Arhivă

Viitorul filateliei

Această etichetă este asociată cu 20 articole

Galeria castelelor din Europa


Europa’s gallery of castles

The gallery of castles in Europa theme contains everything that is best represented from the architectural view in the countries covered by the joint issue having a tradition of over 60 years. One by one, castles such as Windsor, Mikhailovsky, Dommeldange, Schönbrunn, Dublin, Doria-Dolceacqua, Bayburt Kalesi, Wartburg, Chambord and many more were present on particularly beautiful postage stamps that can always make up a thematic collection.

You can still vote online for the prize ‘Best Europa stamp in 2017’ – the public prize, the closing date being September, 9th. The castles representing Romania in this competition have been the subject of a special article on this blog.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Am afirmat de multe ori în ultima perioadă că digitizarea filateliei este modul inteligent prin care aceasta va supravieţui ca hobby în anii ce vor urma. Nu cred că are sens să enumăr motivele, sunt sigur că fiecare dintre noi le ştim foarte bine. Vă voi da doar un singur exemplu în favoarea acestei afirmaţii, o hartă realizată pe platforma Google Maps cu toate castelele ale căror imagini sunt prezente în tema de anul acesta a emisiunilor Europa.

Galeria castelelor din Europa conţine tot ceea ce reprezintă mai bun ca valori arhitecturale pentru ţările cuprinse în sfera emisiunii comune cu o tradiţie de peste 60 de ani. Rând pe rând, castele precum Windsor, Mikhailovsky, Dommeldange, Schönbrunn, Dublin, Doria-Dolceacqua, Bayburt Kalesi, Wartburg, Chambord şi multe altele au fost prezente pe mărci poştale deosebit de frumoase, care pot oricând să alcătuiască o colecţie tematică de pus în ramă. 

Încă se mai poate vota online pentru premiul „cea mai bună marcă poştală Europa 2017” – premiul publicului, data limită fiind 9 septembrie. Castelele care reprezintă România în această competiţie au făcut subiectul unui articol special pe acest blog.

Digitizarea filateliei


Digitization of stamp collecting

Although the trend in philately is to decrease the number of stamp collectors, especially in the United States and Western Europe, digitization of stamp collecting is now active, slowly but sure! If you visit specialized websites you can find, for example, pre-designed album pages for countries from Abu Dhabi to Zululand, software and other useful technology tools, which make our life easier.

Don’t you agree with this opinion? OK, but I’ll make a short experiment! I’ll ask you that: how many of you haven’t resisted the temptation to scan the QR code from the image that accompanies this article?

And if you did, thank you for your visit! 🙂

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Mulţi dintre noi nu realizăm asta, dar internetul a schimbat complet o mare parte din filatelie privită ca hobby. Cel mai evident este faptul că numărul e-mail-urilor a depăşit de foarte multe ori numărul scrisorilor clasice, expediate prin poştă. Mulţi uită inclusiv faptul că în anul 1999 foarte puţini colecţionari de mărci poştale dispuneau de un e-mail, de fapt.

Lumea în care trăim astăzi este una dinamică şi interactivă, iar filatelia este un hobby care a reuşit de-a lungul anilor să supravieţuiască şi să se adapteze schimbărilor şi provocărilor de tot felul, ajungând în prezent să devină cunoscută drept un hobby digitizat, interactiv, dinamizat prin intermediul instrumentelor de social media.

Deşi trendul este de scădere a numărului de colecţionari de mărci poştale, mai ales în Statele Unite şi în Europa de Vest, digitizarea filateliei se întâmplă totuşi încet, dar sigur! Dacă vizitaţi website-uri specializate, puteţi găsi, spre exemplu, pagini de albume filatelice pre-desenate, pentru ţări de la Abu Dhabi la Zululand, care pot fi printate foarte uşor, în schimbul unei taxe lunare destul de decentă.

De asemenea, mai ales cu afluxul tot mai mare de emisiuni filatelice la nivel mondial, organizarea colecţiilor personale devine un lucru foarte important, iar în ajutorul filateliştilor vin aplicaţiile software. Mai nou, toate publicaţiile filatelice importante au variante digitale ale apariţiilor lor în format hârtie.

Bine-înţeles, eBay şi alte website-uri de comerţ electronic sunt instrumente mult mai căutate de filatelişti decât magazinele sau târgurile de profil. Şi ar mai fi un argument pro-digitizarea filateliei: tehnologia vă poate ajuta foarte mult în pregătirea unui exponat sau a unui discurs pe teme filatelice.

Nu sunteţi de acord cu cele prezentate mai sus? Vă respect opiniile, însă voi face un scurt experiment! Vă voi întreba: câţi dintre voi n-au rezistat tentaţiei de a scana codul QR din imaginea care însoţeşte acest articol?

Iar dacă aţi făcut-o, vă mulţumesc pentru vizită! 🙂

Filatelia prin metode analitice


Philately through analytical methods

The Institute for Analytical Philately (IAP) represents a nonprofit corporation dedicated to sponsoring technical research activities to better the stamp collecting hobby.

To facilitate this, IAP provides research grants and technical support to qualified philatelists to assist them in performing their valuable work, and because one of the most important aspects of research is the dissemination of results, all philatelists receiving grants from IAP are required to publish in widely circulated journals, both scientific and philatelic.

A future project of IAP will take place in October 2017 in London – the 3rd International Symposium on Analytical Methods in Philately.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Institutul pentru Filatelia Analitică (IAP) reprezintă o organizaţie virtuală nonprofit dedicată sponsorizării activităților de cercetare tehnică în scopul îmbunătățirii colecţionării mărcilor poştale. Pentru a facilita acest lucru, IAP oferă granturi de cercetare și suport tehnic pentru filateliștii calificați în scopul de a-i ajuta pe aceştia să-și desfășoare mai eficient activitatea şi să obțină o nouă perspectivă și cunoaștere a mărcilor poştale prin aplicarea unor metode științifice riguroase.

Datorită faptului că unul dintre cele mai importante aspecte ale cercetării este reprezentat de diseminarea rezultatelor, toți filatelistii care primesc granturi de la IAP sunt obligați să-şi publice articolele în reviste de prestigiu, atât științifice cât și filatelice.

