Arhivă

Jurnal de timbrofil

This category contains 290 posts

Muzica şi filatelia


The music and the philatey

Perhaps  you’ll ask what connection there is between music and philately? The answer is ‘Motivgruppe Musik’, an international group of philatelic studies interested in music on the postage stamps images. The group’s website is particularly interesting and varied, including a section devoted to attracting children and young people to philately. I’ll just point out here a few relevant aspects from my point of view. 

The group has a monthly publication – ‘Der Musikus’ – which, in its 64 pages, answers many questions about the music in philately. I also found an interesting competition organized by the group, entitled ‘Most Popular Music Stamp 2017’, whereby everyone is invited to choose 3 favourite postage stamps from the 60 candidates proposed.

I’ve found that the theme of music in philately is being approached by many countries, a sign that it’s among the favourites of stamp collectors worldwide.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Poate vă întrebaţi ce legătură există între muzică şi filatelie? Răspunsul este „Motivgruppe Musik”, un grup internaţional de de studii filatelice interesat de muzica ilustrată pe imaginile mărcilor poştale. De asemenea, trebuie ştiut că „Motivgruppe Musik” este membru al Societăţii Germane a Uniunilor de Studii Filatelice (VPhA), a Societăţii Filatelice Germane (BDPh) şi afiliat al Asociaţiei Tematice Americane (ATA).

Website-ul grupului este deosebit de interesant şi variat, având inclusiv o secţiune dedicată atragerii copiilor şi tinerilor către filatelie. Eu doar voi puncta aici câteva aspecte relevante din punctul meu de vedere. Grupul are o publicaţie lunară – „Der Musikus” – care în cele 64 de pagini ale sale răspunde multor întrebări referitoare la tematica muzicii în filatelie.

Grupul participă şi la o întâlnire anuală în cadrul căreia se expun mărci şi efecte poştale şi se discută în cadrul unor seminarii problematica tematicii respective. Anul acesta, întâlnirea se va desfăşura la Trier, Germania (TREVERIS 2018), iar anul viitor în Luxemburg (EXPHIMO 2019), când se vor aniversa 60 de ani de existenţă a grupului „Motivgruppe Musik”.

De asemenea, pe website am găsit şi o competiţie interesantă, organizată de grupul german de filatelie tematică şi intitulată „Most Popular Music Stamp 2017”, prin care oricine este invitat să aleagă 3 mărci poştale favorite dintre cele 60 de candidate propuse. Am constatat că tema muzicii în filatelie este abordată de foarte multe ţări, semn că se înscrie printre preferatele colecţionarilor de mărci poştale din lumea întreagă.

Advertisements

România 100 (1938-1942)


Romania 100 (1938-1942)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1938-1942: the inauguration of Brancuşi’s ‘Endless Column’ in 1938, the centenary of the birth of King Carol I in 1939, the return of King Mihai I to the throne of Romania in 1940, the military operations in Bessarabia and Northern Bukovina in 1941, and the establishment of a military administration regime in Bessarabia in 1942.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Am ajuns cu serialul dedicat Centenarului la anul 1938, când România devine stat naţional legionar. A fost decretată o nouă Constituţie, prin care era introdusă dictatura regală şi sfârşitul regimului parlamentar. Este şi anul în care moare regina Maria a României, mama regelui Carol al II-lea. Este, de asemenea, un an foarte important din punct de vedere cultural, deoarece cea care va deveni mai târziu simbolul cântecului popular românesc – Maria Tănase – debutează la radio în Bucureşti, iar celebra lucrare a sculptorului Constantin Brâncuşi – „Coloana fără sfârşit” – este inaugurată la Târgu Jiu. Sculptura reprezintă o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României şi face parte din ansamblul monumental „Calea Eroilor”, alături de „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor” şi „Poarta sărutului”. Tot din 1938, în filatelie a rămas seria dedicată voievozilor, în cadrul emisiunii „Straja Ţării”. 


