiar la diverse inovaţii. Sunt ţări care trec dincolo de barierele convenţionale ale realizării acestora pe hârtie, oferind colecţionarilor alternative.

Astfel procedează de ani buni Österreichische Post (administraţia poştală austriacă), care a lansat acum mai bine de 12 ani un bloc format din 2 mărci poştale realizate fiecare din câte 6 cristale Swarovski. De fapt, însăşi compania Swarovski s-a ocupat de realizarea acestei veritabile opere de artă filatelică.

În anul 2015, cristalele Swarovski s-au aflat din nou pe o marcă poştală austriacă, realizată din piele naturală, care prezintă un simbol al regiunii alpine austriece, Lederhosen. Marca poştală a fost emisă într-un tiraj de 150.000 de exemplare, fiecare cu valoarea nominală de 6,30€.

Anul acesta a venit rândul lansării unei mărci poştale din porţelan Augarten de Viena, renumit pentru formele perfecte şi frumuseţea atemporală.

Surprizele nu s-au încheiat însă, deoarece la începutul verii, administraţia poştală austriacă a lansat prima marcă poştală realizată pe sticlă, care reprezintă o icoană a Fecioarei Maria care plânge alături de Iisus coborât de pe cruce. Culorile au fost aplicate prin intermediul unor pigmenţi speciali rezistenţi la lumină, printr-un proces de serigrafie manuală.

Recent, o marcă poştală brodată a ajuns la colecţionarii de marcă poştală austriacă. Pe ea este reprezentat costumul tradiţional feminin (Dirndl), purtat şi în alte regiuni, precum: Bavaria (în Germania), Elveţia şi Tirolul de Sud (în Italia).

De notat faptul că prima marcă poştală austriacă brodată a fost emisă în anul 2005 (floarea de colţ), apoi a urmat o alta, emisă în anul 2008 (genţiana), iar în 2010, în colaborare cu Petit Point Maria Stransky GmbH din Viena, a fost emisă o superbă marcă poştală rotundă.

Toate acestea pot constitui în mod evident o colecţie tematică pentru fiecare filatelist, perspectivele dezvoltării ei cu alte inovaţii fiind destul de atractive.

Pokémon întâlneşte filatelia


Pokémon meets stamp collecting

The philatelic theme that I propose for this article is in trend with the phenomenon that swept the planet: Pokémon in philately. Pokémon is celebrating this year 20 years, and through the application which has swept everyone, can also attract new philatelists.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Tema filatelică pe care o propun pentru acest articol este în pas cu fenomenul care a cuprins întreaga planetă: Pokémon în filatelie.

De ce mărci poştale din genul „manga”? În principal, pentru tradiţia lor frumoasă. Japan Post emite, începând cu anii ’90, serii filatelice care acoperă întreaga cultură şi civilizaţie niponă, iar animaţia este parte a culturii acestei ţări.

Spre exemplu, în anul 2005, colecţionarii de mărci japoneze, deopotrivă cu fanii „manga”, au avut oportunitatea de a achiziţiona emisiunea filatelică „Anime Hero and Heroine”, ilustrată cu personaje precum Pokémon, Pikachu, Gonbe, Lizardon, Mew şi Rayquaza.

Alte mărci poştale au fost lansate pentru promovarea filateliei la expoziţia „Philanippon 2011”. Cea mai recentă serie filatelică cu tema Pokémon a fost lansată în Japonia anul trecut, de casa editorială Shogakukan, specializată în publicarea de desene „manga”, reviste şi dicţionare lingvistice.

Trendul „manga” din peninsula niponă se pare că a depăşit graniţele Japoniei, iar alte ţări, cum sunt Turkmenistan şi Tadjikistan, au preluat ştafeta şi au lansat şi ele asemenea emisiuni filatelice.

Pokémon împlineşte anul acesta 20 de ani, iar aplicaţia care a isterizat o lume întreagă poate atrage şi potenţiali viitori filatelişti, care se pot limita doar la a colecţiona mărci poştale din această temă, după ce au adunat cu smartphone-ul „monştrii” de pe ele. 🙂

Simboluri ale Paştelui


Symbols of Easter

Romfilatelia issued a special philatelic series with the occasion of Easter 2016, showing representative images with religious objects of Putna Monastery heritage, built by the Moldavian prince Stephen the Great (1457-1504) – an icon, a wooden cross, and some ouches.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Emisiunea filatelică special emisă de Romfilatelia cu ocazia Sfintelor Paşti 2016 prezintă imagini cu obiecte de cult reprezentative din patrimoniul Mânăstirii Putna, ctitorie a domnului Moldovei, Ştefan cel Mare (1457-1504) – o icoană, o cruce de lemn şi ferecături.

 Astfel, Icoana Răstignirii, realizată în perioada 1771-1773, ilustrează una dintre mărcile poştale cu valoarea nominală de 1 Leu. Cealaltă marcă poştală, având aceeaşi valoare nominală, aduce în prim-plan folclorul naţional şi florile Paştelui (Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Fritillaria imperialis).

Acestea sunt cunoscute în folclor şi sub denumirea de păştiţe. Se spune despre aceste flori că reprezintă lacrimile Fecioarei Maria vărsate la Răstignirea Fiului Său.