Printre proiectele notabile ale IAP se numără lucrările: „A Colorimetric Analysis Methodology for Philatelic Studies” de David L. Herendeen şi „Papermaking and Ink Chemistry of the US Three-Cent Banknote Issue” de Alexandra Pekarovicova.

Un alt proiect de amploare este în pregătire momentan – după evenimentele organizate în anii 2012 şi 2015, în octombrie 2017 va avea loc cel de-al treilea simpozion internațional asupra metodelor analitice în filatelie.

Acesta se va desfăşura în Londra şi va include teme deosebit de interesante: aplicaţiile informatice în analiza culorilor şi clasificarea mărcilor poştale, compararea versatilă a mărcilor poştale prin diferenţiere de imagine de înaltă rezoluție, utilizarea histogramelor tonale în studiul nuanțelor mărcilor poştale, studiul culorilor emisiunilor filatelice germane Crown & Eagle, explorarea misterelor de culoare ale timbrelor-taxă emise de Statele Unite utilizând spectrometria cu fluorescență cu raze X, precum şi multe alte subiecte deosebit de interesante.

3 idei smart în sprijinul filateliei


3 smart ideas in support of philately

There are more and more talks about the innovative ways to promote philately, in order to attract as many followers as possible, especially young people. Social networks are the solution to this, and in this article I’ll make you aware of 3 such ideas spread by enthusiastic collectors through the resources made available by Twitter, YouTube, Facebook and Instagram – ‘Exploring Stamps’, ‘Art Stamped’ & ‘Zeboose’.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Se vorbeşte din ce în ce mai mult în ultima perioadă despre promovarea inovativă a filateliei, în scopul atragerii cât mai multor adepţi în rândurile ei, în special tineri. Reţelele de socializare reprezintă soluţia pentru acest lucru, iar în acest articol vă voi face cunoscute trei astfel de idei răspândite de colecţionari entuziaşti prin intermediul resurselor puse la dispoziţie de Twitter, YouTube, Facebook şi Instagram.

Un prim exemplu este „Exploring Stamps”, un canal YouTube cu videoclipuri realizate într-o manieră atractivă şi hazlie de către un colecţionar care utilizează conturile de Twitter şi de Instagram pentru a-şi promova munca în folosul filateliştilor. Este o modalitate smart de promovare a filateliei, deoarece se ştie că volumul de conţinut video este în continuă creştere în reţelele de socializare, iar tinerii sunt primii vizaţi când este vorba despre adresare directă în acest fel.

Un alt exemplu este „Art Stamped”, un website care prezintă adevărate mini-opere de artă aparţinând unei colecţionare britanice care realizează imaginile unor tablouri exclusiv din mărci poştale, unele dintre acestea decupate într-o manieră artistică, astfel încât graniţa dintre hobby şi artă este uneori insesizabilă. Website-ul este promovat prin intermediul contului de Twitter. Şi aceasta este o idee smart, care atrage tinerii spre cretivitate şi modalitate originală de exprimare.

Un ultim exemplu este „Zeboose”, un website de vânzări filatelice online, care-şi utilizează conturile de Twitter şi de Facebook pentru a-şi promova activitatea şi noutăţile aflate în stoc. Dar mă veţi întreba: dar până aici ce este atât de nou şi de smart? Ei bine, fotografiile care însoţesc postările de pe cele două reţele de socializare sunt smart, fiind realizate într-un mod care te face, pur şi simplu, să le îndrăgeşti imediat şi să afli mai multe despre acele mărci poştale.

Sunt sigur că mai există şi alte idei inovative şi sper ca numărul lor să crească din ce în ce mai mult, astfel încât viitorul filateliei şi al colecţionării mărcilor poştale să se contureze într-un mod cât mai atractiv şi durabil.

Din nou despre viitorul filateliei


Again about the future of philately

Into an article in the online magazine ‘FEPA News’, honorary president of Swedish Philatelic Federation, Mr. Gunnar Dahlvig, do consider the current state of philatelic federations and clubs worldwide, showing that the number of theirs members is declining in recent years.

The pessimistic perspective of the author is tackled in a more optimistic by Mr. Costas Chazapis, member of the Hellenic Philatelic Federation, who gives a chance for us to have a future for philately, but emphasizes several conditions. One of them is that philately is ‘rebranding’ and focused on technology and partnerships (as outlined in the ‘Summit on the future of philately’ in October 2016).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Într-un articol apărut în revista online „FEPA News”, preşedintele de onoare al Federaţiei Filatelice Suedeze, domnul Gunnar Dahlvig, face o radiografie a situaţiei actuale a federaţiilor şi cluburilor filatelice din lume, trăgând un semnal de alarmă că numărul membrilor acestora este în continuă scădere în ultimii ani. Dă exemplu federației pe care o reprezintă, care avea la summit-ul „Stockholmia” din anul 1986 un număr de 12.000 de membri, iar astăzi doar 2.700, deşi eforturile depuse pentru remedierea situaţiei declinului numeric au fost mari, iar Suedia este una dintre naţiunile cu un mare succes filatelic la nivel mondial.

Pesimismul domniei sale se accentuează când vorbeşte despre majoritatea organizațiilor poștale care sabotează filateliştii cu noile lor emisiuni, cu scopul precis de a le vinde colecţionarilor de mărci poştale, deoarece se cunoaşte foarte bine faptul că cererea de mărci poştale este din ce în ce mai scăzută. În urmă cu aproximativ 50 de ani încă existau seturi de uzuale cu multe valori nominale, dar cu acelaşi design, diferenţele de culori utilizate şi uneori chiar şi perforaţiile diferite făcând din acele emisiuni unele atractive pentru colecţionarea în mod tradiţional sau pentru realizarea de exponate de istorie poştală. La mărcile poştale moderne acest lucru este, din păcate, foarte rar sau chiar inexistent.