Anul 1939 aduce aniversarea centenarului naşterii regelui Carol I al României, eveniment ilustrat în filatelie printr-o serie de 14 mărci poştale cu valori nominale cuprinse între 25 bani şi 16 lei. Pe plan cultural, apar două reviste literare importante, una la Iaşi („Jurnalul literar”,  sub conducerea lui George Călinescu) şi cealaltă la Bucureşti („Revista literară”, sub conducerea lui Cezar Petrescu). Din păcate, anul 1939 a însemnat un nou şoc pentru întreaga lume, deoarece a însemnat izbucnirea celei de-a doua conflagraţii mondiale. În România s-a decretat mobilizarea generală, iar aceasta s-a declarat neutră şi şi-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei, greu încercată de conflictul cu regimul nazist condos de Adolf Hitler.


Evenimentele legate de cel de-al II-lea război mondial ocupă fac obiectul şi anului următor, 1940. Politica dusă de România o apropie de Germania hitleristă, iar în urma unor tratate şi protocoale internaţionale, aceasta pierde, rând pe rînd, părţi importante din teritoriul ei. Regele Carol al II-lea suspendă Constituţia şi cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale. Acesta din urmă, la rândul său, îl forţează pe Carol al II-lea să abdice în favoarea fiiului său, Mihai I. Astfel, începe cea de-a doua domnie a regelui Mihai I, sub dictatura lui Antonescu. Odată cu revenirea pe tron a lui Mihai I revin şi mărcile poştale cu chipul acestuia în emisiunile filatelice româneşti.   


Anul 1941 debutează cu o lovitură de stat dată de generalul Antonescu Mişcării Legionare din România, cu care intrase în conflict. În noaptea de 21 spre 22 iunie, armata declanşează operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, instituindu-se astfel starea de război între România şi Uniunea Sovietică. Evenimentul coincide cu momentul începerii „Operaţiunii Barbarossa”, prin care Germania atacă URSS. Ituaţia escaladează spre finalul anului 1941, când numeroase ţări, printre care Regatul Unit, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud declară război României, iar la instistenţele guvernelor german şi italian, România declară război Statelor Unite.


Odată Basarabia eliberată în 1941, a fost instituit pentru 3 ani un regim de administrare militară în acel teritoriu care revenise de drept la graniţele sale iniţiale. În perioada următoare, inclusiv în anul 1942, armata română a luat parte la numeroase bătălii în Crimeea, Caucaz, la Cotul Donului şi Stalingrad, ceea ce a generat pierderi masive de vieţi omeneşti şi reducerea considerabilă a capacităţii combative a trupelor. Faptul acesta i-a fost atribuit mareşalului Ion Antonescu şi va fi mai târziu consemnat în istorie drept declararea acestuia „criminal de război”, pentru care a şi fost condamnat la moarte şi executat.

Miniaturi cu simboluri creştine


Miniatures with Christian symbols

In the historical context of the centennial of the Great Union in 1918, on the occasion of the celebration of the Holy Easter by Orthodox Christians, Romfilatelia launched a series commemorating the crucial moments of the life of Jesus Christ – the Entrance to Jerusalem, the Crucifixion, and the Resurrection.

For illustration of the postage stamps, the Cathedral of the Coronation from Alba Iulia was chosen. The stamps present icons from the patrimony of the Cathedral, whose foundation stone was laid on March 28th, 1921, the very next Easter day that year.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


În contextul istoric al centenarului Marii Uniri de la 1918, cu ocazia sărbătoririi Sfintelor Paşti de către creştinii ortodocşi, Romfilatelia a lansat emisiunea care comemorează momente cruciale din viaţa lui Iisus Hristos – Intrarea în Ierusalim, Răstignirea şi Învierea.

Pentru ilustrarea mărcilor poştale, a fost aleasă Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Mai precis, cele două mărci poştale cu valoarea nominală de 1,30 lei prezintă icoane din patrimoniul Catedralei de la Alba Iulia, a cărei piatră de temelie a fost pusă în data de 28 martie 1921, chiar a doua zi de Paşti.

Coliţa dantelată a emisiunii filatelice are valoarea de 12 lei şi reproduce icoana Răstignirea Domnului, aflată pe iconostasul Catedralei. Produsele filatelice special lansate pe piaţă cu această ocazie sunt albumul filatelic (emis în 421 exemplare), respectiv un timbru de argint. Machetator al mărcilor poştale este Mihail Vămăşescu.