Coliţa emisiunii filatelice, cu valoarea nominală de 8 Lei şi emisă într-un tiraj de 4.500 de exemplare, are în imagine Ferecătura Tetraevanghelului scris de monahul Paladie şi dăruit de Ştefan cel Mare în anul 1489 şi o cruce de lemn dăruită de mitropolitul Sava schitului Sineşti în anul 1698.

Plicul „prima zi a emisiunii” a fost emis într-un tiraj total de 771 exemplare (dintre care 421 în album filatelic), cu cele două mărci poştale ale emisiunii şi ştampila specială datată 23 martie 2016.

„Blogul de timbrofil” vă spune tuturor: Hristos a înviat!

Regina Elisabeta a II-a


The Queen Elisabeth II

The Queen is very popular in philately, hundreds of stamps being so far issued with its image. According to eBay, the key moment of the determination of periods for issuing postage stamps with the Queen’s face is February 1971, when UK switched to decimal system in financial issues.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În septembrie 2015, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit devenea monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, respectiv 60 de ani, depăşind-o astfel pe cea a Reginei Victoria (1837-1901).

Astăzi, Regina împlineşte venerabila vârstă de 90 de ani, fiind sărbătorită inclusiv prin emiterea unei serii speciale de mărci poştale, în care apare alături de fiu (Prinţul Charles), nepot (Prinţul William) şi strănepot (Prinţul George), acesta din urmă pozând pentru prima sa apariţie pe o marcă poştală.

În schimb, Regina Elisabeta a II-a este foarte populară în filatelie, până în prezent fiind emise sute de mărci poştale cu chipul acesteia.

Potrivit eBay, momentul-cheie pentru stabilirea perioadelor emiterii mărcilor cu chipul Reginei îl reprezintă luna februarie 1971, când în Regatul Unit s-a trecut la sistemul zecimal în problemele de ordin financiar.

Dacă până atunci, 1 schilling = 12 penny şi 20 schillings = 1 pound, după decimalizare, schilling-ul a fost înlocuit cu moneda de 5 penny,

valoarea lor fiind comparabilă. Pe cale de consecinţă, valorile nominale ale mărcilor poştale au fost şi ele decimalizate, iar perioadele la care făceam referire anterior s-au concretizat în pre-zecimală şi post-zecimală.

Mărcile din perioada pre-zecimală sunt fixate în cataloagele de specialitate şi ele reprezintă de fapt şi aria de interes a colecţionarilor de filatelie britanică. Cealaltă perioadă, post-zecimală, suferă modificări după fiecare nouă emisiune de acest gen făcută de Royal Mail, an de an fiind emise noi şi noi exemplare.

Piesele din perioada pre-zecimală au fost emise între anii 1952-1971, sub denumirea de „The Wildings”, primele mărci uzuale cu portretul Reginei realizat de Dorothy Wilding. Acestea au fost primele (şi singurele) realizate cu linii de grafit pe spate şi care au conţinut benzi de fosfor pe faţă.

Sunt în total 18 astfel de valori (½d, 1d, 1½d, 2d, 2½d, 3d, 4d, 4½d, 5d, 6d, 7d, 8d, 9d, 10d, 11d, 1s, 1s3d, 1s6d), hârtia conţinând în anumiţi ani diverse tipuri de filigran.

Brâncuşi în filatelie


Brâncuşi in philately

Born 140 years ago, Constantin Brâncuşi is and will remain a symbol of universal sculpture, who succeeded in his work for decades to capture the attention of art lovers everywhere. He’s also present in philately, in some series of postage stamps dating from 1967 and 1976, bringing together images of the most important creations of the great sculptor.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Născut în urmă cu 140 de ani, Constantin Brâncuşi este şi va rămâne unul dintre simbolurile sculpturii universale, cel care a reuşit prin operele sale să capteze timp de decenii atenţia iubitorilor de artă de pretutindeni. În atelierul său din Paris, a creat o lume unică, plină de influenţe româneşti. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţă, originalitate, simplitate, rafinament şi sacralitate.

Este prezent şi în filatelie, în serii de mărci poştale datând din anii 1967 şi 1976, care reunesc imaginile celor mai importante creaţii ale sculptorului: „Coloana fără sfârşit”, „Sărutul”, „Cuminţenia Pământului”, „Domnişoara Pogany”, „Poarta sărutului”, „Rugăciune” şi „Masa tăcerii”.

În anul 2006, România şi Franţa au realizat o emisiune comună dedicată lui Brâncuşi, fiecare dintre cele două ţări prezentând pe mărcile poştale sculpturile: „Muză dormind” şi „Somnul”.

De altfel, Franţa a fost ţara care l-a adoptat şi l-a primit cu braţele deschise. În anul 1957, prigonit de autorităţile române, cu puţin înainte de a muri, Constantin Brâncuşi mărturisea cu tristeţe că trece la cele veşnice cu inima tristă pentru că nu se mai poate întoarce în ţara sa. Acum, în 2016, statul român îi recunoaşte pe deplin însemnătatea, ziua de 19 februarie devenind Ziua Brâncuşi, sărbătoare naţională a României.