Colecţionarii tematici ar putea crede că este extraordinar să dispui de material nou în emisiunile filatelice recente, însă şi aici intervine o mare problemă, ideile inovative pentru diversificarea temelor filatelice sunt foarte puţine. În anii 1980, FIP a introdus clasa competiţională „Filatelie modernă”, care trebuia să conţină exclusiv emisiunile din ultimii 10 ani. Clasa a fost inclusă în 7 expoziții internaționale, începând cu „Hamburg 85” şi până la „Coreea 94” și apoi a dispărut discret, deoarece conceptul a fost imposibil de realizat şi interesul colecţionarilor era unul scăzut. Acum, FIP încearcă reintroducerea lui, pentru ultimii 20 de ani, însă există anumite dubii privind succesul scontat de forul internaţional.

Consecința principală a expedierii tot mai multor e-mail-uri şi mesaje text este un număr tot mai mic de plicuri francate şi circulate efectiv. Mergând şi mai departe cu raţionamentul, posibilitatea de colecţionare a emisiunilor filatelice moderne obliterate este foarte mult îngreunată. În plus, acum se utilizează la scară largă tot felul de metode de plată a contravalorii scrisorilor prin poştă, mărcile poştale nemaifiind obliterate.

Generaţia următoare? Ei bine, s-a dovedit o realitate faptul că activitatea filatelică a multor copii (atraşi cu eforturi susţinute spre acest hobby) se termină subit la vremea adolescenţei, când studiile, apoi cariera şi familia, preiau interesul lor în viaţa cotidiană. Dar, cel puțin unii dintre ei, se întorc la filatelie la vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani.

În finalul articolului, autorul se întreabă dacă nu cumva colecţionarii se identifică cu vârsta colecţiilor lor, devenind, la rândul lor, antichităţi? Se dă exemplu chiar pe el însuşi – mărcile poştale din anul 1964 sunt considerate deja semi-antichităţi, în conformitate cu nomenclatorul specific domeniului antichităţilor…

Replica nu a întârziat să apară, tot în cadrul unui articol apărut în revista online „FEPA News”, semnat de domnul Costas Chazapis, membru al Societăţii Filatelice Elene. Acesta întăreşte cele afirmate de domnul Gunnar Dahlvig, mai puţin concluzia potrivit căreia „probabil am atins nivelul cel mai de jos şi cel mai bine putem sta unde suntem acum”.

Într-o lume în continuă schimbare, practicile și obiceiurile noastre s-au schimbat, spre exemplu, din anul 1986, punctul temporal stabilit de autor. Aceasta include reevaluarea utilităţii cluburilor filatelice, deoarece acestea și-au pierdut exclusivitatea în furnizarea de cunoștințe, dar şi reevaluarea necesităţii ca tinerii să se angajeze în studiile lor, în carieră şi familie, înainte de a atinge o vârstă la care să se aplece asupra filateliei ca mod de petrecere a timpului liber.

Într-un ton ușor mai optimist, putem spune că acum putem comunica mai repede și mai bine, putem avea acces la baze de date pentru nevoile noastre de cercetare, putem cumpăra și vinde într-o fracţiune de timp, putem crea website-uri, bloguri, reviste online și lucrări scrise, cu imagini de înaltă calitate, cu costuri mult mai reduse ca odinioară. Tehnologia este în continuă modelare a vieții noastre şi suntem invitaţi să profităm de ea din plin!

Pe de altă parte, aproape două secole de material filatelic divers este încă acolo, ascuns în subsoluri sau mansarde, sertare sau cufere, așteptându-ne cu răbdare să-i dezvăluim secretele. Domnul Costas Chazapis mai spune că acest material încă nedescoperit este suficient pentru ca noi să-l cercetăm şi să ne bucurăm de partea care ne-a mai rămas din viaţă, îmbogăţindu-l continuu şi transmiţându-l generaţiilor următoare.

Deci, lucrurile nu par chiar aşa de sumbre! Iar noi le putem face chiar mai bune dacă vom lucra la o chestiune majoră – filatelia trebuie „rebranduită” şi axată pe tehnologie şi parteneriate (aşa cum s-a avansat ideea în cadrul „Summit-ului privind viitorul filateliei” din octombrie 2016). Acţionând în felul acesta, filatelia se va afla în viaţă şi peste mulţi ani de acum înainte, având asigurat un viitor!

Q&A cu Vincent Green


Q&A with Vincent Green

This is an interview on philatelic aspects with the chairman of Sandafayre, Mr. Vincent Green. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. Also, if you want to read the entirely interview in English, you can do this by clicking here. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Domnul Vincent Green este preşedintele Sandafayre, companie filatelică britanică ce oferă spre vânzare colecţionarilor mii de piese de colecţie, majoritatea din Commonwealth şi Regatul Unit, dar şi din restul lumii, şi organizează anual 52 de licitaţii filatelice online.

Îi mulţumesc domnului Simon Howlett pentru intermedierea realizării acestui interviu. În continuare, puteţi citi dialogul pe care l-am avut cu domnul Vincent Green.

***

– Bună ziua, domnule Green, şi mulţumesc că aţi acceptat ideea de a răspunde la câteva întrebări pentru cititorii „Blogului de timbrofil”! V-am ales pentru a fi inclus în această serie de interviuri filatelice datorită motto-ului „Serioşi despre mărcile poştale”. Îmi puteţi spune care este cea mai interesantă poveste din existenţa companiei dumneavoastră filatelice?

– De-a lungul celor 30 de ani ai Sandafayre au existat multe poveşti interesante. Cu toate acestea, una dintre preferatele mele este aceea a unui apel telefonic primit de la fiica unui domn care a decedat. El a fost un avid colecţionar de mărci poştale întreaga sa viață și a cumpărat produse de la licitații și dealeri de filatelie din întreaga lume.

Am fost de acord să o vizitez acasă la defunct, într-o locuinţă care era gata de a se prăbuşi, o adevărată ruină. În camera din față, în bucătărie, sub scări, pe scări, în cele 3 dormitoare, la mansardă, peste tot era plin de albume, pachete, cataloage de licitaţii, toate pline de mărci poştale. Erau chiar unele aflate în grămezi în baie. Am fost de acord să-mi asum vânzarea lor și a fost nevoie de 3 camionete mari pentru a goli casa.

A fost extrem de interesant, iar fiica defunctului n-a avut nicio idee despre moștenirea minunată lăsată de tatăl ei, în cele din urmă colecția realizând peste 100.000£.