Sărbători fericite!

Q&A cu Martin K. Miller


Q&A with Martin K. Miller

Martin Kent Miller is the editor of the American Philatelic Society’s monthly magazine ‘The American Philatelist’. He has been a stamp collector since 1974, and his main interests include philatelic material related to the USS North Carolina, the issue collection of the 1937 West Point commemorative, and the 1935 National Parks series. He agreed to be the protagonist of the last interview of this season of Q&A section on my blog, that’s why I thank him very much.

The text of the interview can be read free of charge, but cannot be taken over or republished in print or digital format than in a written agreement and citing the source. In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog.

Also, if you want to read the entirely interview in English, you can do this by clicking here. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Martin Kent Miller este editorul celebrei publicaţii „The American Philatelist”, care aparţine Societăţii Filatelice Americane. Este colecţionar de mărci poştale încă din anul 1974, printre interesele sale principale aflându-se materialele filatelice legate de USS North Carolina, emisiunea West Point din 1937 şi seria din 1935 dedicată parcurilor naturale.

A fost de acord să fie protagonistul ultimului interviu din sezonul 2017-2018 al secţiunii „Q&A pe teme filatelice” de pe blog, fapt pentru care îi mulţumesc, iar pe voi vă invit să citiţi întrebările şi răspunsurile de mai jos şi să vă spuneţi punctul de vedere. Lectură plăcută!

***

– Bună ziua domnule Miller și mulțumesc că ați fost de acord cu ideea de a participa la proiectul meu Q&A! Cu cei 131 de ani ai săi, „The American Philatelist” reprezintă cea mai veche revistă filatelică din lume, publicată în continuu. Cum este să fii editorul unei astfel de părţi a istoriei filatelice?

– Cătălin, mai întâi vreau să-ți mulțumesc pentru oportunitatea de a face parte din proiectul tău! Poziția mea a fost adesea menționată ca un job de vis al filatelistului. Am ocazia să lucrez cu câțiva dintre cei mai cunoscuţi cercetători și scriitori din domeniu. Sunt onorat să fac parte dintr-o astfel de moștenire bogată și îmi iau foarte în serios rolul. „The American Philatelist” joacă un rol foarte important în colecţionarea mărcilor poştale și mă străduiesc să aduc informaţii noi cititorilor noștri, păstrând în același timp un nivel educativ ridicat în cadrul revistei. Jobul reprezintă o provocare extraordinară, dar și o mare responsabilitate.

***

– Pentru noutăţile zilnice despre activitatea dvs. filatelică folosiți canalele media sociale, dar cum vă selectaţi subiectele pentru fiecare ediție a AP?

– La sfârșitul unui anumit an, mă aşez la masă cu un calendar necompletat, o listă de evenimente istorice semnificative, informații despre viitoarele activități globale și o previzualizare a evenimentelor filatelice importante. Revizuesc toate aceste informații pentru a crea un calendar editorial cu temele de bază pentru fiecare lună. Nu este neobișnuit ca aceste teme să fie rearanjate și reprogramate, dar încerc să creez un calendar al subiectelor. Apoi, mă întâlnesc şi discut cu redacția, cu alți angajați ai Societății Filatelice Americane și cu membrii cu experiență pentru a determina detalii mai precise și pentru a discuta despre potențialii autori.

De asemenea, primesc 2-3 manuscrise în fiecare săptămână pe care le examinez și le iau în considerare pentru publicare. Lucrăm la extinderea conținutului nostru online, astfel că mai multe dintre aceste lucrări noi sunt direcționate către blogul nostru şi alte canale. Îi încurajez pe toți membrii noștri să trimită materialele pentru examinare. Este un exercițiu bun care ne ajută pe toți să ne extindem cunoștințele și abilitățile.

***

– Deci, articolele sunt scrise de membrii dvs.! Care sunt principalele criterii pe care un membru trebuie să le îndeplinească pentru a fi binevenit să scrie pentru revista AP?

– Fiecare membru este încurajat să-și scrie și să-și prezinte activitatea. Cu toate acestea, concurența pentru a fi publicată este foarte mare. Caut o cercetare fiabilă în jurul căreia un scriitor poate crea o poveste filatelică convingătoare. Cu un subiect la fel de amplu ca filatelia, materialele și paginile scrise sunt foarte largi. Deja în acest an am avut un autor debutant demn de un articol de copertă, am văzut articole de istorie poștală care relatează povestea unui soldat din primul război mondial și articole care au legat istoria Imperiului Britanic de zonele populare de colecţionare.

După cum am menționat, sper că toți membrii noștri vor scrie în cele din urmă ceva pentru a fi prezentat. Chiar și materialele care nu sunt publicate în „The American Philatelist” sunt valoroase pentru hobby!

***

– Așa cum am spus, trăim astăzi într-o epocă digitală. Am văzut că oferiți chiar pe website-ul dvs. un conținut bonus pentru AP. Ce preferă cititorii de astăzi – ediția de hârtie sau cea electronică a AP?

– Cititorii de astăzi au așteptări mixte. Există publicații care încearcă să relaționeze cu vârsta cititorului, dar de fapt cititorii vor accepta practic orice mediu, atât timp îi este oferit un conținut valoros. Cred că există aspecte ale filateliei care fac cuvântul tipărit mai important pentru cititori. Cu toate acestea, avem o distribuție tot mai mare în formatul electronic.

Lucrăm, de asemenea, la noi modalități de a furniza conținut digital și de a face conținutul mai bogat pentru cititorii noștri. Combinarea versiunii tipărite cu blogul, website-ul şi social media ne oferă mai multe modalități de a ajunge la membrii noștri și potențiali membri.

***

– Fiind editorul acestei reviste, sunt sigur că v-ați confruntat cu multe provocări în timp ce vă coordonaţi echipa. Îmi puteţi spune una dintre acestea?

– Jobul în sine este o mare provocare. Experiența mea este în comunicare, așa că trebuie să lucrez mai mult pe partea filatelică. Am fost colecționar încă din copilărie, dar am colecţionat pentru bucuria hobby-ului, nu neapărat pentru a fi expert în orice zonă mică.

La scurt timp după ce am ocupat postul, am tipărit o declarație despre o anumită serie de mărci poştale. În timp ce declarația era exactă cu privire la 2 mărci pe care m-am concentrat, aceasta nu era adevărată pentru întreaga serie filatelică. Când am auzit de la proeminentul expert în acea serie, am avut unele explicații de făcut.

***

– Pe cine admirați cel mai mult în filatelia trecutului sau prezentului, și de ce?

– Poate sună banal, dar sunt un fan al fostului ofiţer executiv general James A. Farley. A servit în timpul președinției lui Franklin D. Roosevelt și a fost un personaj destul de colorat. A condus Departamentul de Poștă al Statelor Unite prin câteva vremuri dificile și a creat o mulțime de materiale interesant de urmărit pentru colecţionarii de mărci poştale (de genul „atunci şi acum”).

***

– Sunt sigur că și dvs. Colecţionaţi mărci poştale! Vă rog să-mi spuneți care este factorul decisiv atunci când achiziționați o nouă piesă pentru colecția personală?

– Istoric vorbind, am acumulat mărci poştale la fel ca orice altceva. În ultimii ani însă, m-am străduit să mă concentrez asupra lucrurilor care chiar au semnificație pentru mine. Colecționez versiunea originală a parcurilor naționale din 1935, versiunea originală a emisiunii West Point din 1937 și istorie poștală care implică nava de război USS North Carolina.

Cu toate acestea, factorul decisiv pentru mine este interesul personal din acel moment. Sunt pasionat de istorie și artă, aşadar, atunci când aceste interese se ciocnesc pe o nouă marcă poştală, probabil că voi face o achiziție.

***

– Ați observat unele tendințe noi în colecţionarea mărcilor poştale în zilele noastre? Credeți că este o idee bună popularizarea acestui hobby în rândul tinerei generații?

– Tendințele sunt în continuă evoluție și acest fapt creează provocări pentru toți colecţionarii. Cei tradiționali au așteptările lor și uneori resping noile tendințe. Colecţionarii mai noi sunt adesea mai interesați de experiența pe care o susține marca poştală în sine, astfel încât colecționarea tradițională este un concept neobișnuit pentru ei.