***

– Se spune că filatelia presupune culegere de informaţii şi un filatelist vede asta ori de câte ori se află alături de colecţia sa. Putem vorbi astăzi de o importanţă culturală a colecţionării mărcilor poştale?

– Importanța culturală a mărcilor poştale şi a colecţionării lor este un subiect foarte interesant și complex, deoarece, în esență, colecţionarea mărcilor poştale reprezintă un hobby. Din acest motiv, mulți colecționari nu acordă foarte mare atenţie asocierii importanţei culturale cu activităţile hobby-ului lor.

Cu toate acestea, în calitate de colecţionari, vom petrece multe, multe ore identificând, categorisind și păstrând mărcile noastre, de aceea cred că într-o epocă a informației în mișcare rapidă și a atenției de scurtă durată, valoarea colecţionării se exprimă prin concentrarea atenţiei noastre, dezvoltarea concentrării mentale și inspiraţia spre cercetare și analiză.

Toate acestea sunt deprinderi valoroase în viaţă pentru o persoană tânără și îi permite să învețe despre lume printr-un hobby tactil, mai degrabă decât ceva virtual, din spatele unui ecran de plastic. Așa că, dacă filatelia are o semnificație culturală, poate că aceasta constă în furnizarea de timp și capacitate de gândire profundă, analiză și contemplare.

În ceea ce-i privește pe colecţionarii de mărci poştale, aceştia sunt adesea atrași iniţial de design. Apoi, după ce îşi petrec mai mult timp cu mărcile lor, învaţă despre acestea, încep să realizeze că aproape fiecare design al unei mărci poştale are o semnificație culturală și istorică.

Dacă vor apoi hobby-ul în sensul corespondenței poștale în sine și modului în care oamenii îl utilizează pentru a comunica între ei, atât în propria țară, cât și în străinătate, încep să înțeleagă că piesele pe care le dețin au o semnificație mult dincolo de cea a valorii lor monetare. Că, în realitate, sunt custozii temporari ai acestor piese importante ale istoriei.

Acest entuziasm, precum și piesele în sine, sunt adesea transmise copiilor lor, care nu pot avea același nivel de interes faţă de mărcile poştale ca și ei, dar de multe ori constată că, în viața lor, au într-adevăr un interes și cunoștințe de istorie și cultură care pot fi urmate doar de pasiunea unei persoane colecţionare de mărci poştale.

***

– Expertizarea filatelică nu este un domeniu cu care mulţi colecţionari să fie familiarizaţi. Sunt sigur că este multă muncă acolo, dar care sunt satisfacţiile acestui job?

– Aceasta este o întrebare fascinantă, deoarece lucrez într-o cameră cu 5 colegi filateliști și din când în când avem alţi filateliști și experți care ne vizitează. Cel puțin o dată pe zi, ne adunăm în jurul biroului cuiva studiind și argumentând despre o marcă poştală sau o carte poştală.

Un bun exemplu este ce s-a întâmplat în urmă cu doar câteva zile, când am găsit un plic rupt, destul de ponosit, din Noua Zeelandă, datat 1862. Mâzgălite peste marca poştală şi încadrate cu totul în ştampilă erau cuvintele „Sugar Creek” și data.

Ne-a luat ceva timp pentru a-i cerceta înțelesul și, în realitate, deși rezultatul a fost interesant, marea plăcere a fost cercetarea și dezbaterea dintre experții filatelici pentru a stabili dacă această „obliterare-manuscris” a reprezentat doar o caracteristică de securitate, scrisă pe o marcă poştală de către un lucrător pentru a împiedica reutilizarea acesteia; sau, poate că a existat un birou poştal temporar la Sugar Creek, dar care nu a avut propria sa ștampilă.

Am ajuns la concluzia că prima explicaţie era mai plauzibilă, aceasta reprezentând un dispozitiv de securitate. Deci, pentru mine, reprezintă redescoperirea adevărului în legătură cu un element istoric complex, care ne oferă cea mai mare plăcere aici, și cred că vorbesc în numele tuturor celor de la Sandafayre.

***

– În calitate de președinte al unei mari companii precum Sandafayre, probabil vă confruntaţi tot timpul cu multe provocări. Cum a fost momentul în care v-ați dat seama că internetul și licitațiile online au devenit un adevărat „must have”?

– Nu sunt sigur, dar cred că noi am reprezentat prima licitație filatelică de pe internet. Am auzit despre o mică şi ciudată afacere care licita tonomate de mingi din cauciuc pe internet, numită „eBay”, și imediat după aceea am început propriile noastre licitații online.

Având un sistem de licitații poștal, spre deosebire de licitațiile publice care au dispus doar recent de tehnologie pentru a pune o cameră live pe internet, ne-am pliat în mod ideal pe online.

***

– Am remarcat că website-ul dumneavoastră, sandafayre.com, este un pic diferit faţă de altele de acelaşi fel, deoarece cititorii pot găsi acolo o mulţime de informaţii utile. Cât de importantă este calitatea serviciilor în afacerea dumneavoastră?

– Orice persoană angajată pe partea filatelică a afacerii (precum și cei doi membri ai echipei  noastre administrative) a început ca fiind colecționari și nu profesioniști, deci ne raportăm foarte puternic la clienții noștri.

Eu personal am găsit o mare resursă în proprietarii diferitelor magazine filatelice pe care le-am vizitat când eram tânăr; am fost, de asemenea, destul de norocos de a avea un număr regulat de târguri filatelice şi ale colecţionarilor în zona mea, care s-au dovedit a fi o altă mare sursă de ajutor și de cunoaștere.

Astfel de resurse sunt acum rare, așa că suntem dornici de a ajuta alți colecționari de mărci poştale să aibă acces la acest tip de cunoștințe și experiență așa cum am avut-o noi, dar de data aceasta trebuie s-o facem prin intermediul internetului.

Bine-înțeles că este o lucrare în curs de desfășurare, dar vom adăuga mai multe clipuri video și informații prin intermediul website-ului nostru, conturilor de Twitter şi Facebook, pentru a ajuta colecționarii să aibă grijă în mod corespunzător și să-şi protejeze mărcile poştale, precum și mai multe informații despre mărci și colecții rare și interesante.