Cred că este o idee foarte bună să promovăm colecţionarea mărcilor poştale la toate vârstele. Mărcile ne învaţă atât de mult despre istorie, cultură, artă și limbă. Astăzi întâlnim oameni care colecţionează mărci poştale în moduri noi și diferite: prin postcrossing, schimb prin intermediul rețelelor sociale şi mail art sau artă poştală. Cheia este aceea de a încuraja colecţionarea în moduri în care colecționarul poate găsi o plăcere pentru mărcile poştale. Nu există „reguli” pentru colecţionare, ci doar un hobby care poate aduce o mare bucurie și cunoştinţe despre lumea care ne înconjoară.

***

– Multe mulțumiri pentru acest interviu! Vă rog să adresaţi un scurt mesaj cititorilor mei.

– Cătălin, vreau să-ţi mulțumesc pentru oportunitatea de a împărtăși aceste gânduri și, în special, pentru eforturile tale de a promova hobby-ul. Este nevoie de toate vocile noastre pentru a împărtăși ceea ce ne place într-o cultură care are atât de multe puncte de distragere a atenției. Îi încurajez pe cititorii tăi să colecţioneze ceea ce le place în mărcile poştale și apoi să dea voce colecțiilor lor, împărtășindu-le oriunde pot. Desigur, sper că vor învăța mai multe despre Societatea Filatelică Americană (stamps.org) pe măsură ce lucrăm pentru a crește hobby-ul în întreaga lume.


© Copyright: Blog de timbrofil. Traducerea acestui interviu din limba engleză îmi aparţine. Textul poate fi consultat gratuit, însă nu poate fi preluat sau republicat în format digital sau tipărit decât în baza unui acord scris şi cu citarea sursei. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Invitaţie la guest posting


Invitation to guest posting

Today just a short message. As I told you last year when going back home from a very important event for blogging – the Webstock 2017 conferences and awards – it’s very important to have an online presence for someone who wants their area of ​​interest to be known and understood by others. 

Collecting and studying postage stamps cannot be an exception to this rule, so I think you can take a huge step from weekly or monthly meetings in a philatelic circle to opening a blog or social page so your hobby can become the hobby of others, creative ideas can circulate and can be transmitted much easier to those who may have heard of philately only in their grandparents’ conversations.

I’m willing to provide you my blog for guest posting articles, if you haven’t yet decided to open a personal blog. I’m waiting for you in the bloggosphere, regardless of age! 

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Astăzi doar un scurt mesaj. Aşa cum vă spuneam anul trecut la întoarcerea acasă de la un eveniment foarte important pentru blogging – conferințele și premiile Webstock 2017 – este foarte importantă exprimarea în mediul online pentru cineva care doreşte ca aria sa de interes să fie cunoscută şi înţeleasă şi de alţii.

Colecţionarea şi studierea mărcilor poştale nu poate face excepţie de la această regulă, deci consider că se poate face un pas uriaş de la întâlnirile săptămânale sau lunare din cadrul unui cerc filatelic la deschiderea unui blog sau unei pagini de socializare, iar astfel hobby-ul vostru poate deveni şi hobby-ul altora, ideile creative pot circula şi se pot transmite mult mai uşor celor care poate că au auzit despre filatelie doar în discuţiile cu bunicii.

Eu sunt dispus să vă pun la dispoziție blogul pentru articole de genul „guest posting”, asta dacă încă nu v-ați hotărât încă să vă deschideți un blog personal. Vă aștept în bloggosferă, indiferent de vârstă!

Mărci poştale personalizate


Custom postage stamps

The Romanian Post has launched the service ‘MyMark’, whereby individuals and legal customers can create perforated custom perforated labels (postage stamp type) that can be used for bonding on mailings sent on various occasions for both internal and international recommended priority correspondence. But these labels have no postal value and therefore cannot be used to pay for correspondence services, as happens, for example, in other countries, such as the Republic of Moldova.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Poşta Română a lansat serviciul „MyMark”, prin care clienţii persoane fizice şi juridice pot crea etichete personalizate perforate (tip timbru), care pot fi utilizate pentru lipire pe plicurile de corespondenţă expediate cu diverse ocazii, atât pentru corespondenţa internă prioritară recomandată, cât şi pentru corespondenţa internaţională prioritară recomandată.