În acest fel, sperăm să putem împărtăși anii de experienţă cu colecţionari din întreaga lume, astfel încât aceştia să fie în măsură să studieze și să evalueze mărcile poştale într-un mod mai informat și mai profesional.

***

– Îmi place cel mai mult secţiunea „Stamp-Cam!”, o nouă categorie grozavă care permite cititorilor să urmărească clipuri video despre loturire aflate în prezent în licitații. În opinia dumneavoastră, viitorul blogging-ului filatelic se bazează pe conținut video?

– La fel precum în cazul meu, cred că mulţi colecționari de mărci poştale capătă o mare plăcere din studiul liniştit, din citit şi din discuţiile despre subiectul lor. Din acest motiv, chiar dacă mă bucură prezentările noastre „Stamp-Cam!” de pe website-ul nostru și acum de pe YouTube, nu cred că viitorul cercetării și comunicării filatelice va fi 100% bazat pe conţinut video.

Sunt sigur că video-ul va face parte dintr-o gamă variată de resurse disponibile colecţionarului, dar poate că eu sunt puţin old-fashioned şi mă bucură formele tradiţionale de cercetare, cum ar fi vizualizarea colecțiilor expuse la show-rile filatelice sau citind cărți şi informaţii online, precum și clipuri video.

***

– Cum vă pot urmări colecţionarii activitatea online?

– Sediul Sandafayre este unul ca oricare altul şi, ca să fiu sincer, camera filatelică este mult mai dezordonată decât la alte sedii! Deci, ar fi foarte plictisitor să ne priviţi la muncă, imaginați-vă un grup de oameni cocoșaţi peste birouri și bând prea multă cafea, înţelegeţi ce vreau să spun.

Cu toate acestea, internetul ne oferă tot mai multe modalități astfel încât colecționarii de mărci poştale să beneficieze de ceea ce facem. Avem acum peste 700 de clipuri video pe canalul nostru YouTube, „Sandafayre Stamps”, și am primit peste 600.000 de vizualizări; eu și Sandafayre avem conturi de Twitter (@VinceGreenStamp & @Sandafayre), pe care le folosim pentru a împărtăși multe dintre piesele minunate pe care le întâlnim în timpul zilei.

Desigur, există şi pagina noastră de Facebook (www.bit.ly/SandafayreFB) și website-ul (www.sandafayre.com), care sunt accesate de colecționari din întreaga lume.

Acestea sunt într-adevăr cele mai bune metode prin care putem împărtăși cele mai bune și foarte cele mai interesante piese și colecții la care suntem destul de norocoși să putem lucra şi pe care să le oferim în cadrul licitațiilor noastre.

Acum avem, de asemenea, un website pentru cei care sunt gata să-și vândă o colecție (www.stamp-appraisals.co.uk), oferind cele mai bune sfaturi de specialitate și sprijin pentru a realiza cea mai bună valoare pentru ceea ce este de multe ori o posesie foarte prețioasă într-o perioadă dificilă.

***

– Apropo, ați observat unele tendințe noi în colecţionarea mărcilor poştale în zilele noastre? Da, mă refer în primul rând la tineri!

– Designul și tehnicile mărcilor poştale se pot schimba, dar activitatea și fascinația hobby-ului nostru minunat sunt la fel de atrăgătoare precum au fost întotdeauna pentru acei tineri suficient de norocoși să-l experimenteze.

Am fost întrebat recent de niște bunici dacă aș putea să-i ajut să-şi distreze cei 5 nepoți ai lor în ziua de după Crăciun. În mod natural, ei s-au gândit că este destul de dificil să aibă grijă de cei 5 copii aflaţi împreună şi n-au știut cum vor face faţă acestei situaţii. În disperare de cauză, s-au apropiat de mine și m-au întrebat dacă am vreo cutie mare de mărci poştale pe care ar putea-o cumpăra.

Le-am găsit niște mărci, precum și nişte albume filatelice și pensete din material plastic. Imediat după Noul An am fost contactat din nou de către bunici şi mi-au spus că au răsturnat cutia în mijlocul sufrageriei şi n-au auzit niciun sunet din partea celor 5 copii timp de 5 ore! Şi mai mult decât atât, nepoții îi roagă să aibă şi alte mărci poştale când îşi vizitează bunicii.

Așa că, într-adevăr, aș recomanda promovarea acestor aspecte simple ale trecutului nostru ca un nou trend pentru tineri. Poate că în acest fel următoarea generație va putea descoperi ea însăşi cât de minunată şi plină de satisfacţii este colecţionarea mărcilor poştale, în acelaşi mod în care şi noi am descoperit-o.

„Hi-tech” este grozav, dar şi lucrurile simple funcţionează.

***

– A fost o mare onoare pentru mine să continui această serie de interviuri cu dumneavoastră, şi mulţumesc pentru timpul acordat! Vă rog să adresaţi câteva cuvinte cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Mulțumesc că mi-ai solicitat să iau parte la acest interviu și sper că cititorii tăi l-au găsit interesant. Aș dori să spun că sper ca povestea mea cu bunicii și mulții lor nepoți a ilustrat faptul că fiecare dintre noi drept colecționari de mărci poştale are un rol de jucat în a ajuta generația următoare să poată descoperi bucuriile colecţionării; pentru că, așa cum știm cu toții, este cel mai bun hobby din lume.

La fel ca şi noi, dacă încep de tineri, ei vor avea un interes care va fi plin de satisfacții și le va aduce plăcere și cunoștințe pentru întreaga durată a vieții lor.


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Q&A cu Eric Contesse


Q&A with Eric Contesse

This is an interview with the French stamp collector Eric Contesse on philatelic themes. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Eric Contesse este un colecţionar francez de mărci poştale şi plicuri circulate. Este un adept al schimburilor filatelice şi progresul colecţiei sale este ilustrat zilnic pe blogul personal, timbredujura.blogspot.ro, dar şi pe conturile sale de pe reţelele sociale. Expert în filatelie, a făcut parte din juriul din anul 2015 al competiţiei „Best EUROPA Stamp“.

În continuare, puteţi citi interviul pe care a avut amabilitatea să mi-l acorde.

***

– Salut, Eric, şi mulţumesc că ai acceptat să-mi acorzi un interviu pentru cititorii „Blogului de timbrofil”. Cunosc faptul că eşti expert în filatelie, însă cum ai făcut primii paşi în fascinanta lume a colecţionării mărcilor poştale?

– Eu nu mă consider chiar un expert în filatelie, în sensul că nu sunt specialist în istorie poştală şi în mărci poştale vechi. Mă interesează toate acestea, nu pot rămâne apatic, şi sunt pasionat de geo-politică, aşa că marca poştală şi istoria ei sunt chiar o linie de unire logică între ele!

Am început să devin interesat de filatelie preluând colecţia mamei mele când aveam 10-12 ani, apoi m-am oprit, din cauza faptului că am devenit student. Apoi am reluat pasiunea când am început să lucrez şi să-mi câştig existenţa. 

***

– Care este cea mai interesantă poveste din viaţa ta de filatelist?

– Interesat de mărcile poştale, nu mi-era suficient să le colecţionez în albume, şi am simţit nevoia la un moment dat „să le împărtăşesc lumii”, în urmă cu vreo 20 de ani. Am decis atunci să trimit scrisori la mai multe administraţii poştale din întreaga lume.

Poşta din Moldova a avut buna idee de a afişa scrisoarea mea şi un colecţionar moldovean (Sergiu) a avut amabilitatea să-mi răspundă. Astfel a început, din întâmplare, această relaţie puternică de prietenie, de pasiune, de schimburi cu această ţară.

Fără filatelie, n-aş fi ştiut probabil niciodată să localizez Moldova pe o hartă 😉

***

– Chiar am observat faptul că una dintre ţările tale favorite, pe care le promovezi pe plan filatelic, este Moldova.

– Sergiu, iar apoi alte persoane din Moldova, au avut amabilitatea să-mi trimită periodic FDC-uri, iar prin intermediul acestor mărci poştale am învăţat multe despre istoria sau despre cultura acestei ţări, pe care am avut ocazia s-o vizitez în luna mai 2016.

***

–  Ştiu că ai fost unul dintre membrii juriului din 2015 ai competiţiei „Best EUROPA Stamp“, organizată de PostEurop. Care este cea mai frumoasă amintire de atunci?

– Din nou, o surpriză la care numai filatelia posedă secretul! Având acces la articolele de pe blogul meu (în special cele privind mărcile poştale EUROPA), PostEurop a avut amabilitatea de a mă propune să fac parte din acest juriu.

Am participat la acest juriu o singură dată, deocamdată (în anul 2015), dar a fost deosebit de interesant să-mi compar ideile cu ale altor personalităţi ale filateliei! 

***

– Participi des la evenimente filatelice? Iar dacă da, expui?

– În Franţa, încerc să merg cât mai des posibil la saloane filatelice recurente (Fête du Timbre, Salon Philatélique de Printemps, Salon Philatélique d’Automne). Profit de aceste ocazii pentru a-mi întâlni prietenii colecţionari. Filatelia presupune o lume în care împarţi şi faci schimburi!

Nu, nu expun momentan, din lipsă de timp (blogul meu presupune deja foarte multă muncă), dar de ce nu, poate voi face asta pe termen mediu.

***

– O activitate importantă a unui colecţionar de mărci poştale este schimbul, iar tu faci asta cu plicurile circulate. Cum le gestionezi şi cum ai grijă de colecţia ta?

– După cum am spus anterior, filatelia nu constă doar în a acumula mărci poştale în albume, presupune şi schimb, iar asta este ceea ce fac eu prin aceste schimburi de scrisori de vreo 10 ani.

Nu am chiar o modalitate de stocare a scrisorilor primite din întreaga lume, dar va trebuie să mă gândesc la acest lucru. Le-am stocat pentru moment într-un dulap, protejate de praf.

***

– Blogul tău, timbredujura.blogspot.ro, este locul unde prezinţi lumii întregi frumuseţea filateliei. Care a fost cea mai mare provocare a lucrului la el?

– Acest blog a devenit o necesitate pentru mine când am început aceste schimburi de scrisori cu corespondenţi străini. Am dorit să fac cunoscute mărcile poştale, ambasadorii ţărilor emitente, să le povestesc istoria, contextul emiterii lor.

Blogul mi se părea cel mai bun mijloc de difuzare a acestor informaţii (iar mai târziu, rețelele sociale).

***

– Unde crezi că se va situa colecţionarea de mărci poştale peste 50 de ani?

– Foarte bună întrebare! Nu-mi fac iluzii, marca poştală, aşa cum o ştim astăzi ca mijloc de expediere, nu va mai exista peste 50 de ani! În ceea ce priveşte cele câteva scrisori rămase de scris pe hârtie, expedierile se vor face online, fără a mai fi nevoie de deplasarea la oficiul poştal…

Atunci, marca poştală de colecţie va mai exista în forma ei actuală? Nu ştiu răspunsul!

***

– Mulţumesc mult pentru acest interviu! Te rog să adresezi câteva cuvinte cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Filatelia nu este numai colecţionarea mărcilor poştale, ci ea permite deschiderea unei lumi, realizarea unor întâlniri magnifice, cultivarea! Contrar la ceea ce mulţi oamenii cred, nu este un hobby demodat, este exact opusul!

Regret că unele aspecte la şcoală nu sunt discutate prin prisma mărcii poştale, elevii ar avea numai de câştigat şi aceasta ar le-ar suscita noi vocaţii!


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba franceză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Q&A cu Trevor Pateman


Q&A with Trevor Pateman

This is an interview with the British stamp collector Trevor Pateman on philatelic themes. The text can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. Also, if you want to read the entirely interview in English, you can do this by clicking here. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În opinia mea, Trevor Pateman este unul dintre cei mai mari specialişti în istoria poştală a Europei de Est şi a fostei Uniuni Sovietice. Munca sa de cercetare a pieselor care fac obiectul zonelor geografice amintite este materializată pe blogul personal, armeniazemstvo.com, pe care postează articole începând cu anul 2010.

Vă invit să citiţi în continuare interviul pe care mi l-a acordat de curând.

***

– Bun găsit, domnule Pateman, şi vă mulţumesc că aţi acceptat ideea unui interviu pentru „Blogul de timbrofil”. Care consideraţi că este importanţa culturală a colecţionării mărcilor poştale în zilele noastre?

– Sunt impresionat de colecţiile de istorie poştală care se transformă în studii de istorie socială. În cazul României, există un proiect remarcabil la Boston University, bazat iniţial pe arhiva de afaceri aparţinând lui Iacob Bercovici, din Bacău. Acest proiect a fost pornit de un profesor, Thomas Glick, care este el însuşi un colecţionar.

A se vedea: http://www.bu.edu/jewishstudies/research/shtetl-project/.

***

– De când colecţionaţi şi cum aţi început?

– În şcoala primară, în anii 1950, existau cluburi filatelice organizate de profesori. Cluburile se întâlneau în pauzele dintre orele de clasă. Acolo am început să colecţionez.

Cluburile, erau, de asemenea, locurile unde învăţai foarte multe despre istorie, geografie şi cum să pronunţi corect cuvinte precum „Cehoslovacia”.

***

– V-aţi confruntat cu provocări în timpul acumulării pieselor pentru colecţia dumneavoastră?

– Întotdeauna am două colecţii active – una care presupune o muncă asiduă şi alta care este mai uşoară. Dacă ai doar o colecţie care presupune o muncă grea, te poţi duce la expoziţiile filatelice şi să nu găseşti nimic pentru aceasta! Aşadar, este o idee bună să ai o colecţie pentru care este mai uşor (şi mai ieftin) să găseşti piese de adăugat.

***

– În ceea ce priveşte colecţia personală, ce marcă poştală din ea o consideraţi a fi o adevărată comoară, nu neapărat în termeni referitori la preţ?

– Acest lucru este schimbător, însă întotdeauna sunt mulţumit când găsesc ceva ce are o conexiune istorică. Îmi place să caut pe Google şi să aflu cine a fost cel care a scris şi expediat plicul respectiv, dar şi cine a fost persoana căreia i-a fost adresat.

***

– Vă rog să ne spuneţi ceva despre blogul dumneavoastră filatelic deosebit de interesant, armeniazemstvo.com.

– Am început să utilizez e-mailul şi internetul aproximativ în 1999. Am început blogul în 2010. Aveam deja un website „static”, însă blogul a fost mult mai uşor de actualizat. Este important pentru mine să scriu aproape tot în el, iar apoi cititorii să contribuie după aceea.

Mi-aş dori să-l pot indexa după temă, însă software-ul Blogger pe care-l utilizez pare să nu permită acest lucru.

***

– Cunosc faptul că sunteţi un dealer de mărci poştale, specializat în zona rusească şi în filatelia est-europeană. Cum v-a influenţat internetul acestă afacere?

– Atunci când am început ca dealer, în anul 1993, obişnuiam să trimit caiete de schimb (Approval books; Carnets a choix; Auswahlheften). Dar acum acestea nu mai există, finito, kaput, sunt dispărute fără urmă. Aşa că acum vând în principal la expoziţiile filatelice, în licitaţii, dar şi direct, unui număr restrâns de clienţi.

Nu mai utilizez telefonul pentru afacerea mea, ci ţin legătura cu clienţii prin e-mail. Toate acestea sunt schimbări destul de mari.

***

– Colecţionarea mărcilor poştale s-a schimbat de-a lungul istoriei, încercând mereu să ţină pasul cu provocările realităţilor vremurilor. Aţi observat unele tendinţe noi în colecţionarea de mărci poştale din zilele noastre?

– Dacă privim la colecţionarea timpurile a mărcilor poştale (să zicem, înainte de anul 1914 sau chiar de anii 1950), era ceva destul de primitiv: colecţionarii îşi avariau întotdeauna mărcile poştale sau plicurile de corespondenţă, iar tot acest material vechi ne este lăsat acum nouă într-o condiţie teribilă – într-adevăr teribilă.

Colecţionarii moderni caută în general pentru colecţiile lor ceea ce este mai bun, dar nu întotdeauna fac asta.

În Italia, abia au învăţat că nu este o idee bună să cauţi „experţi” pentru a certifica plicurile cu „Cap de bour” românesc.

***

– Consideraţi că este o idee bună popularizarea acestuia hobby printre membrii tinerei generaţii?

– Toată lumea spune că este o idee bună, dar lumea tinerilor s-a schimbat. Poţi învăţa despre istorie, geografie şi pronunţie în alte moduri. Ceea ce am învățat în clubul meu de la școală a fost important pentru mine, dar în zilele noastre poate că aș fi învățat într-un mod diferit.

***

– Mulţumesc pentru acest interviu! Vă rog să adresaţi un mesaj cititorilor „Blogului de timbrofil”.

– Mult noroc cu „Blogul de timbrofil” în 2017!


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Din economia colecţionării


From the economy of collecting

A Forbes analysis about the stamp collecting, and the investments in this hobby. The important thing is that the price development for postage stamps depends of many factors, such as number of issues, nominal value, and maybe the interest for investment in philately.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Unul dintre avantajele instrumentelor de social media este că eşti mereu conectat la pulsul global al domeniului tău de interes. Astfel stau lucrurile şi în cazul de faţă, când Twitter mi-a facilitat accesul la subiectul acestei postări, un rezumat tradus al unui excelent articol publicat de prestigioasa publicaţie Forbes.

Articolul original este semnat de Richard Lehmann, investitor şi autor al mai multor cataloage şi cărţi despre filatelie.

Cu toţii suntem familiarizați de decenii întregi cu dezbaterile privind viitorul filateliei sau lipsa acestuia. Soluţia vehiculată de fiecare dată pentru ca un astfel de lucru să se întâmple este atragerea tinerilor spre colecţionarea de mărci poştale, un gest nobil, bine-înţeles, dar care nu abordează problema reală a filateliei de astăzi.

Problema se rezumă la faptul că în timpul necesar unui nou colecţionar să se alăture grupului colecţionarilor, se estimează că 4 colecţionari mor și alţi aproximativ 4 renunţă la filatelie sau devin mai puțin activi, deoarece se pensionează și nu mai deţin multe venituri sau același nivel de interes ori satisfacție faţă de colecţionare.

Aşadar, o rată alarmantă de creştere negativă a numărului adepţilor acestui hobby!

Argumentul economic se referă la faptul că, atunci când mai mulți colecţionari dispar sau renunţă la mărcile lor poştale, acestea sunt „aruncate” într-o piață în continuă scădere, iar prețurile au de suferit. Aceasta este realitatea zilelor noastre!

Chiar dacă sunt mulţi care afirmă că acest fapt nu este neapărat unul rău, deoarece colecţionarii pot cumpăra ceea ce doresc la preţuri mai ieftine, majoritatea realizează că toate acestea alcătuiesc de fapt o spirală mortală care, în cele din urmă, nu servește nimănui.

Mai întâi, să analizăm piața filatelică în funcţie de tipurile de colecţionari! Vom elimina din ecuaţie colecţionarii de mărci poştale contemporane, care reprezintă un segment tot mai mare al pieţei de profil, dar şi segmentul subjugat efectiv de administraţiile poştale de astăzi, cele care scot emisiuni filatelice în cantităţi prea mari, la preţuri exorbitante uneori, fără a mai pune prea mult accent pe calitate.

De asemenea, vom elimina tinerii colecţionari şi, în general, pe cei care doar acumulează mărci poştale, aceştia fiind în majoritate cumpărătorii de produse filatelice ieftine. În cele din urmă, vom elimina colecţionarii de plicuri circulate, timbre fiscale şi colecţii specializate.

Şi cu ce vom rămâne? Vom rămâne cu filateliştii care colecţionează mărci poştale în funcţie de ţări sau regiuni, respectiv cu investitorii în filatelie. Colecționarii în funcţie de ţări sau regiuni reprezintă de departe proprietarii celei mai mari părţi a pieselor valoroase. Majoritatea acestora se încadrează în generaţia care tocmai s-a pensionat sau este aproape de a o face.

Prin urmare, sunt cei care, în timp ce interesul pentru filatelie crește semnificativ datorită timpului pe care-l vor avea la dispoziţie, de fapt, dorința de a investi sume uriaşe în hobby-ul lor este mult limitată, din cauza resurselor financiare mai puţine.

Celălalt grup, al investitorilor, depinde de evoluția prețurilor mărcilor poştale de valoare. Analizele au demonstrat că, de-a lungul timpului, o marcă poştală tinde să se aprecieze proporţional cu creşterea preţului său de tranzacţionare pe piaţa de profil. Bine-înţeles, nu este o regulă universală, dar se aplică în foarte multe cazuri!

Un preț ridicat pentru o marcă poştală creează o percepție de „apartenenţă”, când se consideră că ea are o poveste de spus sau are în trecutul său o serie interesantă de proprietari. „Apartenenţa” este semnul distinctiv, oferă o oarecare mândrie proprietarului și certitudinea că a făcut o investiție bună.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul câştigării unor premii la expoziţii filatelice sau după publicarea unui catalog specializat cu piese din colecţia proprie. Astfel, investitorii reprezintă un element critic în supraviețuirea filateliei, deoarece ei sunt dispuși să cumpere mărci poştale valoroase în cantități multiple, nu doar câteva, în scopul de a-şi finaliza colecția personală.

Summit privind viitorul filateliei


Summit on the future of philately

American Philatelic Society and American Stamp Dealers Association organized an important meeting on the future of philately, and the main themes were: how can the hobby growing, how can work together those who are involved in this area of interest, the common plans of stamp shows and dealers, and the build of an action plan for future steps.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Aşa cum aminteam într-un articol de luna trecută, American Philatelic Society, în colaborare cu American Stamp Dealers Association, a organizat evenimentul denumit „Summit privind viitorul filateliei”, care a cuprins secţiuni referitoare la dezvoltarea filateliei, viitorul expoziţiilor filatelice şi al dealerilor, parteneriatele filatelice, respectiv direcţiile de acţiune şi raportare.

La summit au participat 56 de lideri ai industriei filatelice, iar discuţiile purtate au fost caracterizate ca fiind pozitive şi foarte echilibrate.

Elementele-cheie ale summitului sunt cele care dictează şi paşii de urmat în continuare şi pot fi încadrate în 3 idei principale: branding-ul hobby-ului să fie mai cuprinzător şi mai descriptiv, în special pentru non-colecţionari; creşterea capabilităţilor tehnologice pentru a ajunge la un număr cât mai mare de colecţionari; consolidarea capacităţii de a îmbunătăţi piaţa de profil, inclusiv pregătirea următoarei generaţii de dealeri filatelici.

În raportul oficial al summitului se arată că filatelia are în primul rând o problemă de imagine, o conotaţie negativă din cauza tendinţei de a fi considerată un hobby pasiv.

De aceea necesită cât mai rapid un proces de rebranding, iar printre factorii identificaţi ca fiind foarte importanţi pentru a face aceasta se numără: descrierea hobby-ului în alţi termeni (de exemplu, descrierea în contextul istoric), publicitatea prin exemple de colecţionari celebri (de exemplu, Patrick Dempsey din serialul TV „Grey’s Anatomy”, Ron Wood din trupa „The Rolling Stones”), promovarea ideii că este un hobby care nu implică mari investiţii, concentrarea pe caracterizarea filateliei ca fiind un hobby vibrant, creativ, dinamic, activ, foarte personal, intelectual, social şi distractiv.

Creşterea utilizării social media şi a altor forme ale comunicării electronice este vitală pentru viitorul filateliei. Social media furnizează multe oportunităţi, iar una dintre ideile lansate în cadrul summitului a fost de a construi colecţii filatelice virtuale pentru copii (şi adulţi), de a dezvolta aplicaţii mobile după modele de succes din industria de profil (de exemplu, „Mystic Stamps’ This Day in History”), în scopul promovării hobby-ului într-un mod cât mai eficient.

Raportul integral al summit-ului poate fi consultat la adresa: http://stamps.org/userfiles/file/reports/FOP-Summit-Summary.pdf