Citind anunţul, m-am bucurat că lucrurile încep să se alinieze cu trendul european în domeniu, prin introducerea în circulaţie de mărci personalizate, colecţionabile. Dar iată că lucrurile nu stau chiar aşa! Etichetele personalizate de tip „MyMark” nu au valoare poştală şi deci nu pot fi folosite pentru plata serviciilor de corespondenţă. Pentru trimiterile poştale personalizate este necesară plata în continuare a serviciilor poştale, conform tarifelor în vigoare stabilite de Poşta Română.

Domnul Max Peter a tras un semnal de alarmă pe blogul personal privind acest demers realizat intenţionat doar pe jumătate (scopul fiind acela de păstrare a monopolului emiterii şi punerii în circulaţie a mărcilor poştale româneşti). Voi prelua la rândul meu subiectul şi vă voi demonstra că la alţii se poate.

Poşta Moldovei, care emite mărci poştale începând cu anul 1991, a introdus în circulaţie primele mărci personalizate în 2009. Conform website-ului oficial, evenimentul a marcat alinierea Republicii Moldova la ţări precum Franţa, Austria, Belgia, Finlanda, Suedia, Canada, Statele Unite, emitente deja de mărci poştale personalizate la acea vreme.

Un exemplu este din anul 2015, când au fost puse în circulaţie 6 mărci poştale personalizate, cu stemele tot atâtor localităţi. Valorile nominale ale acestora sunt cuprinse între 10 bani şi 5 lei moldoveneşti.

Interesantă mi s-a părut argumentarea lansării unui astfel de proiect, exprimată de un specialist în atragerea investiţiilor într-una dintre primăriile care posedă o astfel de marcă: „Aceste mărci personalizate sunt  o cale de a păstra în memoria cetățenilor simbolistica locală. Timbrul este cel care circulă odată cu scrisorile, iar cel care vede plicul și, implicit, marca poștală personalizată, încearcă să afle mai multe despre localitatea respectivă”.

România 100 (1933-1937)


Romania 100 (1933-1937)

‘Blog de timbrofil’ marks Romania’s Centenary with some incursion in 100 years of history through 100 postage stamps. This episode contains the main events of the period 1933-1937: the Little Entente between Romania, Czechoslovakia and Yugoslavia in 1933, the 3rd National jamboree in Mamaia in 1934, 150 years in 1935 from the death of the Transylvanian heroes Horea, Cloşca and Crişan, the renovation of the Arch of Triumph in Bucharest in 1936, and the 8th Athletics competition in 1937.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Episoadele anterioare ale acestui serial filatelic au fost despre perioadele 1918-1922, 1923-1927 şi 1928-1932. Este rândul anului 1933, cel care a debutat cu greva ceferiştilor de la Atelierele Griviţa. În acelaşi an, la Geneva, România a semnat alături de Cehoslovacia şi Iugoslavia noul statut de reorganizare a Micii Înţelegeri (sau Micii Antante), tratat care s-a dezintegrat 3 ani mai târziu, desfiinţându-se complet în 1938, după invadarea Cehoslovaciei de către trupele germane. Anul 1933 a rămas în istoria culturii româneşti ca fiind momentul apariţiei romanului „Maitreyi”, scris de Mircea Eliade, iar în domeniul colecţionării mărcilor poştale cu marcarea semicentenarului Castelului Peleş din Sinaia printr-o emisiune filatelică.


Un an mai târziu, în 1934, în prezenţa regelui Carol al II-lea, a fost inaugurat Palatul Telefoanelor din Bucureşti. Tot atunci, pentru prima dată în istorie, s-a desfăşurat prima ediţie a turului ciclist al României. După Piatra Neamţ (1930) şi Sibiu (1932), în 1934 a avut loc cea de-a 3-a ediţie a jamboreei naţionale, sărbătoare a cercetăşiei. Evenimentul a avut loc la Mamaia, iar cu acea ocazie nu a fost lansată o emisiune filatelică specială, ci a fost supratipărită emisiunea precedentă (Sibiu 1932), într-un tiraj de 50.000 de seturi. Interesant este că o mică parte dintre aceste seturi au fost supratipărite inversat, iar aceste rarităţi se pare că au făcut parte chiar din colecţia filatelică a regelui Carol al II-lea.


În anul 1935, în România a fost adoptată legea pentru înfiinţarea Monetăriei Naţionale, care va fi inaugurată în decembrie în prezenţa regelui Carol al II-lea. Tot atunci, România este aleasă membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor Unite. Dacă în urmă cu 1 an fusese lansată o emisiune filatelică uzuală cu suveranul ţării fără „Poşta” inscripţionată pe mărci, de data aceasta emisiunea a fost lansată cu aceleşi design, însă având şi „Poşta”. Altă emisiune filatelică a fost dedicată comemorării unui secol şi jumătate de la martiriul eroilor ardeleni Horea, Cloşca şi Crişan, eveniment istoric care s-a petrecut pe Dealul Furcilor, la Alba Iulia.


Ajungem în anul 1936, când Dimitrie Gusti a inaugurat Muzeul Satului, şi tot atunci s-a încheiat reconstruirea Arcului de Triumf din Bucureşti, simbol al victoriei României în primul război mondial. Pe mărcile poştale ale acelui an continuă prezenţa acronimelor „OETR”, prescurtări de la Oficiul de Educaţie a Tineretului Român, într-o serie care ilustrează costume populare româneşti. Merită amintit faptul că anul 1936 nu a constituit o excepţie de la lansarea timbrelor „Fondul naţional al aviaţiei”, iniţiativă de apărare aeriană a ţării şi de dezvoltare a liniilor aeriene interne, desfăşurată între anii 1931 şi 1942.


Înfiinţarea Asociaţiei „Astra” a avut loc în anul 1937, iar evenimentul principal al acelui an a fost de natură politică, respectiv desfăşurarea alegerilor generale din luna decembrie. Acestea au fost ultimele alegeri înainte ca regele Carol al II-lea să dizolve Parlamentul şi să inaugureze o dictatură regală, în anul următor. Şi sportul a fost reprezentat în acel an, când la Bucureşti a avut loc a VIII-a balcaniadă de atletism, România fiind membru fondator al acestui tip de competiţie, alături de Grecia şi Turcia. Evenimentul sportiv a rămas ilustrat în presa vremii, dar şi pe mărcile poştale, într-o emisiune filatelică.

Superlative din licitaţii


Superlatives in auctions

The true value of postage stamps can best be seen in auctions. I’ll talk more broadly about value in a mini-series of articles that I’ll soon post it on my blog, but now I just want to score a few quotation prices this year on the profile market where the stars are, once again, the postage stamps which are already writing history for who knows and appreciates them.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Adevărata valoare a mărcilor poştale se poate vedea cel mai bine în cadrul licitaţiilor. Despre valoare voi vorbi mai pe larg într-o mini-serie de articole pe care le voi posta în curând pe blog, însă acum vreau doar să punctez câteva preţuri de cotare de anul acesta pe piaţa de profil în care vedetele au fost, din nou, mărci poştale ajunse la vârste venerabile şi care scriu deja istorie pentru cine le cunoaşte şi le apreciază.

Un prim exemplu vine din partea casei Spink, care a cotat în ianuarie 2018 un exemplar rar al valorii de 2½d ultramarin, obliterat şi supratipărit „one penny”, din St. Christopher (1888), la valoarea de aproximativ 13.000$. Piesa în cauză a aparţinut celebrei colecţii Charlton Henry din anul 1961.

Mergând mai departe, întâlnim casa Cherrystone, care a cotat o eroare la o marcă poştală obliterată din anul 1928 la aproximativ 5.000$. Valoarea ei este dată în primul rand de faptul că există doar 16 astfel de exemplare în toată lumea, iar în al doilea rand datorită centrării perfecte a imaginii.

Unicul exemplar al celebrei mărci poştale „Blue Hawaiian Misionarry 2c” a fost vedetă zilele trecute în cadrul licitaţiei casei Siegel, marca aparţinând colecţiei lui Bill Gross fiind cotată la valoarea de 750.000$. Povestea ei este impresionantă, deoarece a aparţinut iniţial unui filatelist parizian care ar fi fost ucis de un altul ce îşi dorea foarte mult acest exemplar.

Ultimul exemplu este al unei mărci poştale din Cehoslovacia, cotată la valoarea de peste 379.000$. Este o marcă tipărită în culoarea verde şi având inscripţii în limba germană. Ludvik Pytlicek, deţinătorul ei, o cumpărase în 1996 cu suma de aproximativ 126.000$, acesta fiind singurul exemplar cunoscut. Numele noului proprietar nu este cunoscut, dar se bănuieşte că ar fi vorba chiar despre licitatorul german Christoph Gartner.

Provocările temei Europa 2018


The challenges of Europa theme 2018

This year’s Europa theme – bridges – is so tender and provocative for postal administrations that have accepted the idea of a common subject each year that will probably result in some of the most interesting postage stamps ever. The example I use now is that of Russia, one stamp which illustrated the image of the Zaryadye Park’s floating bridge.

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Subiectul emisiunilor filatelice Europa pentru 2018 – poduri – este unul atât de ofertant şi de provocator pentru administraţiile poştale care au acceptat ideea unei teme anuale comune, încât vor rezulta probabil unele dintre cele mai interesante mărci poştale de până acum. Exemplul pe care-l folosesc este cel al Rusiei, care a ilustrat marca poştală emisă în cadrul acestei teme cu imaginea podului plutitor din Parcul Zaryadye, inaugurat în urmă cu 1 an.

Construcţia se găseşte în Piaţa Roşie din Moscova şi reprezintă o platformă cu deschiderea de 70 de metri în forma literei „V”, având o înălţime de 15 metri deasupra suprafeţei apei şi neavând niciun punct de sprijin, în afara celor 2 piloni de la mal. Are o lungime de 244 de metri, o greutate de 3.700 de tone şi poate susţine până la 4.000 de oameni în acelaşi timp. Marca poştală are valoarea nominală de 28 de ruble şi a fost emisă în minicoli de 8.

Lumea fără Stephen Hawking


The world without Stephen Hawking

This doesn’t necessarily represent a philatelic topic, but Stephen Hawking’s death cannot remain indifferent to me, just like that, not at all by chance, the great professor was born exactly on the 300th anniversary of the death of Galileo Galilei, he dedicated his entire life to scientific purposes, and the day he died was the day dedicated to the number π (pi).

In order to read the article below in your own language, please use the ‘Google Translate’ widget inserted in my blog. I’d like to share some opinions about this subject with you, so you can use the ‘Thoughts’ section.


Acesta nu reprezintă neapărat un subiect pur filatelic, însă momentul trecerii în nefiinţă a lui Stephen Hawking nu-mi poate rămâne indiferentă, la fel cum, deloc întâmplător, marele profesor s-a născut exact în ziua în care se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei, şi-a închinat întreaga viaţă scopurilor ştiinţifice, iar ziua în care a decedat este chiar ziua dedicată numărului π (pi).

Sunt puţine cazurile în care savantul a fost ilustrat în filatelie, un exemplu fiind cel din 2016, la împlinirea unui secol de relativitate generală, când Insula Man a lansat un set de 6 mărci poştale realizate cu ajutorul unei tehnici rare de imprimare a denumirii insulei şi a efigiei reginei Regatului Unit. Pe una dintre mărci apare chipul profesorului, asocierea acestuia cu Albert Einstein fiind mai mult decât grăitoare.

După mărcile care îi ilustrează pe cei doi savanţi, celelalte 4 reprezintă, în ordine, valurile gravitaţionale, radiaţia „Hawking”, faimoasa diagramă „pantaloni”, respectiv găurile negre, pentru studiul cărora a devenit atât de faimos. Stephen Hawking spunea despre emisiune că reprezintă „unele dintre ecuaţiile referitoare la ultimul secol, care au condus la descoperiri ştiinţifice semnificative şi care, la rândul lor, au avut un impact profund asupra lumii”.

Google translate

Cifrele blogului

  • 23,199 pageviews
Advertisements
%d bloggers like this: